Comuna Zorlențu Mare, Caraș-Severin
Zorlențu Mare este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Zorlencior și Zorlențu Mare (reședința).
| Zorlențu Mare | |
| — comună — | |
 Zorlențu Mare (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°27′45″N 21°57′25″E / 45.462404°N 21.957082°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| Atestare documentară | 1499 |
| Reședință | Zorlențu Mare |
| Componență | Zorlențu Mare, Zorlencior |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Zorlențu Mare[*] | Ion-Marius Ișfan[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 66,98 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 873 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 327450 |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Este amplasat în zona de centru-nord a județului Caraș-Severin, pe râul Pogăniș, la circa 22 km nord-est de municipiul Reșița. Este străbătut de drumul județean DJ 587 Brebu - Fârliug.
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Zorlențu Mare
Români (79,5%)
Alte etnii (20,5%)
Componența confesională a comunei Zorlențu Mare
Ortodocși (78,24%)
Alte religii (0,69%)
Necunoscută (21,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zorlențu Mare se ridică la 873 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.015 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,5%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,24%), iar pentru 21,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație modificare
Comuna Zorlențu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ion-Marius Ișfan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul PRO România | 4 | ||||||
Istorie modificare
Prima atestare documentară datează din secolul XV, când era proprietatea soției lui Gheorghe Gaman. Documentele de proprietate arată succesiunea diferiților proprietari în următoarele secole, dovedind existența continuă a localității.
Biserica ortodoxă română a fost construită în 1790, iar cea greco-catolică în 1902.
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .