Wikipedia

Corneliu Cezar

compozitor român
Corneliu Cezar
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (59 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Frați și suroriRodica Szabo
Căsătorit cuAdina Cezar (1964-1978) Mihaela Cezar (1982-1997)
CopiiYvonne Toader, Emanuel Cezar, Sorina Cezar
Cetățenieromână
OcupațieCompozitor, Cadru didactic univesitar
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Instrument(e)Pian
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Corneliu Cezar (n. , București, România – d. , București, România) a fost un compozitor român.

Date generale modificare

Corneliu Cezar, alături de compozitori și intelectuali români de marcă, precum Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Lucian Mețianu, a fost un precursor al postmodernismului în context românesc.[2]

Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane.

 
Partitură lucrare AUM - Document aflat in proprietatea familiei

Corneliu Cezar a făcut parte dintr-un grup de creatori și prieteni (Octavian Nemescu, Ștefan Niculescu, poeții Nichita Stănescu, Daniel Turcea [1], Ioan Alexandru, pictorii Sorin Dumitrescu, Wanda Mihuleac) care au împărtășit tendințe culturale, filozofice și politice comune, de avangardă.[2]

De numele său este legată apariția și evoluția Curentului Spectral românesc, în special pe direcția Spectralismului Isonic[3] A fost inițiatorull acestui curent în România[4].[5][3]

Astfel, el realizează prima lucrare completă de muzică electro-acustică, "AUM", în anul 1965, cu elemente de muzică spectrală, în cadrul Studioului de Muzică Electronică de la Universitatea de Muzică din București.[6]

La Revoluția Română din 1989 a fost semnatar al manifestului „Protest al intelectualilor români”, prin care zeci de intelectuali renumiți își exprimau solidaritatea cu protestatarii din piață și cu spiritul Proclamației de la Timișoara.

Biografie modificare

 
Corneliu Cezar (1983)

Studiile muzicale le-a început la Liceul de muzică nr. 1 din București (1951-1957), cu Cella Delavrancea (pian), Viorel Cosma (istoria muzicii) etc., continuându-le la Conservatorul București (1957-1962) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Marțian Negrea și Mihail Jora (compoziție), Alfred Mendelsohn și Anatol Vieru (orchestrație), Gheorghe Dumitrescu (armonie) etc.[4] Arhivat în , la Wayback Machine.

A fost Secretar muzical al Operei Naționale București în perioada 1963-1966.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, profesor de pian la Școala de Muzica nr. 2 (din 1966) și, în ultimii săi ani de viață, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București.

A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A publicat articole în reviste de specialitate și publicații ale vremii: Muzica, Scânteia, etc

A devenit Doctor în Muzicologie din anul 1996, publicându-i-se post-mortem lucrarea doctorală Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutica a Muzicii București, 2003, la Editura Anastasia, în colecția „Doctorate de excepție”.

Familia modificare

A fost căsătorit între anii 1964-1978 cu coregrafa Adina Cezar.

A avut trei copii, rezultat a două căsnicii: Yvonne Toader (din căsătoria cu Adina Cezar), Emanuel Cezar și Sorina Cezar (din căsătoria cu Mihaela Cezar).

A avut trei nepoți (Petru-Sebastian Toader, Maria-Yaelle Toader si Nicholas Mihai Radulescu).

 
Coperta Partitura
 
Corneliu Cezar (1979)

Distincții modificare

1984 - A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România

Cărți modificare

Introducere în Sonologie, Acțiunea undelor sonore asupra nivelelor fizico-chimic, biologic și psihologic; Editura Muzicală, anul 1984

Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutică a Muzicii, București, 2003, Editura Anastasia, colecția Doctorate de Excepție.

Lucrări muzicale (listă selectivă) modificare

Muzică de scenă, operă modificare

Galileo Galilei (op, 1, după Bertolt Brecht), Opera Națională București, operă într-un act și 3 tablouri, libretul de Corneliu Cezar după piesa lui Bertolt Brecht, 1962;

Tinerețe fără bătrânețe, 1975, regia Cătălina Buzoianu;

Pinocchio,1982, teatru muzical pentru copii, în două acte (libretul de Corneliu Cezar după A. Collodi [5] Arhivat în , la Wayback Machine.;

Marioneta fără sfori (1985), operă în două acte, libretul de Corneliu Cezar. Muzică vocal-simfonică (Cantată I-a, II-a, III-a [1960, 1961, 1965], pentru bariton, cor mixt și orchestră.

Muzică corală modificare

Cant. I: Bariton, cor și orchestră, 1960;

Cant. II: Bariton, cor și orchestră, 1961;

Circuite: Bariton, cor și orchestră, 1961;

Cant. III: Bariton, cor și orchestră,1965;

Flăcări și roți: Suită corală [7]

Solo vocal modificare

Aforism,

Fântâni albastre,

Cremene,

Vis 1961,

Casa mea,

Sentimentul timpului,

Frumoasa noapte,

Bar 1963;

Alpha Lyrae 1983.

Orchestră modificare

Cronica-1964;

AUM, 1965;

Taaora: text polinezian, clarinet, orchestră, bandă magnetică - 1968;

Ziua fără sfârșit: orchestră, bandă magnetică - 1972;

Rota -1977 [6].pentru sintetizator, chitară, blockflöte și grup orchestral variabil.

Muzică de film modificare

  • Anotimpuri (1963);
  • Cadențe (Cadences) (1966)
  • Pâinea noastră (1967)
  • Prea mic pentru un război atît de mare (1970)[8]
  • Madrigal în Constelația UNESCO (2013) cu suita corală „Flăcări și Roți” (în prezentarea Cetății Sighișoara, a Cetății Prejmer și a Mănăstirii Voroneț)

Altele modificare

Orologiul din Praga (textul Nazim Hikmet), anul 1968;

Golem (textul H. Leivik), anul 1968;

Furtuna (textul Ostrovsky), anul 1971;

Pantomime, anul 1971;

Nathan înțeleptul (textul G.E.Lessing), anul 1973;

Pericles (textul W.Shakespeare), anul 1973;

Istoria Hieroglifică (textul Dimitrie Cantemir), anul 1973;

Zamolxes (textul Lucian Blaga), anul 1974;

Cornada (textul Alfonso Sastre), anul 1973;

Descoperirea României (textul Adrian Păunescu), anul 1974;

”Broaștele” de Aristofan (teatru radiofonic) - regizor Cristian Munteanu [7] [8].

A compus muzica mai multor spectacole: modificare

Teatrului Țăndărică: "Punguța cu doi bani "de Ion Creanga, adaptare de Viorica Filipoiu Premiera 05.12.1973, regia Margareta Niculescu;

Teatrului Țăndărică: Cununa Soarelui de Nella Stroescu, regia Cătălina Buzoianu, 1974. [9];

Teatrul Mic: Omul, continuați să puneți întrebări (textul Ada D'Albon) anul 1977 Arhivat în , la Wayback Machine.

Teatrul National București: Patima Roșie, regia Cornel Toader, 1965

Teatrul Bulandra: Cazul Oppenheimer, regia Cornel Toadea, 1966

Teatrul Ion Creangă: Pinocchio, regia Cornel Toadea, 1982

Festival de Muzică Corneliu Cezar modificare

Note modificare

  1. ^ a b Corneliu Cezar, Autoritatea BnF 
  2. ^ admin, Corneliu Cezar (în engleză) 
  3. ^ „Cultura | Un alchimist al sunetelor”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ artevezi (). „Octavian Nemescu. O spirală în spectralism și neo-ortodoxism”. ArTeVezi. Accesat în . 
  5. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „ElectroBlog Ro: Vechile Sintetizatoare”. septymoldovan.blogspot.com. Accesat în . 
  7. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Prea mic pentru un război atât de mare”. www.istoriafilmuluiromanesc.ro. Accesat în . 

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corneliu_Cezar&oldid=15779743