Corneliu Dan Georgescu
Corneliu Dan Georgescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1 ianuarie 1938, Craiova Craiova, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | compozitor, etnomuzicolog |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Gen muzical | muzică cultă, folclor |
Modifică date / text |
Corneliu Dan Georgescu (n. 1 ianuarie 1938, Craiova, județul Dolj) este un compozitor și etnomuzicolog român.
Biografie
modificareS-a născut la data de 1 ianuarie 1938 în orașul Craiova, județul Dolj.[1]
Studiile muzicale le-a început la Școala Populară de Artă din Craiova (1952–1956), cu Mihail Bîrcă (teorie-solfegiu), Constantin Baciu (armonie), continuându-le apoi la Conservatorul din București (1956–1961) cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Mihail Andricu, Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah (compoziție), Tiberiu Alexandru (folclor), George Breazul (istoria muzicii).[1]
Între 1962-1980 lucrează, pe rând, ca referent (1962–1967), cercetător științific (1967–1974), cercetător principal (1974-1983), șef de sector (1976–1980) la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București.
Între 1983-1984 devine redactor la revista „Muzica” din București, iar între 1984-1987 lucrează ca cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române din București.
Din 1987 trăiește în Germania, la Berlin, devenind cetățean german din 1996. Aici a avut diverse burse, a colaborat la Freie Universität in Berlin (1991-1994). Din 1997 face parte din consiliul de specialitate, cu sarcina tuturor articolelor despre România, al Enciclopediei MGG, Personenteil.
În 1999 a fondat împreună cu dirijorul și organistul Peter Schwarz editura muzicală Docor. În numeroase din cele peste 80 de compoziții ale sale, acesta folosește experiența sa de investigare a arhetipurilor folclorice, de căutare a unor structuri primitive, elementare.
Realizări
modificareA scris și publicat mai multe articole și studii muzicologice în publicații periodice ale vremii, precum: „Muzica”, „Revista de Etnografie și Folclor”, „Studii de muzicologie”, „Contemporanul”, „Revista română de Istoria Artei”, „Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice” etc.
A susținut concerte-lecții, conferințe, comunicări la sesiuni științifice, seminarii, congrese în țară și străinătate (Cehoslovacia, Bulgaria), a redactat emisiuni de radio și televiziune, a participat în jurii la concursuri de folclor, creație, muzicologie.
A realizat culegeri și transcrieri de folclor. De asemenea, a întreprins călătorii de documentare în Polonia, URSS, Olanda, Germania.
Este membru la International Council for Traditional Music (1971) și European Seminar for Ethnomusicology (1980). A colaborat la enciclopedii (MGG), dicționare, lexicoane.
Distincții
modificareA fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor pentru muzicologie (1969) și compoziție (1969, 1970, 1978, 1983, 1984), premiul Radioteleviziunii Române (1974), premiul „George Enescu” al Academiei Române (1974).
Lucrări
modificareCărți
modificare- Melodii de joc din Oltenia, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1968, 200 p.
- Jocul popular românesc: Tipologie muzicală și corpus de melodii instrumentale, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1984, 646 p.
- Repertoriul pastoral. Semnale de bucium: Tipologie muzicală și corpus de melodii, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1987, 261 p.
Studii și articole
modificareRevista de Etnografie și Folclor (REF)
- „Hăulitul în Oltenia subcarpatică” în REF, tomul 11, nr. 4, 1966
- „Elemente structurale în melodiile de joc făgărășene” în REF, tomul 12, nr. 5, 1967
- „Contribuție la studiul formei libere” în REF, tomul 13, nr. 4, 1968
- „Elemente de funcționalism în melodica de joc oltenească” în REF, tomul 14, nr. 2, 1969
- „Sensul valorificării folclorului în creația compozitorilor români contemporani” în REF, tomul 16, nr. 5, 1971
- „Probleme ale clasificării melodiilor instrumentale de joc” în REF, tomul 20, nr. 1, 1975
- „Considerații asupra definirii specificului național în cultura muzicală românească” în REF, tomul 22, nr. 1, 1977
- „Cu privire la definirea sistemelor melodice” în REF, tomul 26, nr. 2, 1981
Revista Muzica
- „Valori și tendințe în muzica românească” în Muzica, 1967
- „Asimilarea tradiției și spiritul creator” în Muzica, nr. 3, 1971
- „O noțiune cu înțelesuri profunde: libertatea de creație” în Muzica, nr. 4, 1972
- „Unele aspecte ale diversității culturii românești contemporane” în Muzica, nr. 2, 1973
- „Probleme ale clasificării melodiilor de joc instrumentale” în Muzica, nr. 1, 1975
- „R. P. Bulgaria. Primul Atelier internațional de compoziție - muzică tradițională, folclor și metode moderne de compoziție” în Muzica, nr. 11, 1977
- „Contribuție la definirea noțiunii de «sistem melodic»” în Muzica, nr. 11-12, 1979
Anuarul I.C.E.D.[2]
- „Contribuție la definirea noțiunii de «sistem melodic»” în Anuarul I.C.E.D., Seria A, nr. 1, 1979
- „Reflecții asupra evoluției formei muzicale în folclorul românesc contemporan” în Anuarul I.C.E.D., Seria A, nr. 3, 1981
Bibliografie
modificare- Cosma, Viorel: Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3 (F-G), Editura Muzicală, 2000
- Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români, București, Editura Saeculum I.O., 2006
- Datcu, Iordan: Dicționarul folcloriștilor II, Editura Litera, București, 1983, pp. 116-117