Deschide meniul principal
Corneliu Mircea
Corneliu Mircea.jpg
Date personale
Născut23 ianuarie 1944
Timișoara
NaționalitateRomânia română
Cetățenie România
Religieortodoxă
Ocupațiefilosof, scriitor, medic
StudiiInstitutul de Medicină Timișoara
Pregătirefilosofie, psihiatrie
Activitatea literară
Subiectefilosofie
Operă de debutCumpăna dorului
Opere semnificativeFacerea (tratat despre Ființă)
Facerea (tratat despre spirit)
Note
PremiiPremiul „Mircea Florian” al Academiei Române (2015)

Corneliu Mircea (n. 23 ianuarie 1944, Timișoara) este un filosof român, medic psihiatru, cadru didactic asociat la Universitatea de Vest din Timișoara. Preocupat de metafizică, a scris o serie de lucrări de filosofie, precum și poezie. Este membru al unor societăți științifice și laureat al premiilor Uniunii Scriitorilor din România.[1][2][3][4]

Studii și activitatea medicalăModificare

Între 19501957 a fost elev al Școlii Elementare nr. 3 din Timișoara, liceul urmându-l la liceul Constantin Diaconovici Loga. În continuare (19611967) a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală a Institutului de Medicină Timișoara. S-a specializat în psihiatrie, iar în 1977 a obținut titlul academic de doctor. Până în 1972 a lucrat ca medic intern și medic secundar la Clinica de Psihiatrie Timișoara, iar apoi, ca medic specialist la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. Din 1990 este medic primar, iar între 19972003 a fost directorul acestui spital,[1][2] demonstrându-și capacitatea managerială.[5]

FilosofModificare

A fost atras de filozofie de lucrările lui Hegel și Platon și influențat de Noica.[3] Între 19911997 a coordonat Atelierul de Metafizică de pe lângă Societatea Timișoara. Simultan cu activitatea medicală, între 19931998 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Filosofie a Universității de Vest din Timișoara, unde a predat metafizica. În 1997 a obținut titlul academic de doctor în filosofie. Din 1999 activează la Secția de Teologie a aceleiași universități.[2]

Este membru corespondent al Societății pentru Analiză Socială și Logoterapie Viena, membru al Societății Transeuropene Strasbourg-Paris și al Societății de Filosofie din Poitiers,[1][2] fiind apreciat de personalități ca Jean-Louis Vieillard-Baron (fr).[6] Într-o lucrare a sa, Vieillard-Baron evocă colaborarea îndelungată dintre Timișoara și Poitiers, menționând evenimente care s-au derulat între anii 19942006, multe din ele fiind organizate de Corneliu Mircea, pe carel-l consideră „un filosof prin vocație” (« C'est un philosophe par vocation qui exerce la médecine (...) »). În cadrul acestei colaborări, Corneliu Mircea a fost invitat în 1997 la Universitatea din Poitiers ca profesor invitat.[7]

Lucrări filosofice, majoritatea publicate de editurile Cartea Românească și Paideia:

  • Cumpăna dorului, eseu de debut, 1978[1][3][4]
  • Inter-comunicare, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979[1][3][4]
  • Cartea Ființei, 1980[1][3][4]
  • Ființă și conștiință, 1984, premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Timișoara[1][3][4]
  • Discurs despre Ființă, 1987[1][3][4]
  • Etica tragică (sau despre nebunia colectivă), 1995[1][3][4]
  • Dialoguri despre Ființă/Dialogues sur l'Être (volum colectiv)[1], Timișoara: Ed. Amarcord, 1995[1]
  • Timp și melancolie, Ed. Hestia, 1997 (volum colectiv)[1]
  • Despre logos, Ed. Hestia, 1998 (volum colectiv)[1]
  • Orizontul sacru, Ed. Polirom, 1998 (volum colectiv)[4]
  • Originarul, 2000[1][3]
  • Facerea: Tratat despre Ființă, 2001[1][3]; ediția a doua, 2015[8]
  • Ființă și extaz, 2002[1][3]
  • Divinul, 2006[1][9]
  • Facerea: Tratat despre spirit, 2009[1]
  • Introducere în onto-teologie, 2013[1]
  • Traité de l’Être, 2015 (traducere: Maria Țenchea)[1][10]
  • Traité de l’Esprit, 2015 (traducere: Maria Țenchea și Adina Tihu)[11]


Poezii:

  • Recviem, Ed. Antib, 1993, premiul special al Uniunii Scriitorilor, filiala Timișoara[1][4]

PremiiModificare

  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1984)[1][3][4]
  • Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1993)[1][3][4]
  • Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române (2015)[12]


Despre filosofia lui Corneliu Mircea au scris Nicolae Steinhardt,[13][14] Dan C. Mihăilescu,[15] Eugen Todoran,[16] Ion Maxim,[17] Andrei Marga,[18] Doina Uricariu,[19] Nicolae Ciobanu,[20] Constantin Barbu,[21] Mircea Lăzărescu,[22] Christian Crăciun,[23] Octavian Voicu,[24] Dorin Ștefănescu,[25][26] Ion Dur,[27] Aquilina Birăescu și Diana Zărie,[28] Aurel Sasu,[29] Alexandra Roux,[30] și Alain Panero.[31]

NoteModificare

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w Mircea, Corneliu, uniuneascriitorilortm.ro, accesat 2016-03-04
  2. ^ a b c d Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Timișoara, Editura Marineasa, 2007, ISBN 978-973-631-438-4
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m Eugen Bunaru, Atracția adâncului (interviu cu Corneliu Mircea), Orizont, nr. 1 (1456), 19 ianuarie 2004, p. 28
  4. ^ a b c d e f g h i j k Mircea, Corneliu, www.polirom.ro, accesat 2015-10-28
  5. ^ La Gătaia se poate desluși secretul triumfului managerial împotriva "maladiei" din sistemul medical românesc, Renașterea Bănățeană, nr. 3522, 29 august 2001
  6. ^ S. P. Donici Vremea filozofiei este la 60 de ani: Jean-Louis Vieillard-Baron și Corneliu Mircea au fost sărbătoriți de scriitori, Agenda zilei, anul IX, nr. 138 (2334), 12 iunie 2004, p. 7
  7. ^ fr J.-L. Veillard Baron, Y. C. Zarka, Hegel et le droit naturel moderne, Paris: Librairie Philosophique J. Vrin, 2006, ISBN 271-161891-9, pp. 207–214
  8. ^ Biblioteca Națională a României, Bibliografia cărților în curs de apariție, Anul XVIII, nr.8, august 2015, București: Ed. Bibliotecii Naționale a României, 2015, ISSN 2284-8401
  9. ^ Luminița Niculescu, Corneliu Mircea – „Divinul”, în Altarul Banatului, anul XVIII, nr 4–6, aprilie–iunie 2007, Timișoara: Editura Mitropoliei Banatului, ISSN 1220-8388, pp. 158–160
  10. ^ Traité de l’Être. Paris: Editions Kimé, 2015, ISBN 978-284-174693-4
  11. ^ Traité de l’Esprit, Paris: Editions Kimé, 2015, ISBN 978-284-174899-0
  12. ^ Academia Română, Comunicat de presă: Premiile Academiei Române pentru anul 2015, agerpres.ro, 14 decembrie 2017, accesat 2018-10-17
  13. ^ Nicolae Steinhardt, în Viața Românească, nr.1/1985
  14. ^ Nicolae Steinhardt, Drumul către isihie, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2001
  15. ^ Dan C. Mihăilescu în Tribuna, nr. 1275, 1981
  16. ^ Eugen Todoran în Orizont, nr.1835, 1984
  17. ^ Ion Maxim, Corneliu Mircea, „Cartea ființei”, în Orizont, nr. 553, nr. 638, 1980 și nr. 647, 1980
  18. ^ Andrei Marga în Tribuna, nr. 1265, l981
  19. ^ Doina Uricariu, Descoperirea de sine, în Luceafărul, nr. 942, 1980
  20. ^ Nicolae Ciobanu în Luceafărul, nr. 872, 1979
  21. ^ Constantin Barbu în Ramuri, nr. 1/1986
  22. ^ Mircea Lăzărescu în Orizont, nr. 638, 1980 și nr. 698, 1981
  23. ^ Christian Crăciun în Orizont, nr. 834, 1984
  24. ^ Octavian Voicu în Ateneu, nr. 138, 1979
  25. ^ Dorin Ștefănescu, Prezență și înțelegere, Pitești: Editura Paralela 45, 2002
  26. ^ Dorin Ștefănescu în Orizont, nr. 1482, 2004
  27. ^ Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1992
  28. ^ Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara: Editura Marineasa, 2000
  29. ^ Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006
  30. ^ Alexandra Roux, în volumul Ontologie et théologie : un dialogue d'idées&nbsp, București: Ed. Paideia, 2015 și Timișoara, Ed. Învierea, 2015
  31. ^ Alain Panero, în Revue philosophique de la France et de l'étranger, nr. 1, 2016.