Corneliu Mircea
Corneliu Mircea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 23 ianuarie 1944 Timișoara |
Cetățenie | România |
Religie | ortodoxă |
Ocupație | filosof, scriitor, medic |
Limbi vorbite | limba română |
Studii | Institutul de Medicină Timișoara |
Pregătire | filosofie, psihiatrie |
Activitatea literară | |
Subiecte | filosofie |
Operă de debut | Cumpăna dorului |
Opere semnificative | Facerea (tratat despre Ființă) Facerea (tratat despre spirit) |
Influențe Hegel, Platon, Noica | |
Note | |
Premii | Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române (2015) |
Modifică date / text |
Corneliu Mircea (n. 23 ianuarie 1944, Timișoara) este un filosof român, medic psihiatru, cadru didactic asociat la Universitatea de Vest din Timișoara. Preocupat de metafizică, a scris o serie de lucrări de filosofie, precum și poezie. Este membru al unor societăți științifice și laureat al premiilor Uniunii Scriitorilor din România.[1][2][3][4]
Studii și activitatea medicală
modificareÎntre 1950–1957 a fost elev al Școlii Elementare nr. 3 din Timișoara, liceul urmându-l la liceul Constantin Diaconovici Loga. În continuare (1961–1967) a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală a Institutului de Medicină Timișoara. S-a specializat în psihiatrie, iar în 1977 a obținut titlul academic de doctor. Până în 1972 a lucrat ca medic intern și medic secundar la Clinica de Psihiatrie Timișoara, iar apoi, ca medic specialist la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. Din 1990 este medic primar, iar între 1997–2003 a fost directorul acestui spital,[1][2] demonstrându-și capacitatea managerială.[5]
Filosof
modificareA fost atras de filozofie de lucrările lui Hegel și Platon și influențat de Noica.[3] Între 1991–1997 a coordonat Atelierul de Metafizică de pe lângă Societatea Timișoara. Simultan cu activitatea medicală, între 1993–1998 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Filosofie a Universității de Vest din Timișoara, unde a predat metafizica. În 1997 a obținut titlul academic de doctor în filosofie. Din 1999 activează la Secția de Teologie a aceleiași universități.[2]
Este membru corespondent al Societății pentru Analiză Socială și Logoterapie Viena, membru al Societății Transeuropene Strasbourg-Paris și al Societății de Filosofie din Poitiers,[1][2] fiind apreciat de personalități ca Jean-Louis Vieillard-Baron (fr).[6] Într-o lucrare a sa, Vieillard-Baron evocă colaborarea îndelungată dintre Timișoara și Poitiers, menționând evenimente care s-au derulat între anii 1994–2006, multe din ele fiind organizate de Corneliu Mircea, pe carel-l consideră „un filosof prin vocație” (« C'est un philosophe par vocation qui exerce la médecine (...) »). În cadrul acestei colaborări, Corneliu Mircea a fost invitat în 1997 la Universitatea din Poitiers ca profesor invitat.[7]
Lucrări filosofice, majoritatea publicate de editurile Cartea Românească și Paideia:
- Cumpăna dorului, eseu de debut, 1978[1][3][4]
- Inter-comunicare, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979[1][3][4]
- Cartea Ființei, 1980[1][3][4]
- Ființă și conștiință, 1984, premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Timișoara[1][3][4]
- Discurs despre Ființă, 1987[1][3][4]
- Etica tragică (sau despre nebunia colectivă), 1995[1][3][4]
- Dialoguri despre Ființă/Dialogues sur l'Être (volum colectiv)[1], Timișoara, Ed. Amarcord, 1995[1]
- Timp și melancolie, Ed. Hestia, 1997 (volum colectiv)[1]
- Despre logos, Ed. Hestia, 1998 (volum colectiv)[1]
- Orizontul sacru, Ed. Polirom, 1998 (volum colectiv)[4]
- Originarul, 2000[1][3]
- Facerea: Tratat despre Ființă, 2001[1][3]; ediția a doua, 2015[8]
- Ființă și extaz, 2002[1][3]
- Divinul, 2006[1][9]
- Facerea: Tratat despre spirit, 2009[1]
- Introducere în onto-teologie, 2013[1]
- Traité de l’Être, 2015 (traducere: Maria Țenchea)[1][10]
- Traité de l’Esprit, 2015 (traducere: Maria Țenchea și Adina Tihu)[11]
- Fascinația Divinului. Ce înseamnă a filosofa?, 2022[12]
- L’éternelle Création. Traité de l’Être (deuxiéme édition, revue et augmentée), 2022 (traducere de Maria Țenchea)[13]
- Arta astrală, 2023[14]
Poezii:
Premii
modificare- Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1984)[1][3][4]
- Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1993)[1][3][4]
- Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române (2015)[15]
Despre filosofia lui Corneliu Mircea au scris Nicolae Steinhardt,[16][17] Dan C. Mihăilescu,[18] Eugen Todoran,[19] Ion Maxim,[20] Andrei Marga,[21] Doina Uricariu,[22] Nicolae Ciobanu,[23] Constantin Barbu,[24] Mircea Lăzărescu,[25] Christian Crăciun,[26] Octavian Voicu,[27] Dorin Ștefănescu,[28][29] Ion Dur,[30] Aquilina Birăescu și Diana Zărie,[31] Aurel Sasu,[32] Alexandra Roux,[33] și Alain Panero.[34]
Note
modificare- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w Mircea, Corneliu, uniuneascriitorilortm.ro, accesat 2016-03-04
- ^ a b c d Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Timișoara, Editura Marineasa, 2007, ISBN 978-973-631-438-4
- ^ a b c d e f g h i j k l m Eugen Bunaru, Atracția adâncului (interviu cu Corneliu Mircea), Orizont, nr. 1 (1456), 19 ianuarie 2004, p. 28
- ^ a b c d e f g h i j k Mircea, Corneliu Arhivat în , la Wayback Machine., www.polirom.ro, accesat 2015-10-28
- ^ La Gătaia se poate desluși secretul triumfului managerial împotriva "maladiei" din sistemul medical românesc, Renașterea Bănățeană, nr. 3522, 29 august 2001
- ^ S. P. Donici Vremea filozofiei este la 60 de ani: Jean-Louis Vieillard-Baron și Corneliu Mircea au fost sărbătoriți de scriitori, Agenda zilei, anul IX, nr. 138 (2334), 12 iunie 2004, p. 7
- ^ fr J.-L. Veillard Baron, Y. C. Zarka, Hegel et le droit naturel moderne, Paris, Librairie Philosophique J. Vrin, 2006, ISBN: 271-161891-9, pp. 207–214
- ^ Biblioteca Națională a României, Bibliografia cărților în curs de apariție, Anul XVIII, nr.8, august 2015, București, Ed. Bibliotecii Naționale a României, 2015, ISSN 2284-8401
- ^ Luminița Niculescu, Corneliu Mircea – „Divinul”, în Altarul Banatului, anul XVIII, nr 4–6, aprilie–iunie 2007, Timișoara, Editura Mitropoliei Banatului, ISSN 1220-8388, pp. 158–160
- ^ Traité de l’Être. Paris, Editions Kimé, 2015, ISBN: 978-284-174693-4
- ^ Traité de l’Esprit, Paris: Editions Kimé, 2015, ISBN: 978-284-174899-0
- ^ [https://www.librariaeikon.ro/filosofia-religiei/1245-fascinatia-divinului-ce-inseamna-a-filosofa.html Fascinația Divinului. Ce înseamnă a filosofa?, București, Ed. Eikon, 2022, ISBN: 978-606-49-0652-6
- ^ L’éternelle Création. Traité de l’Être, Paris, Éditions Kimé, 2022, ISBN: 978-2-38072-083-9
- ^ Arta astrală, București, Ed. Paideia, 2023, ISBN: 978-606-748-703-9
- ^ Academia Română, Comunicat de presă: Premiile Academiei Române pentru anul 2015 Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro, 14 decembrie 2017, accesat 2018-10-17
- ^ Nicolae Steinhardt, în Viața Românească, nr.1/1985
- ^ Nicolae Steinhardt, Drumul către isihie, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2001
- ^ Dan C. Mihăilescu în Tribuna, nr. 1275, 1981
- ^ Eugen Todoran în Orizont, nr.1835, 1984
- ^ Ion Maxim, Corneliu Mircea, „Cartea ființei”, în Orizont, nr. 553, nr. 638, 1980 și nr. 647, 1980
- ^ Andrei Marga în Tribuna, nr. 1265, l981
- ^ Doina Uricariu, Descoperirea de sine, în Luceafărul, nr. 942, 1980
- ^ Nicolae Ciobanu în Luceafărul, nr. 872, 1979
- ^ Constantin Barbu în Ramuri, nr. 1/1986
- ^ Mircea Lăzărescu în Orizont, nr. 638, 1980 și nr. 698, 1981
- ^ Christian Crăciun în Orizont, nr. 834, 1984
- ^ Octavian Voicu în Ateneu, nr. 138, 1979
- ^ Dorin Ștefănescu, Prezență și înțelegere, Pitești: Editura Paralela 45, 2002
- ^ Dorin Ștefănescu în Orizont, nr. 1482, 2004
- ^ Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1992
- ^ Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara: Editura Marineasa, 2000
- ^ Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006
- ^ Alexandra Roux, în volumul Ontologie et théologie : un dialogue d'idées, București: Ed. Paideia, 2015 și Timișoara, Ed. Învierea, 2015, precum și în Revue de Metaphysique et de la Morale nr. 2, 2019
- ^ Alain Panero, în Revue philosophique de la France et de l'étranger, nr. 1, 2016.