Crizbav, Brașov

sat în comuna Crizbav, județul Brașov, România

Crizbav, mai demult Crisbav (in maghiară Krizba, Rákospatak, în dialectul săsesc Kriszbich, în germană Krebsbach, Kriesbach, Kreischbach, Kripobach) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 10 km de DN 13 și la 6 km de calea ferată. Aparține regiunii istorice Țara Bârsei.

Crizbav
Krizba
—  sat și reședință de comună  —

Crizbav se află în România
Crizbav
Crizbav
Crizbav (România)
Localizarea satului pe harta României
Crizbav se află în Județul Brașov
Crizbav
Crizbav
Crizbav (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°48′54″N 25°28′1″E ({{PAGENAME}}) / 45.81500°N 25.46694°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăCrizbav

SIRUTA41051

Altitudine[2]572 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.908 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507081
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Crizbav ("Krizba v Griesbach", în marginea stângă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Crizbav ("Krizba v Griesbach", în marginea stângă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Crizbav ("Krizba v Griesbach", în marginea stângă) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Etimologie

modificare

Crizbav, respectiv Krizba, provine din variațiunea dialectală săsească a denumirii germane Krebsbach, care a fost tradus din maghiară (Rákospatak), însemnând pârâul cu raci.

Localitatea a fost întemeiată în sec. XIV și s-a concentrat în jurul fortificației din sat. În apropierea satului se află ruinele cetății cunoscută sub numele german de Heldenburg, construită de Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei, în 1080, care a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200. Fortificația a fost utilizată pe vremea răscoalelor săsești din 1324 și 1332.

Demografie

modificare

Populația Crizbavului numără în jur de 1.710 persoane, dintre care 46% români, 38% rromi și 17% maghiari. După sex, bărbații reprezintă 47% din populația comunei, iar femeile - restul de 53%.

Economie

modificare

Activitățile economice principale ale satului se bazează pe agricultură (creșterea animalelor, cultivarea terenurilor) și pe exploatările forestiere. De asemenea bianual este organizat un târg animale, pe 17 aprilie și pe 16 octombrie.

Obiective turistice

modificare

În apropierea Crizbavului, la cca. 4 km vest de sat, la cota 1104 m, se află cetatea Crizbavului (Heldenburg), construită se pare la începutul secolului al XI-lea de regele Ladislau cel Sfânt al Ungariei. Astăzi se mai păstrează doar un donjon care îndeplinea rolul de apărare a porții.[necesită clarificare] De aici se poate vedea o priveliște deosebită cu întreaga Țară a Bârsei și toți munții care o înconjoară, de la Apața până la Zărnești.

  • Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273
    • Fortificație medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01
    • Așezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02
    • Fortificație dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03
  • Biserica evanghelică-luterană Crizbav[3] În jurul anului 1427 exista deja biserica veche, care era autonomă, înainte fiind doar o filie a bisericii din Feldioara. Piatra de fundație pentru biserica nouă, actuală, a fost pusă în 1850, iar biserica a fost sfințită la 25 mai 1854, la sărbătoarea Înălțării Domnului.
  • Biserica ortodoxă cu hramul „Înălțarea Domnului”[4][5] a fost ridicată în perioada 1829 -1836.

Personalități

modificare
  • Mózes Árpád (n. 25 iulie 1931 Crizbav – d. 1 mai 2013 Budapesta) preot evanghelic, episcop din Transilvania, revoluționar în 1956[6]
  • Seres András (n. 23 martie 1935 Crizbav – d. 25 noiembrie 1992 Arcuș), renumit etnograf din Țara Bârsei[7][8]

Galerie imagini

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Crizbav

Referințe

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Pro Terra Barcensis
  4. ^ Biserica „Înălțarea Domnului”
  5. ^ „Mitropolia Ardealului Protopopiatul Prejmer-Săcele”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Pro Terra Barcensis
  7. ^ Pro Terra Barcensis
  8. ^ „Viața lui Seres András”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • maghiară Kovács Lehel István (). Térben és időben… Barangolás a Barcaságon (În timp și spatiu… Călătorind în Țara Bârsei). Négyfalu (Săcele): Hétfalusi Magyar Művelődési Társaság (Asociația Culturală Maghiară din cele șapte sate). ISBN 978-973-0-25878-3. 

Legături externe

modificare