Wikipedia

Cronologia istoriei Australiei

Aceasta este o cronologie a istoriei Australiei.

Istoria Australiei

Acest articol este parte a unei serii
Cronologic
Preistorie
1606–1787
1788–1850
1851–1900
1901–1945
De la 1945
Cronologie
Subiecte
Monarhie · Explorări
Constituție · Federație
Economie · Căile ferate
Imigrare · Indigenii
Armată · Diplomație
State, teritorii și orașe
Noul Wales de Sud · Sydney · Newcastle
Victoria · Melbourne
Queensland · Brisbane
Australia de Vest · Perth
Australia de Sud · Adelaide
Tasmania · Hobart
Australian Capital Territory · Canberra
Teritoriul de Nord · Darwin
Portal Australia
 v • d • m 

Î.e.n.

modificare
  • c. 45.000.000 î.e.n.: Placa tectonică australiană se separă de India și Antarctica. O floră și faună specifică va evolua pe noul continent[1].
  • c. 68.000–40.000 î.e.n.: Se consideră că triburile aborigene sosesc în Australia[2].
  • c 13.000 î.e.n.: istmurile de legătură dintre Australia și Tasmania sunt inundate. Aborigenii tasmanieni devin izolați pentru următorii 12.000 – 13.000 de ani[3].
  • c. 3.000 î.e.n.: câinele dingo se consideră a fi sosit în Australia[3].

Secolul XVI

modificare
  • 1521–22: Există dezbateri și controverse privind o eventuală descoperire a Australiei de către o expediție portugheză la această dată[4][5]. Totuși, alți istorici nu sunt de acord cu această ipoteză iar dovezile sunt puse sub semnul întrebării[6][7].

Secolul XVII

modificare
  • 1606 (martie): Vasul Duyfken al Companiei Indiilor Olandeze de Est (VOC), sub comanda căpitanului Willem Janszoon, explorează coasta vestică a Peninsulei Cape York. Acesta a fost prima înregistrare privind contactul europenilor cu pământul australian[8].
  • 1606 (mai): Pedro Fernandes de Queirós considera că a găsit continentul sudic. El l-a numit La Austrialia[9] del Espiritu Santo (joc de cuvinte: Marele Pământ Sudic/Austriac al Sfântului Duh). De fapt el se găsea pe Vanuatu.
  • 1606 (august): Navigatorul portughez sau spaniol Luis Váez de Torres călătorește prin Strâmtoarea Torres, dintre Australia și Noua Guinee, de lungul coastelor sudice ale ultimei[10]. Este posibil ca acesta să fi observat extremitatea nordică a continentului australian dar acest fapt nu a fost înregistrat. Torres a raportat „întinderi”, unele putând fi cele mai nordice atoluri ale Marii Bariere de Corali. Numele Coste Dangereuse, pentru coasta tropicală a Queenslandului, apare în hărțile franceze.
 
Copie a farfuriei lui Dirk Hartog la Rijksmuseum Amsterdam.

Secolul XVIII

modificare
 
James Cook, portretizat de Nathaniel Dance, c. 1775, National Maritime Museum, Greenwich.
  • 1770: Expediția locotenentului englez James Cook cu vasul HM Bark Endeavour realizează o hartă a coastei estice și pretinde ținutul pentru Coroana Britancă. Australia a fost poreclită cu termenul de "terra nullius"[16] pentru că locuitorii indigeni nu dețineau conceptul de proprietate asupra pământurilor, fiind incapabili la acea vreme să administreze teritoriul spre o comunitate orientată la nivel global.
  • 1788: Prima Flotă plecată din Anglia pentru colonizare sub comanda lui Arthur Phillip sosește în Australia și fondează prima așezare europeană și o colonie de deținuți la Sydney Cove (Sydney)[17][18]. Noul Wales de Sud, conform amendamentului mandatului lui datat 25 aprilie 1787, includea "toate insulele adiacente din Oceanul Pacific" până spre vest la meridianul 135° est. Aceste insule includeau și insulele actualei Noi Zeelande, fiind administrate ca parte a Noului Wales de Sud.
  • 1788: O așezare engleză este fondată în Insula Norfolk sub comanda locotenentului Philip Gidley King[19] iar vasele La Boussole și L'Astrolabe părăsesc Golful Botany și nu vor mai fi văzute vreodată. Navele au naufragiat la Vanikoro (Vanuatu) fără a exista supraviețuitori[19].
  • 1792: Două vase franceze, La Recherche și L'Espérance, ancorează la ceea ce avea să se numească Golful Recherche, în apropiere de cel mai sudic punct al Tasmaniei la momentul în care Anglia și Franța concurau de-a lungul globului pentru descoperirea și colonizarea Australiei[20].
  • 1797: Vasul Sydney Cove naufragiază iar unii dintre supraviețuitori traversează din Strâmtoarea Bass către Port Jackson permițând salvarea celorlalți și adâncind cunoștințele despre geografia Australiei[21].

Secolul XIX

modificare
 
Pictură reprezentând Rebeliunea de la Castle Hill. c.1804
 
Hartă din 1852 a Pământului lui Van Diemen.
 
Prima ediție a ziarului Sydney Morning Herald, 18 aprilie 1831.
 
Cautători de aur din Nerrena Creek. Goana după aur în Victoria a reprezentat o perioada dintre 1851 și sfârșitul anilor '1860, 10 ani în care populația Australiei se va tripla.
 
Uluru, un monolit din gresie de 800 de milioane de ani, dispus în mod bizar într-o zonă de șes fără alte denivelari de teren.
 
Henry Parkes (1815 – 1896), considerat "Tatăl Federației".
  • 1878: Primul tramvai tras de cai devine operațional în Adelaide[66]
  • 1879: Are loc primul congres al sindicaliștilor.
  • 1880: Ned Kelly este spânzurat pentru faptele sale antisociale.
  • 1880: Parliamentarii din Victoria devin primii care sunt retribuiți pentru munca depusă în folosul comunității.
  • 1882: Primul serviciu de canalizare din Australia devine operațional în Adelaide[67].
  • 1883: Se deschide linia feroviară Sydney-Melbourne[68].
  • 1883: Zăcăminte de argint sunt descoperite la Broken Hill[69].
  • 1887: Este înființată o echipă australiană de cricket care învinge Anglia în prima competiție The Ashes. Tot în acest an devin operaționale si primele trenuri de pasageri cu rute inter-coloniale directe, între Adelaide și Melbourne.
  • 1889: Este finalizată rețeaua feroviară între Adelaide, Brisbane, Melbourne and Sydney.
  • 1889: Sir Henry Parkes lansează disertația Tenterfield, o pledoarie în favoarea uniunii federative a celor șase colonii australiene[70].
  • 1890: Conferința Federației Australiene invită la o convenție constituțională.
  • 1891: O Convenție Națională Australasiană se întrunește în martie și adoptă denumirea de "Commonwealthul Australiei" schițând totodată și o constituție[71].
  • 1891: În aprilie, Convenția adoptă constituția deși nu avea încă un statut legal.
  • 1891: O depresie economică severă lovește Australia.
 
Sufrageta australiană Mary Lee (1821-1909). Activitatea sa pentru reforma socială și drepturile femeilor au facut ca Australia de Sud sa devină în 1894 prima colonie australiană și al doilea teritoriu din lume care acorda femeilor drept de vot.
  • 1892: Zăcăminte de aur sunt descoperite la Coolgardie, Australia de Vest[72].
  • 1893: Are loc Conferința de la Corowa ("convenția poporului") care cere parlamentelor coloniale să permită dezbaterea actelor, alegerea delegaților pentru o nouă convenție cu scopul schițării unei propuneri și organizarea referendumurilor în fiecare colonie[73].
  • 1894: Australia de Sud devine prima colonie australiană și al doilea teritoriu din lume care acordă femeilor drept de vot, după un efort susținut al sufragetelor australiene[74][75][76].
  • 1895: Premierii coloniilor, cu excepția lui Sir John Forrest (Australia de Vest)[77] și a lui Sir Hugh Muir Nelson (Queensland)[78], sunt de acord să implementeze propunerile de la Corowa[79].
  • 1895: Waltzing Matilda este cântat pentru prima dată în public, la Winton, Queensland. Balada folk este îndrăgită de poporul australian și devine un adevărat "imn național neoficial al Australiei"[80].
  • 1895: Banjo Paterson publică The Man from Snowy River.
  • 1896: Are loc Conferința Bathurst (cea de-a doua "convenție a poporului") care se întrunește pentru a discuta proiectul constituției din 1891[81].
  • 1897: În două sesiuni, o a Doua Convenție Națională Australasiană se întrunește (cu reprezentanți din toate coloniile cu excepția Queenslandului). Se cade de acord cu privire la adoptarea constituției bazate pe schița din anul 1891 care va fi revizuită și i se vor aduce amendamente în cea de-a doua sesiune din același an[82].
  • 1898: Convenția decide ca proiectul final să fie supus atenției publicului.
  • 1898: După dezbateri publice intense, referendumurile din Victoria, Australia de Sud și Tasmania sunt încununate de succes; Cel din Noul Wales de Sud a eșuat la limită. Mai târziu, Noul Wales de Sud a ales "da" într-un al doilea referendum iar Queensland și Australia de Vest vor vota de asemenea să se alăture federației[83][84][85].
  • 1899: Decizia este luată pe locul capitalei naționale din Noul Wales de Sud.
  • 1899: Partidul Laburist Australian deține funcții pentru câteva zile în Queensland; devine primul partid socialist din lume care reușește sub conducerea lui Anderson Dawson să realizeze un guvernământ minoritar ce nu a durat însă decât o săptămână[86][87].

Secolul XX

modificare
 
Steagul Australiei
  • 1900: Câțiva delegați vizitează Londra pentru a se opune schimbărilor propuse asupra modelului de constituție convenit[88].
  • 1900: Constituția este adoptată de Parlamentul Regatului Unit ca parte a Commonwealth of Australia Constitution Act, și este dat avizul regal[89].
  • 1901: Australia devine federație la 1 Ianuarie[90][91]. Edmund Barton devine prim-ministru[92] ; John Hope devine guvernator general[93].
  • 1901: Primul parlament australian se întrunește la Palatul Parlamentului din Melbourne.
  • 1901: Legea Restricției Imigrației este adoptată - The White Australian Policy[94][95].
  • 1901: Steagul Australiei este arborat pentru prima dată.
  • 1902: Franchise Act (Legea Dreptului Electoral 1902) garanta femeilor dreptul de a vota în circumscripțiile federale (până la această etapă majoritatea statelor deja aveau o astfel de lege)[96]. Totuși, ea excludea majoritatea grupurilor etnice non-europene inclusiv grupul indigenilor aborigeni[97].
 
Alfred Deakin, prim-ministru al Australiei în trei mandate: 1903, 1906, 1910.
  • 1902: Regele Edward VII aprobă designul steagului australian.
  • 1902: Breaker Morant este executat pentru împușcarea burilor care se predaseră[98][99].
  • 1903: Înalta Curte de Justiție (curtea supremă de justiție australiană) este înființată, iar Samuel Griffith devine primul său președinte[100][101][102].
  • 1903: Legea Apărării acordă guvernului federal control complet asupra Armatei Australiene[103].
  • 1903: Alfred Deakin este ales prim-ministru[104].
  • 1904: Dalgety din Noul Wales de Sud a fost propus pentru a deveni noua capitală națională[105]. Alegerea se baza pe criterii precum climatul, rezervele alimentare, proprietatea asupra pământurilor și capacitatea de a susține industriile majore.
  • 1904: Chris Watson formează primul guvern laburist (minoritar)[106][107].
  • 1906: Australia capătă controlul sud-estului Noii Guinee[108].
  • 1908: Dorothea Mackellar publică My Country (Țara mea).
  • 1908: Propunerea locației Dalgety drept capitală este revocată, parlamentul Noului Wales de Sud argumentând că locația este prea apropiată de Melbourne și prea departe de Sydney[105]. O obiecție mult mai practică a fost distanța mare față de linia ferată Sydney-Melbourne și cheltuielile exorbitante pentru construcția unei ramificații. În schimb este ales orașul Canberra[109][110].
  • 1909: Se realizează primul zbor cu avionul din Australia[111].
 
Imagine panoramică, Canberra. În stânga se observă Înalta Curte de Justiție și Biblioteca Națională iar în dreapta cladirea cilindrică a Centrului Național de Știință și Tehnologie. În centru: Commonwealth Place cu clădirile veche și nouă ale Parlamentului australian.

'1910

modificare
 
Drapelul Marinei Regale Britanice utilizat de cea australiană între 1911-1967
 
Drapelul RAN dupa 1967, având model în cel al națiunii australiene (în plan îndepărtat)
  • 1910: Andrew Fisher formează primul guvern federal laburist majoritar[112].
  • 1911: Se înființează Royal Australian Navy, Flota Regală Australiană[113].
  • 1911: Teritoriul de Nord intră sub controlul Commonwealthului, fiind separat de Australia de Sud[114][115].
  • 1911: Se realizează primul recensământ național[116].
  • 1911: Este proclamat Australian Capital Territory[117].
  • 1912: Australia trimite sportive pentru prima dată la Jocurile Olimpice. Fanny Durack și Mina Wylie au concurat la competițiile de înot câștigând o medalie de aur și una de argint[118].
  • 1912: Walter Burley Griffin câștigă competiția pentru designul arhitectural al orașului Canberra, proiectul său fiind selectat din cele 137 propuse[119].
  • 1913: Se pune piatra de temelie pentru construcția orașului Canberra[120].
  • 1914: Soldații australieni sunt trimiși pe frontul Primului Război Mondial. Acesta a reprezentat prima dată când australienii au luptat sub steag australian și nu cel britanic[121].
  • 1915: Soldații australieni debarcă la Anzac Cove din peninsula Gallipoli, Turcia.
  • 1915: Jervis Bay Territory care cuprindea 6.677 ha, capitulează și devine parte a Australian Capital Territory[122].
  • 1915 – Surfingul este introdus pentru prima dată în Australia
  • 1915: Billy Hughes, cel mai longeviv ales din Camera Reprezentanților (a servit timp de 51 de ani și 7 luni) devine prim-ministru[123].
  • 1916: Hotelurile sunt obligate să închidă la ora 18 (6 p.m.), ceea ce a condus la "six o'clock swill" (poșirca de la ora 6). Măsura era oarecum similară ca scop prohibiției americane din 1920: reducerea consumului de alcool în rândul bărbaților australieni dar a avut un efect negativ. În perioada dintre ora 5, când se încheia programul de lucru, și ora 6 când barurile hotelurilor se închideau, se producea o febră a consumului[124][125].
  • 1916: Se înființează Returned Sailors’ and Soldiers’ Imperial League of Australia, predecesorul Returned and Services League of Australia, organizație pentru ajutorarea femeilor și bărbaților care au servit în Australian Defence Forces[126].
  • 1916: Guvernul laburist al lui Billy Hughes are vederi împărțite legate de serviciul militar. Primul referendum asupra înrolării este respins cu 1.087.557 în favoarea obligativității și 1.160.033 împotrivă[127].
  • 1917: Un al doilea referendum pe tema serviciului militar obligatoriu este respins[127]. Calea ferată care lega Adelaide de Perth este finalizată.
  • 1918: Ia sfârșit Primul Război Mondial.

'1920

modificare
 
Qantas, linia aeriană națională australiană înființată în 1920.

'1930

modificare
 
Benjamin, ultimul exemplar de lup marsupial viu cunoscut, 1933, Grădina Zoologică Hobart. A murit la 7 septembrie 1936 marcând dispariția speciei sale, conform IUCN[137] în vreme ce CITES este mai rezervat în privința statutului speciei, numind-o „posibil dispărută”.[138]
 
Sydney Harbour Bridge în prezent, inaugurat în 1932.

Anii 1940

modificare
 
Howard Walter Florey, descoperitor al proprietăților penicilinei. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1945.
  • 1940: O echipă cercetători aflată sub conducerea lui Howard Florey, dezvoltă penicilina[149].
  • 1941: Laburiștii vin la putere sub conducerea lui John Curtin[150].
  • 1942–43: Avioanele japoneze efectuează aproape 100 de atacuri asupra țintelor din Teritoriul de Nord, Australia de Vest și Queensland[151].
  • 1942: Ora de vară este introdusă la nivel național ca măsură pe timp de război.
  • 1942: Statulul Westminster britanic este adoptat formal de Australia. Acesta acorda formal Australiei (alături de Noua Zeelandă, Africa de Sud și Statul Liber Irlandez) dreptul de a adopta legi care puteau intra în conflict cu cele ale Marii Britanii[152].
  • 1943: Australia câștigă primul său Oscar, Damien Parer fiind premiat pentru reportajele sale de război[153].
  • 1944: Are loc o evadare în masă a prizonierilor de război japonezi în Noul Wales de Sud, în timpul evadării de la Cowra[154].
  • 1944: Este creat programul național farmaceutic prin care statul subvenționa medicamentele australienilor.
  • 1945: Ia sfârșit al Doilea Război Mondial.
  • 1945: Australia devine membru fondator al Organizației Națiunilor Unite[155].
  • 1945: Se desfășoară prima cursă Sydney-Hobart Yacht[156].
  • 1945: Premierul Curtin moare în exercițiul funcțiunii și este succedat la conducere de Ben Chifley[157].
  • 1946: Ministrul pentru Imigrație Arthur Calwell introduce un plan major privind imigrația de după război.
 
Australia este membru fondator al ONU, 1945
  • 1946: Un australian, Norman Makin, este votat și devine primul președinte al Consiliului de Securitate al ONU[158].
  • 1948: Ministrul australian al Afacerilor Externe, Dr. H.V. Evatt este ales președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite[159].
  • 1948: Australia devine semnatară a Declarației Universale a Drepturilor Omului[160].
  • 1949: Debutează construcția Snowy Mountains Hydro-Electric, un plan complex de irigații și hidrocentrale în sud-estul Australiei[161].
  • 1949: Indigenii australieni eligibili votării în alegerile statale din Noul Wales de Sud, Victoria, Australia de Sud și Tasmania primesc de asemenea dreptul de a vota și în alegerile federale.
  • 1949: Este adoptată Legea naționalității și cetățeniei. Mai degrabă decât identificarea drept britanici, legea stabilea cetățenia australiană pentru persoanele care îndeplineau cerințele eligibilității[162].
  • 1949: Menzies revine la putere ca lider al Partidului Liberal.

Anii 1950

modificare
  • 1950: Trupele australiene sunt trimise în Coreea.
  • 1950: Electoratul respinge un referendum prin care o schimbare a constituției permitea guvernării Menzies scoaterea în afara legalității a Partidului Comunist[163].
  • 1951: Australia semnează tratatul ANZUS alături de Statele Unite și Noua Zeelandă, tratat ce statua o alianță militară de apărare în zona Oceanului Pacific[164].
  • 1952: Are loc primul test nuclear desfășurat în teritoriul australian de către Marea Britanie, în largul coastelor Australiei de Vest[165].
  • 1953: Ia sfârșit Războiul din Coreea.
  • 1954: Elisabeta a II-a și prințul Filip desfășoară o vizită regală[166]; diplomatul sovietic Vladimir Petrov cere azil politic declanșând Afacerea Petrov și o altă sciziune în rândurile laburiștilor[167].
  • 1955: Australia se implică în Urgenă Malayană.
  • 1955: Se ridică interdicția pentru hotelurile din Noul Wales de Sud de a închide la ora 18 (6 p.m.).
  • 1956: Pentru prima dată, Jocurile Olimpice se desfășoară în emisfera sudică, Melbourne găzduind Jocurile Olimpice de vară din 1956[168] în colaborare cu Stochkolm pentru competițiile ecvestre (strictețea legilor privind carantina cailor nu a permis desfașurarea acestor competiții sportive).

Anii 1960

modificare
  • 1962: Urgența Malayană ia sfârșit.
  • 1964 – Are loc turneul The Beatles în Australia[169]; 82 de marinari mor în naufragiul HMAS Voyager, implicat într-o coliziune cu HMAS Melbourne; primul ministru Robert Menzies anunță reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru bărbații cu vârsta între 18 și 25 de ani[170].; sunt trimise primele trupe în Vietnam[171].
  • 1965 – Populația indigenă obține drept de vot în statul Queensland[172].
  • 1966 – Se ridică interdicția participării femeilor căsătorite la Serviciul Public al Commonwealthului[173]; Menzies se retrage din funcția de prim-ministru iar succesorul său este Harold Holt[174]; la 14 februarie, moneda australiană este schimbată în dolari și cenți, Dolarul australian înlocuind Lira australiană[175].
  • 1967 – Zone întinse din Hobart și sud-estul Tasmaniei sunt devastate de incendii în data de 7 februarie pierind 62 de persoane în catastrofă[176]; primul-ministru Holt moare înecat și este succedat de John Gorton[177]; Constituția este schimbată pentru a permite populației aborigene includerea în recensământul general și guvernului federal legiferări specifice[178]; Gough Whitlam devine liderul Partidului Laburist.
  • 1968 – Australia semnează Tratatul de Neproliferare Nucleară[179]; campionul aborigen la box Lionel Rose îl învinge pe Masahiko "Fighting" Harada în Japonia și devine campion mondial la categoria cocoș[180]; se efectuează la Sydney primul transplant de ficat din Australia[181].
  • 1969 – Artistul conceptual francez Christo termină lucrul în Little Bay din Sydney; mor autorii Norman Lindsay și May Gibbs; producția australiană a musicalului rock Hair își are premiera în Sydney; se destramă formațiile de muzică pop The Easybeats și The Twilights; Tim Burstall regizează 2000 Weeks, primul film în întregime australian de la Jedda lui Charles Chauvel din 1958

Anii 1970

modificare
  • 1970 – Mai mult de 200,000 de persoane au participat la cea mai mare demonstrație din istoria australiană, împotriva Războiului din Vietnam
  • 1971 – Neville Bonner este primul aborigen care devine membru al parlamentului Australiei; John Gorton demisionează și este urmat de William McMahon
  • 1971 – Turneul Springboks stârnește proteste în toată Australia. Premierul din Queensland, Joh Bjelke-Petersen declară stare de urgență în QLD ca urmare a protestelor.
  • 1971 – Trecerea la ora de vară a fost introdusă în New South Wales, Victor, Queensland, South Australia si in Australian Capital Territory.
  • 1972 – The Comisia de Arbitraj și Conciliere a Commonwealthului stabilește că femeile care femeile care au același loc de muncă ca și bărbații au dreptul să primească același salariu.
  • 1972 – Ambasada Cortului Aboriginal a fost ridicată ca răspuns la aprobarea de către coaliția de guvernământ a licențelor de minare și exploatare a rezervelor
  • 1972 – Primul guvern laburist din 1949 încoace a fost ales sub conducerea lui Gough Whitlam
  • 1972 – Australia recunoaște Republica Populară Chineză
  • 1972 – Queensland renunță la ora de vară.[182]
  • 1973 – S-a deschis Casa Operei din Sydney
  • 1973 – Politica australienilor albi (stabilită în 1901) a fost abrogată
  • 1973- Se termină Războiul din Vietnam
  • 1973 – Vârsta de vot a fost micșorată de la 21 la 18 ani
  • 1973 – Unioniștii au salvat suburbia „The Rocks” a Sydneiului de la demolare introducând „Green Bans”
  • 1973 – Patrick White devine primul australian care primește Premiul Nobel pentru Literatură
  • 1974 – Darwin a fost devastat de Ciclonul Tracy
  • 1975 – Are loc o criză constituțională după ce Malcolm Fraser a blocat comerțul, împingând țara în impas până ce guvernatorul general John Kerr l-a demis pe prim-ministrul Gough Whitlam. Fraser a câștigat alegerile și a devenit prim-ministru
  • 1975 – Consiliul Privy (Apel de la Înalta Curte) înlătură dreptul de a face apel la deciziile Înaltei curți luate de Consiliul Britanic Privy. Apelurile la Consiliul Privy făcute direct de la Curțile Supreme ale statului au fost posibile până în 1988.
  • 1975 – Australia de Sud devine primul stat din Australia care a legalizat homosexualitatea dintre adulți în privat.
  • 1975 – Guvernul Whitlam a introdus legea Pământului Aborigenilor (NT) în Parlament.
  • 1976 – Australian Capital Territory a legalizat homosexualitatea dintre adulți în privat.
  • 1977 – Advance Australia Fair a devenit imnul oficial al Australiei
  • 1977 – Au murit 83 de persoane în dezastrul feroviar de la Granville
  • 1978 – Primul Mardi Gras a gayilor și lesbienelor a avut loc la Sydney
  • 1979 – O australiancă își câștigă în instanță dreptul la concediu de maternitate
  • 1979 – Au fost înființate Parcul Național Kakadu și Parcul Marin al Marii Bariere de Corali.

Anii 1980

modificare
  • 1980 – Bebelușul Azaria Chamberlain a dispărut dintr-o tabără de la Ayers Rock (Uluru), fiind luat de un dingo. Coaliția a câștigat alegerile federale ale Australiei din 1980.
  • 1981 – În Tasmania are loc un referendum pentru a se hotărî dacă Barajul Franklin Dam va fi sau nu va fi construit.
  • 1982 – Jocurile Commonwealthului s-au ținut la Brisbane. A fost deschisă Galeria Națională a Australiei.
  • 1983 – Australia a câștigat Cupa Americii la yachting; Bob Hawke îl învinge pe Fraser și aduce Partidul Laburist înapoi la guvernare. Incendiile de la Ash Wednesday au omorât 71 de oameni.
  • 1984 – Advance Australia Fair a fost proclamat drept unicul imn oficial. A fost introdusă moneda de un dolar. Laburiștii au câștigat alegerile federale din 1984. A fost stabilit Medicare.
  • 1985 – Guvernul a acordat dreptul de proprietate a unei zone mari de teren din Australia centrală, pe care se aflau monumente precum Uluru și Kata Tjuta, poporului Mutitjulu, cărora le-au fost concesionate pentru 99 de ani. Noul Wales de Sud a fost ultimul stat care a abolit pedeapsa cu moartea.
  • 1986 – A avut loc asasinarea lui Anita Cobby în Sydney. Au avut loc Bombardamentele de pe strada Russel în Melbourne. Crocodile Dundee a fost lansat în Australia.
  • 1987 – Masacrul de pe Strada Hoddle a omorât șapte persoane și a rănit 19, Masacrul de pe strada Queen a omorât 8 persoane și a rănit 5. Sir Joh Bjelke-Petersen a demisionat ca Premier al Queenslandului după 19 ani.
  • 1988 – Australia a sărbătorit bicentenarul. S-a deschis noul sediu al parlamentului. Brisbane găzduiește World Expo '88.
  • 1989 – Cutremurul din Newcastle a omorât 13 persoane. ACT primește dreptul de autoguvernare.
  • 1989 – Queensland a început testarea orei de vară pentru trei ani.[182]

Anii 1990

modificare
  • 1990 – Marina Regală Australiană a fost trimisă în Războiul din Golf. Carmen Lawrence a devenit prima femeie premier a unui stat australian. Laburiștii câștigă alegerile din 1990.
  • 1991 – Primul ministru Bob Hawke a fost înlocuit de Paul Keating. Șapte oameni au murit în masacrul de la Strathfield. Chirurgul cardiovascular Victor Chang a fost împușcat.
  • 1992 – A demisionat premierul statului New South Wales, Nick Greiner.
  • 1992 – Queensland a ținut un referendum privind adoptarea orei de vară, care nu a trecut, înregistrându-se 54.5% de voturi „nu”.[183]
  • 1993 – Keating l-a învins pe John Hewson în alegerile federale din 1993; Verzii australieni au candidat pentru prima dată.
  • 1995 – Teritoriul de Nord a legalizat eutanasia voluntară, dar decizia a fost anulată de guvern
  • 1996 – Înalta Curte dă Decizia Wik, care specifică faptul că nativii indigeni își pot păstra titluril.
  • 1996 – Liberalul John Howard a devenit prim-ministru, învingându-l pe Paul Keating după 13 ani de guvern laburist
  • 1996 – Toate statele și teritoriile australiene sunt de acord să introducă legi care să reglementeze vânzarea de arme după moartea a 35 de persoane după masacrul de la Port Arthur
  • 1997 – Pauline Hanson fondează partidul One Nation
  • 1997 – Pe 1 mai 1997 Tasmania a legalizat homosexualitatea

Secolul XXI

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Significant Australian Events to 1824[nefuncțională]. The State of Queensland (Department of Environment and Resource Management). Accesat la 06-10-2010.
  2. ^ ANU Reporter
  3. ^ a b Indigenous Australia: Timeline – Pre-contact
  4. ^ McIntyre, K.G. (1977) The Secret Discovery of Australia, Portuguese ventures 200 years before Cook, Souvenir Press, Menindie ISBN 028562303 6
  5. ^ Trickett, P (2007). Beyond Capricorn. How Portuguese adventurers discovered and mapped Australia and New Zealand 250 years before Captain Cook. East Street Publications. Adelaide. ISBN 9 78097511459 9
  6. ^ Richardson, W.A.R. (2006). Was Australia charted before 1606? The Jave La Grande inscriptions. Canberra, National Library of Australia, P.96, ISBN 0 64227642 0
  7. ^ Pearson, M. Great Southern Land; The Maritime Exploration of Terra Australis. Australian Government Department of Environment and Heritage, 2005. ISBN 0642551855
  8. ^ Voyages 1606 Duyfken (Willem Janszoon). National Library of Australia. Accesat la 05-10-2010.
  9. ^ În onoarea descendenței austiece a regelui Filip al III-lea al Spaniei. en Estensen, M. (2006) Terra Australia Incognita; The Spanish Quest for the Great South Land p.111-113. Allen & Unwin, Australia ISBN 978 1741750546
  10. ^ Hilder, B.(1980). "The Voyage of Torres". University of Queensland Press, St. Lucia. ISBN 07022 1275x.
  11. ^ Phillip E. Playford, Hartog, Dirk (1580 - 1621) la Australian Dictionary of Biography Online. Accesat la 05-10-2010.
  12. ^ Forsyth, J. W. Tasman, Abel Janszoon (1603? - 1659). Australian Dictionary of Biography, Volume 2, Melbourne University Press, 1967, pp 503-504. La Australian Dictionary of Biography Online Edition, accesat la 05-10-2010.
  13. ^ „Dampier, William (1651 - 1715)”. Australian Dictionary of Biography. Accesat în . 
  14. ^ „The New World Voyages of William Dampier”. Athena Review. 1 (2). Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Major, R. H. Early Voyages to Terra Australis p.113, 114, 115. La Project Gutenberg of Australia. Accesat la 05-10-2010.
  16. ^ E. Lauterpacht; C. J. Greenwood (). International Law Reports. Cambridge University Press. pp. 211. ISBN 9780949009975. 
  17. ^ Turner, Barbara (1992). Australia's First Fleet Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 05-10-2010.
  18. ^ David Hill, "1788: The Brutal Truth of the First Fleet". Random House Australia, 2010. ISBN 174166800X, 9781741668001.
  19. ^ a b Timeline 1788 la National Library of Australia. „The World Upside Down: Australia 1788 - 1830”. 
  20. ^ Perry, T. M. & Prescott, Dorothy F. (1996). A guide to maps of Australia in books published 1780-1830: an annotated cartobibliography, Canberra : National Library of Australia, 1996, p. 109. Accesat via Google Books la 05-10-2010.
  21. ^ The Sydney Cove Arhivat în , la Wayback Machine.. Parks & Wildlife Service Tasmania. Accesat la 05-10-2010.
  22. ^ en   Scott, Ernest (). The Life of Captain Matthew Flinders, RN. Sydney: Angus & Robertson. Accesat în . 
  23. ^ Serle, Percival (1949). Flinders, Matthew (1774-1814) Arhivat în , la Wayback Machine.. Project Gutenberg. Accesat la 05-10-2010.
  24. ^ Riley, Cameron (). „The 1804 Australian Rebellion and Battle of Vinegar Hill”. Historical Influences on the Hawkesbury. The Hawkesbury Historical Society. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ A.W. Jose et al., ed (1927). The Australian Encyclopaedia Vol.I. Sydney: Angus & Robertson.
  26. ^ Persse, Michael (). „Wentworth, William Charles (1790 - 1872)”. Australian Dictionary of Biography, Volume 2. Melbourne University Press. pp. 582–589. Accesat în . 
  27. ^ en   Scott, Ernest (). The Life of Captain Matthew Flinders, RN Chapter 30. Sydney: Angus & Robertson. Accesat în . 
  28. ^ Oxley, John. Journals of Two Expeditions into the Interior of New South Wales Arhivat în , la Wayback Machine.. ebooksadelaide.edu. Accesat la 05-10-2010.
  29. ^ Big Mac. The Australian. Accesat la 05-10-2010.
  30. ^ Cameron, R. J. (1977-1978). Years Book Australia. Australian Bureau of Statistics. p 3. Accesat la 05-10-2010.
  31. ^ Department of Immigration and Citizenship (). Life în Australia (PDF). Commonwealth of Australia. p. 11. ISBN 9781921446306. Accesat în . 
  32. ^ Governor Darling's Commission 1825 (UK) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010.
  33. ^ A Brief Description. worldatlas.com. Accesat la 06-10-2010.
  34. ^ Brown, P. L. (1966). Batman, John (1801 – 1839). Australian Dictionary of Biography. Volume 1, Melbourne University Press, 1966, pp 67-71. Accesat la 06-10-2010
  35. ^ Serle, Percival. Batman, John (1801 – 1839) Arhivat în , la Wayback Machine.. Project Gutenberg Australia. Accesat la 06-10-2010
  36. ^ Hugh Anderson (1966). Fawkner, John Pascoe (1792 - 1869). Australian Dictionary of Biography, Volume 1. MUP. pp. 368–370. Accesat la 06-10-2010.
  37. ^ Letters Patent establishing the Province of South Australia 19 February 1836 (UK) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010
  38. ^ Printed Version of Letters Patent establishing the Province of South Australia 19 February 1836 (UK). National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010
  39. ^ The Commencement of Crown Responsabilities Arhivat în , la Wayback Machine.. waitangi-tribunal.govt.nz, pag 49. Accesat la 06-10-2010.
  40. ^ British policy - background to the Treaty. New Zealand History. Accesat la 06-10-2010.
  41. ^ Wreck of the emigrant ship Cataraqui on King's Island, 1845. kingisland.net. Accesat la 06-10-2010.
  42. ^ C.T (13 oct 1928). King Island Wrecks[nefuncțională]. Microfilm The Argus 13 October 1928 la Australian Newspapers. Accesat la 06-10-2010.
  43. ^ Convict Records. State Records Office of Western Australia. Accesat la 06-10-2010
  44. ^ University of Sydney Act 1850 (NSW) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010.
  45. ^ Australian Constitutions Act 1850 (UK) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010.
  46. ^ Whaples, Robert, California Gold Rush Arhivat în , la Wayback Machine.. Wake Forest University. EH.Net Encyclopedia, edited by Robert Whaples. 16 martie 2008. Accesat la 06-10-2010.
  47. ^ Bendigo goldfields petition Arhivat în , la Wayback Machine.. State Library of Victoria. Accesat la 06-10-2010
  48. ^ McPherson, Hamish (). „"To stand truly by each other": The Eureka rebellion and the continuing struggle for democracy”. Australian National University. Accesat în . 
  49. ^ The Eureka Stockade: a Chronology. Arhivă. State Library of Victoria. Accesat la 06-10-2010
  50. ^ Order-in-Council changing name to Tasmania 21 July 1855 (UK) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010.
  51. ^ The Federal Movement in Australia. Year Book of the Commonwealth of Australia, 1901 - 1907 (No.1. - 1908). Australian Bureau of Statistics. Accesat la 06-10-2010.
  52. ^ Introducing the Thelegraph[nefuncțională] - fragment din „Post and Telegraph Department” în „The Cyclopedia of South Australia”, Adelaide, 1907, v. 1, pag. 272. La Department of Environment and Natural Resources - Government of South Australia. Accesat la 06-10-2010.
  53. ^ The Admella Story Arhivat în , la Wayback Machine.. admella.org.au. Accesat la 07-10-2010.
  54. ^ The Argus 2 mai 1859.
  55. ^ 1859 Queensland New South Wales border proclaimed Arhivat în , la Wayback Machine.. The State of Queensland (Department of Environment and Resource Management). Accesat la 07-10-2010.
  56. ^ The Journals of John McDouall Stuart Arhivat în , la Wayback Machine.. University of Adelaide. Accesat la 07-10-2010.
  57. ^ Burke & Willis Web
  58. ^ Letters Patent annexing the Northern Territory to South Australia, 1863 Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 06-10-2010
  59. ^ „Aboriginal Protection Act 1869 (Vic)”. Documenting Democracy. National Archives of Australia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ Victoria Government Gazette (15): 338. 1871-02-24.
  61. ^ Vezi și en Australian Insitute of Aboriginal and Torres Strait Islander Studies - a Federal Government Agency Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 08-10-2010. en Content of apologies by State and Territory Parliaments. Australian Human Rights Commission. Accesat la 08-10-2010.
  62. ^ Connecting a Continent : Early Telecommunications in Australia Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian Centre for the Moving Image. Accesat la 08-10-2010.
  63. ^ „The Gothenburg”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ „Historic Shipwrecks: Gothenburg”. Queensland Government. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ Adelaide Steamship Co Ltd building, Cairns (2006). Queensland Heritage Register, Environment Protection Agency, Department of Environment & Resource Management, Queensland Government. Accesat la 08-10-2010.
  66. ^ Showcasing SA Heritage Places Arhivat în , la Wayback Machine.. Government of South Australia - Departmentfor Enviroment and Heritage. Accesat la 08-10-2010.
  67. ^ Showcasing SA Heritage Places - Sunnybrae Farm Complex Arhivat în , la Wayback Machine.. Government of South Australia - Departmentfor Enviroment and Heritage. Accesat la 08-10-2010.
  68. ^ Melbourne and Sydney Railway[nefuncțională]. Camperdown Chronicle 23 iunie 1883. Microfilm la Australian Newspapers. Accesat la 08-10-2010.
  69. ^ History Arhivat în , la Wayback Machine.. Broken Hill Website. Accesat la 08-10-2010
  70. ^ Sir Henry Parkes at Tenterfield Arhivat în , la Wayback Machine.. The Sydney Morning Herald 25 octombrie 1889. Microfilm la Australian Newspapers. Accesat la 08-10-2010.
  71. ^ Creating a nation Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 09-10-2010.
  72. ^ The Coolgardie Safe Arhivat în , la Wayback Machine.. Museum Victoria. Accesat la 09-10-2010.
  73. ^ The Corowa Conference. crownrepublic.com.au. Accesat la 09-10-2010.
  74. ^ Constitution (Female Suffrage) Act 1895 (SA) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 09-10-2010.
  75. ^ Women'a Suffrage. State Library of South Australia.
  76. ^ Women and Democracy. Australian Broadcasting Corporation. Accesat la 09-10-2010
  77. ^ Crowley, F. K. Forrest, Sir John [Baron Forrest] (1847 - 1918). Australian Dictionary of Biography, Volume 8, Melbourne University Press, 1981, pp 544-551. Accesat la 09-10-2010.
  78. ^ Waterson, D. B. Nelson, Sir Hugh Muir (1833 - 1906). Australian Dictionary of Biography, Volume 10, Melbourne University Press, 1986, pp 677-678. Accesat la 09-10-2010.
  79. ^ Chronology of the Australian Federation Movement, 1883 - 1901 Arhivat în , la Wayback Machine.. Parliament of New South Wales. Accesat la 09-10-2010
  80. ^ Waltzing Matilda. National Library of Australia. Accesat la 09-10-2010.
  81. ^ Headon, David; Brownrigg, Jeff (1998). Papers on Parliament No. 32 - The People’s Conventions: Corowa (1893) and Bathurst (1896) Arhivat în , la Wayback Machine.. Published and Printed by the Department of the Senate Parliament House, Canberra ISSN 1031–976X.
  82. ^ 1897 Australasian Federation Conference - Debates. Parliament of Australia - ParlInfo. Accesat la 11-10-2010.
  83. ^ The Referendums 1898-1900. Australian Electoral Commission. Accesal la 11-10-2010.
  84. ^ Images - The Federal "Yes". State Library of South Australia. Accesat la 11-10-2010.
  85. ^ The Federal Constitutional Referendums 1898, 1899 and 1900. Department of the Premier and Cabinet - The Constitutional Centre of Western Australia. Accesal la 11-10-2010.
  86. ^ Murphy, D. J. Dawson, Andrew (1863 - 1910). Australian Dictionary of Biography, Volume 8, Melbourne University Press, 1981, pp 244-245. Accesat la 11-10-2010.
  87. ^ History of the ALP in QLD Arhivat în , la Wayback Machine.. Queensland Labour. Accesat la 11-10-2010.
  88. ^ Series 11: Federation delegate, 1884-1944 (bulk 1887-1900). Papers of Alfred Deakin, 1804-1973 (bulk 1880-1919) [manuscript]. Collection number: MS 1540. La National Library of Australia - Digital Collections. Manuscripts. Accesat la 11-10-2010.
  89. ^ Commonwealth of Australia Constitution Act 1900 (UK) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Library of Australia. Accesat la 12-10-2010
  90. ^ Australian Constitution and Federation. National Archves of Australia. Accesat la 12-10-2010.
  91. ^ Establishing The Commonwealth - Federation Day: 1 ianuarie 1901. Australian Broadcasting Corporation. Accesat la 12-10-2010.
  92. ^ Rutledge, Martha. Barton, Sir Edmund (1849 - 1920). Australian Dictionary of Biography, Vol 7, Melbourne University Press, 1979, pp 194-200. Accesat la 12-10-2010.
  93. ^ Hope, John Adrian Louis (1860-1908), seventh Earl of Hopetoun and first Marquis of Linlithgow Arhivat în , la Wayback Machine.. Project Gutenberg Australia (PGA). Accesat la 12-10-2010
  94. ^ Immigration Restriction Act 1901 (Cth) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Library of Australia. Accesat la 12-10-2010
  95. ^ „The Establishment of the Immigration Restriction Act”. Australian Broadcasting Corporation: Australia's Centenary of Federation. Accesat în . 
  96. ^ Commonwealth Franchise Act 1902 (Cth) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Library of Australia. Accesat la 12-10-2010
  97. ^ Electoral Milestone / Timetable for Indigenous Australians. Australian Electoral Commission. Accesat la 12-10-2010.
  98. ^ The Court-Martialled Australian. How Morant and Handcock Died. Letter from their warder[nefuncțională]. The Argus- 3 aprilie 1902. Microfilm la Australian Newspapers. Accesat la 12-10-2010.
  99. ^ Todd, R. K. Morant, Harry Harbord (Breaker) (1864 - 1902). Australian Dictionary of Biography, Vol 10, Melbourne University Press, 1986, pp 581-582. Accesat la 12-10-2010.
  100. ^ History of the High Court. High Court of Australia. Accesat la 12-10-2010.
  101. ^ Judiciary Act 1903. Australasian Legal Information Institute. Accesat la 12-10-2010.
  102. ^ Serle, Percival (1949). Griffith, Sir Samuel Walker (1845-1920)[nefuncțională]. Dictionary of Australian Biography. Sydney: Angus and Robertson. La Project Gutenberg Australia (PGA). Accesat la 12-10-2010.
  103. ^ Defence Act 1903. Prepared by the Office of Legislative Drafting and Publishing, Attorney-General’s Department, Canberra. La Commonwealth of Australia Law. Accesat la 12-10-2010.
  104. ^ Norris, R. Deakin, Alfred (1856 - 1919). Australian Dictionary of Biography, Vol 8, Melbourne University Press, 1981, pp 248-256. Accesat la 12-10-2010.
  105. ^ a b Pegrum, Roger (1983).The Bush Capital:How Australia chose Canberra as its federal city. Hale & Iremonger. ISBN 9780868060666. pp 134-140. Accesat a 12-20-2010.
  106. ^ Australia's Prime Ministers Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives od Australia. Accesat la 12-10-2010.
  107. ^ Fast facts: Chris Watson. Personal profile Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives od Australia. Accesat la 12-10-2010.
  108. ^ Papua New Guinea. History. Australian Broadcasting Corporation. Accesat la 12-10-2010.
  109. ^ Fitzgerald, Alan (1987). Canberra in Two Centuries: A Pictorial History. Torrens, Australian Capital Territory: Clareville Press. ISBN 0-909278-02-4. p 93.
  110. ^ History of the Capital. Australian Government. National Capital Authority. Accesat la 12-10-2010.
  111. ^ First to Fly Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian National Aviation Museum. Accesat la 12-10-2010.
  112. ^ Knowles, Harry. Andrew Fisher, Prime Minister of Australia Arhivat în , la Wayback Machine.. Harper Collins Australia, 2008, pp.512. La WorkSite. University of Sydney. Accesat la 12-10-2010.
  113. ^ The R.A.N. - A Brief History. Royal Australian Navy. Accesat la 12-10-2010.
  114. ^ Northern Territory Surrender Act 1908 (SA) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives od Australia. Accesat la 12-10-2010.
  115. ^ Northern Territory Acceptance Act 1910 (Cth) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives od Australia. Accesat la 12-10-2010.
  116. ^ The population census - a brief history. Australian Bureau of Statistics. Accesat la 12-10-2010.
  117. ^ A Pictorial History of the Australian Capital Territory. Australian Bureau of Statistics. Accesat la 12-10-2010.
  118. ^ Women in the Olympics - a brief history Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian Government - Australian Sports Commission. Accesat la 13-10-2010.
  119. ^ Walter Burley Griffin. Prairie School Of Architecture. Accesat la 13-10-2010.
  120. ^ Canberra History Web. canberrahistorygroup.com. Accesat la 13-10-2010.
  121. ^ First World War 1914–18 Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian War Memorial. Accesat la 13-10-2010.
  122. ^ Jervis Bay Territory Acceptance Act 1915 (Cth) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 13-10-2010.
  123. ^ William Morris Hughes Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 14-10-2010.
  124. ^ The Six O'Clock Swill Arhivat în , la Wayback Machine.. dinkumaussies.com. Accesat la 14-10-2010.
  125. ^ The Six O'Clock Swill Arhivat în , la Wayback Machine.. www.australianbeers.com. Accesat la 14-10-2010
  126. ^ Official Site RSL
  127. ^ a b Fact sheet 161 – Conscription referendums, 1916 and 1917 Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 14-10-2010.
  128. ^ History. Qantas. Accesat la 14-10-2010.
  129. ^ Black, David & Bolton, Geoffrey (2001). Biographical Register of Members of the Parliament of Western Australia. Vol 1, 1870–1930 (Revised Edition ed.). Parliament House: Parliament of Western Australia. ISBN 0730738140.
  130. ^ Serle, Percival (1949). Cowan, Edith Dircksey (1861-1932) Arhivat în , la Wayback Machine.. Dictionary of Australian Biography. Sydney: Angus and Robertson. La Project Gutenberg Australia (PGA). Accesat la 14-10-2010.
  131. ^ Our history - The Smith Family Arhivat în , la Wayback Machine.. The Smith Family. Accesat la 14-10-2010.
  132. ^ Vegemite Timeline Arhivat în , la Wayback Machine.. Vegemite. Accesat la 14-10-2010.
  133. ^ Honouring Sqdr.-Ldr. "Bert" Hinkler. Flight. The Aircraft Engineer and Airships. La Flight Global. Accesat la 14-10-2010.
  134. ^ The Great Pacific Flight. Flight. The Aircraft Engineer and Airships. La Flight Global. Accesat la 14-10-2010.
  135. ^ Battye, J. S. (1929). The centenary of Western Australia. Mutual Provident Messenger, No. 381, Vol. XXXVIII, No. 3, 1 March 1929.
  136. ^ James Scullin. Prime Minister from 22 October 1929 to 6 January 1932 Arhivat în , la Wayback Machine.. National Museum of Australia. Accesat la 14-10-2010.
  137. ^ McKnight, M. Canis lupus ssp. dingo. IUCN. Accesat la 14-10-2010.
  138. ^ „Appendices I, II and III”. Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora. 
  139. ^ Donald George Bradman Prifile la Crichet Archive. Accesat la 14-10-2010.
  140. ^ Phar Lap. Thoroughbred Heritage. Accesat la 14-10-2010.
  141. ^ Phar Lap – a brief history of the Timaru-born hero Arhivat în , la Wayback Machine.. pharlap.org.nz. Accesat la 14-10-2010.
  142. ^ Jacka, F. J. Mawson, Sir Douglas (1882 - 1958). Australian Dictionary of Biography. Vol 10, Melbourne University Press, 1986, pp 454-457.
  143. ^ a b Joseph Lyons Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 14-10-2010.
  144. ^ Musgrave, Thomas (). „The Western Australian Secessionist Movement” (PDF). Macquarie Law Journal. 3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  145. ^ Paddle, R. (2000). The Last Tasmanian Tiger: The History and Extinction of the Thylacine. Cambridge University Press. ISBN 0-521-53154-3. p 196.
  146. ^ Wirraway Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian National Aviation Museum. Accesat la 16-10-2010.
  147. ^ Black Friday site on the ABC. Australian Broadcasting Corproration. Accesat la 16-10-2010.
  148. ^ Robert Menzies Arhivat în , la Wayback Machine.. National Film & Sound Archives. Accesat la 16-10-2010.
  149. ^ Karl Grandin, ed. (1945). Howard Florey Biography. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1945. Sir Alexander Fleming, Ernst B. Chain, Sir Howard Florey. The Nobel Foundation. Accesat la 16-10-2010.
  150. ^ Geoffrey Serle, Curtin, John (1885 - 1945). Australian Dictionary of Biography. Vol 13, Melbourne University Press, 1993, pp 550-558. Accesat la 16-10-2010.
  151. ^ Air raids on Australian mainland – Second World War. Australian War Memorial. Accesat la 16-10-2010.
  152. ^ Statute of Westminster Adoption Act 1942 (Cth) Arhivat în , la Wayback Machine.. National Archives of Australia. Accesat la 16-10-2010.
  153. ^ Damien Parer. IMDb.
  154. ^ Hobson, David. The Cowra Breakout Arhivat în , la Wayback Machine.. anzacday.org. Accesat la 16-10-2010.
  155. ^ Founding Member States. United Nations. Accesat la 19-10-2010.
  156. ^ The History Arhivat în , la Wayback Machine.. The Rolex Sydney Hobart Yacht Race. Accesat la 19-10-2010.
  157. ^ Crisp, L.F. (1961). Ben Chifley: A Political Biography. Longman, Green and Co, Melbourne, Victoria.
  158. ^ Sydney Dawson Bailey, Sam Daws.The procedure of the UN Security Council. Oxford : Clarendon Press , New York, Oxford University Press, 1998, ISBN 0-19-828073-4, p. 125. Accesat via Google Books la 19-10-2010.
  159. ^ Presidents of the General Assembly. General Assembly of the United Nations. Accesat la 19-10-2010.
  160. ^ Australia and the Universal Declaration on Human Rights. Australian Human Rights Commission. Accesat la 19-10-2010.
  161. ^ The Snowy Mountains Hydro-Electric Scheme. Australian Bureau of Statistics. Accesat la 19-10-2010.
  162. ^ Australian Citizenship Act 1948. Australian Government. Attorney-General's Department. Accesat la 19-10-2010.
  163. ^ Cold War Australia - Communist Party Ban. alphalink.com. Accesat la 19-10-2010.
  164. ^ Australian Treaty Series 1952 No 2. Australasian Legal Information Institute. Accesat la 19-10-2010.
  165. ^ Britain's Nuclear Weapons. From MAUD to Hurricane. The Nuclear Weapon Archive. Accesat la 19-10-2010.
  166. ^ Royal visits to Australia Arhivat în , la Wayback Machine.. culturegov.au. Accesat la 25-10-2010.
  167. ^ The Petrov Affair - Royal Commission Arhivat în , la Wayback Machine.. Old Parliament House. Accesal la 25-10-2010.
  168. ^ Melbourne/Stockholm 1956. olympic.org. Accesat la 25-10-2010.
  169. ^ The '64 Beatles Tour of Australia. seniors.gov.au. Accesat la 26-10-2010.
  170. ^ Decisions - The National Service Act 1964 Arhivat în , la Wayback Machine.. Museum of Australian Democracy - Old Parliament House. Accesat la 05-01-2012
  171. ^ A Calendar of Military and Political Events. Vietnam Veterans Association of Australia. Accesat la 05-01-2012.
  172. ^ Indigenous voting rights in Queensland Arhivat în , la Wayback Machine.. State Library of Queensland. Accesat la 05-01-2012.
  173. ^ Women—towards equality Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian Government - Department of Foreign Affairs and Trade. Accesat la 05-01-2012.
  174. ^ Australian History: Harold Holt Arhivat în , la Wayback Machine.. australianhistory.org. Accesat la 05-01-2012.
  175. ^ Decimalisation 14 February 1966 Arhivat în , la Wayback Machine.. The Right Note. Accesat la 05-01-2012.
  176. ^ Wettenhall, Roger - Bushfires 1967. Centre for Tasmanian Historical Studies. Accesat la 05-01-2012.
  177. ^ Australian History: John Gorton Arhivat în , la Wayback Machine.. australianhistory.org. Accesat la 05-01-2012.
  178. ^ The 1967 Referendum: Race, power and the Australian Constitution Arhivat în , la Wayback Machine.. Australian Institute of Aboriginal and Torres Strait Islander Studies. Accesat la 05-01-2012.
  179. ^ Australia and the Non-Proliferation Treaty 1968, Australian National University Press, ISBN 0708106201.
  180. ^ Kieza, Grantlee. Australia's first Aboriginal world boxing champion Lionel Rose dies aged 62. 09-05-2011. couriermail.com. Accesat la 05-01-2012.
  181. ^ Australia's first liver transplant. The Sydney Morning Herald - Apr 26, 1968. Accesat la 05-01-2012.
  182. ^ a b Australian Government - Bureau of Meteorology. „Daylight Saving Time - Implementation Dates of Daylight Saving Time within Australia”. Accesat în . 
  183. ^ „1992 Queensland Daylight Saving Referendum”. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 


  Subiecte Australia — Australieni — Engleza australiană
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cronologia_istoriei_Australiei&oldid=16226596