Cucova, Bacău
| Cucova | |
| — sat — | |
 | |
  Cucova Cucova (România) | |
 Cucova Cucova (Județul Bacău) | |
| Coordonate: 46°15′15″N 27°2′41″E / 46.25417°N 27.04472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| Comună | Valea Seacă |
| SIRUTA | 26109 |
| Altitudine | 191 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 619 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 607661 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente[1] a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor[2], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica.
Așezare, căi de comunicație, hidrografie, climă
modificare
Satul Cucova se află[1] la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D[3] (asfaltat[4] ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni.
În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal[3] asfaltat[4].
Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.
Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase[necesită citare].
Populație, activități economice și servicii sociale
modificareCultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi[5].
Activitatea economică principală[6] este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii.
In satul Cucova este[4] o școala primară - Nr. 4 Cucova[7].
Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate[8]. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar [9]
Istoric
modificareDespre toponimul Cucova circulă o legendă [10], conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui – Mândru – satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[8].
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică[11].
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori,[12] În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă.[13]
Repere locale turistice
modificare
Mănăstirea Sfânta Treime
modificareEste o mânăstirea pe stil vechi[14] cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova.[15]
- Istoric
Construcția lăcașului a început în anii 1933[16]-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe.[17]
Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative[17], care – în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian[18], au culminat în 23 aprilie[17] 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii[16] Legiunii Focșani. Sătenii care susțineau mănăstirea și călugării s-au baricadat în curtea acesteia, iar jandarmii folosind armamentul din dotare, împreună cu autoritățile și civilii care le sprijineau au intervenit în forță.[17] Biserica și chiliile au fost devastate și dărâmate, iar icoane, cărți sfinte, odoare bisericești și veșminte au fost distruse. Actul de reprimare[16] a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune[17], s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți[16] grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. [17]
Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși.[17]
- Actual
Este sediu de Episcopie. Aici se află Teodosie „Brașoveanul” și Antonie „Ploieșteanul” episcopi - vicari, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi.[15][19]
De vecinătate
modificare
Vezi și
modificare- Teodosie Scutaru - "Brașoveanul", Episcop-Vicar, Mănăstirea Cucova
- Antonie Tătaru - "Ploieșteanul", Episcop-Vicar, Mănăstirea Cucova
Note
modificare- ^ a b protoieriasascut. ro/parohiaValeaSeacaI. html Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 20.120.916
- ^ Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine accesat 2012-09-29
- ^ a b Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
- ^ a b c Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
- ^ Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
- ^ Portal online www.ghidulprimăriilor.ro acesat 2012.09.16
- ^ Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
- ^ a b Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
- ^ Biserica parohiei Cucova - Valea Seacă, târnosită după 12 ani, Ziarul Lumina, 2011.09.07 accesat 2012.09.16
- ^ Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Cucova, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 796.
- ^ „Comuna Cucova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 312,315. .
- ^ Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro Arhivat în , la Wayback Machine. acesat 2012.09.16
- ^ a b Ortodocșii pe stil vechi serbează Ajunul Crăciunului Arhivat în , la Wayback Machine., Daniel Gîrleanu, ziarul Monitorul de Vrancea, accesat 2014.03.15
- ^ a b c d Sute de credincioși s-au rugat la icoana făcătoare de minuni Maica Domnului Umilenie, la Cucova, 24 ianuarie 2012, Ziarul de Bacău, accesat 2014.03.17
- ^ a b c d e f g Mănăstirea Cucova, Județul Bacău[nefuncțională], Mănăstiri și schituri din România - ortodoxia.md, accsat 2014.03.17
- ^ Persecuția asupra susținătorilor calendarului Iulian , Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România –mitropoliaslatioara.ro, accesat 2013.08.11
- ^ Sfântul Sinod, Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România –mitropoliaslatioara.ro, accesat 2014.03.17
Bibliografie
modificare- Enciclopedia geografică a României, Dan Ghinea, Editura Enciclopedică, București, 2000