Wikipedia

Departamentul de Informații și Protecție Internă

(Redirecționat de la DIPI)
Direcția Generală de Protecție Internă
Insigna DGPI
Emblema Direcției Generale de Protecție Internă
Prezentare generală
Fondată24 iulie 2017
SediuBucurești
AngajațiClasificat
Agenția părinteMinisterul Afacerilor Interne
Șefii agenției
General-locotenent Tiberiu-Silviu Dumitrache, director general
General de brigadă Mihai-Cristian Mărculescu, prim-adjunct
General de brigadă Marius-Haientz Patriche, adjunct
Prezență online
dgpi.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) a fost un serviciu al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România, reorganizat de guvernul Cioloș în Direcția Generală de Informații și Protecție Internă[1]. Este urmașa fostei „Doi și-un sfert” (numită așa după numele fostei unități de informații a Internelor, U.M. 0215)[2], serviciul secret al Ministerului de Interne, care a fost desființat în timpul mandatului lui Emil Constantinescu[3].

Obiectivul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă îl constituie cunoașterea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pe spațiul de competență al Ministerului Afacerilor Interne pentru asigurarea unei abordări eficiente și integrate a situației operative, în vederea aplicării legii și susținerii statului de drept și a democrației[4].

Istoric

modificare

UM 0215, serviciu de protecție a cadrelor din Ministerul de Interne, a fost înființat la 1 februarie 1990 la inițiativa lui Gelu Voican Voiculescu[5][6]. Inițial se numea Direcția Specială de Informații și era subordonată direct ministrului de Interne[7]. În mai 1998, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis desființarea UM 0215 pe motiv că această unitate a preluat în rândurile ei foste cadre din poliția politică de dinainte de decembrie 1989 și că acest serviciu și-a depășit atribuțiile prevăzute prin lege[5]. Activitatea U.M. 0215 a fost catalogată de către membrii CSAT drept o formă mascată de poliție politică, evocându-se câteva cazuri semnalate de presă[5]. Între 1990 și 1996 presa a acuzat U.M. 0215 de nenumărate acțiuni diversioniste, de implicare în acțiuni împotriva opoziției[5]. „Doi și-un sfert”, cum mai era denumită unitatea, a colaborat substanțial cu minerii în iunie 1990, când a fost concepută operațiunea de „curățare” a marii manifestări din Piața Universității[5]. La momentul desființării, UM 0215 avea 1.300 de angajați[8]. Din UM 0215 s-au născut atunci două unități: Serviciul de Protecție al Ministerului de Interne, condus de general Virgil Ardelean, și Direcția Generală de Investigație a Criminalității din IGP, condusă de colonel Constantin Dirna[8].

În aprilie 1999, ministrul internelor, Constantin Dudu Ionescu a semnat actul de naștere al Direcției Generale de Informații și Protecție a Ministerului de Interne - UM 0962 la conducerea căruia a fost instalat Virgil Ardelean[8][9]. La data de 5 octombrie 1999, în cadrul UM 0962 a apărut Divizia de Informații, care lipsea până atunci din organigramă[10]. Dintr-un serviciu strict specializat al unui minister, U.M. 0962 se transforma într-un serviciu secret cu acte în regulă și spărgea monopolul SRI pe piața informațiilor[10].

În anul 2001, premierul Adrian Năstase a emis o ordonanță care autoriza UM 0962 să utilizeze „mijloace tehnice specifice” pentru obținerea informațiilor[11].

Printr-o ordonanță de urgență din 23 decembrie 2012, șeful Direcției Generale de Informații și Protecție Internă și adjuncții acestuia se numeau prin decizie a premierului, și nu prin ordin al ministrului de resort.[12][13]

În 2013 Direcția Generală de Informații și Protecție Internă s-a reorganizat prin înființarea Departamentului de Informații și Protecție Internă[14]. În noiembrie 2016 s-a decis o nouă reorganizare a unității cu redenumirea acesteia în Direcția Generală de Protecție Internă și militarizarea instituției. Procesul a fost aprobat prin OUG nr.76/2016[15].

La data de 2 noiembrie 2016, guvernul condus de Dacian Cioloș desființează acest serviciu și înființează Direcția Generală de Protecție Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar; Ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, argumentând că această structură ''și-a pierdut foarte mult credibilitatea atât în plan extern, cât și în intern.''[1]

Număr de angajați

modificare

În noiembrie 2003, DGPI avea 2.400 de angajați[16].

În anul 2006 numărul de angajați DGPI era de 2.000 iar în 2009 ajunsese la 3.200[17].

În anul 2016, înainte de desființare, DGPI avea 1800 angajați.

Organizare

modificare

Secțiile județene ale DGPI se numesc Servicii județene de protecție internă (SJPI)[7].

Conducerea

modificare

Controverse

modificare

De-a lungul vremii au existat acuzații că ofițerii Direcției au ascultat ilegal telefoane, nu numai ale ofițerilor din MAI, dar și ale unor politicieni sau ziariști[3]. Astfel de suspiciuni au existat în cazul Remeș, în timpul guvernului Tăriceanu, dar și în timpul guvernării Năstase, când serviciul, condus la acea vreme de Virgil Ardelean, ar fi ascultat telefoanele unor baroni PSD[3]. Potrivit legii, mandatele pentru ascultarea telefoanelor se acordă numai de către judecători[3]. Tot Ardelean a cerut în anul 2003 mandat de ascultare a telefoanelor agenției de presă Mediafax, pentru a descoperi sursa scurgerii unor informații despre cazul FNI din Ministerul de Interne[3].

Despre agenții DGIPI s-a mai spus că se ocupau cu filajul opoziției și a regelui Mihai, dar și a colegilor de la SRI, cu care erau într-un permanent conflict[11].

Conform unor informații din presă, DGIPI are structuri de informații foarte puternice, pentru că centralizează informații care provin de la politiștii din toată țara. Primește, de asemenea, spre verificare, informații de la SRI și, după cum declară analistul politic Stelian Tănase: „DGIPI este o structură mai puternică chiar decât SRI, pentru că știe în detaliu și cine a furat o găină din nu știu ce sat și cine a dat o spargere la o bancă de pe Calea Victoriei”[3]. Mai mult, serviciul nu se află sub controlul parlamentar, ci sub cel al ministrului de interne și al premierului[3]. Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul Zilei a numit DGIPI ca fiind „cea mai controversată structură secretă din România”[17].

În 2017, o investigație jurnalistică a arătat cum a fost demilitarizată instituția și eliminat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și cel al premierului atunci când ministrul de Interne numește șeful DGPI [34].

În 2023, o alta investigație jurnalistică a dezvăluit măsurile luate de DGPI împotriva unui angajat al Direcției Operațiuni Speciale care a descoperit microfoanele plantate de aceștia în biroul șefului poliției și a refuzat sa colaboreze. De-a lungul celor șapte luni, jurnaliștii au strâns mai multe probe și mărturii care arată că Direcția are același modus operandi cu polițiștii problemă: retragerea certificatului ORNISS prin care pot lucra cu informații clasificate. Investigația evidențiază lipsa de control asupra serviciilor secrete [35] [36].

Note

modificare
  1. ^ a b Pecheanu, Gabriel (). „Guvernul a decis ca DIPI să fie desființată și să fie înlocuită cu DGPI”. Mediafax. Accesat în . 
  2. ^ DIPI. „Scurt Istoric”. Accesat în 2 noiembrie 2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)[nefuncțională]
  3. ^ a b c d e f g h Gabriel Oprea, dat afara din PSD din cauza DGIPI. Miscarea arata ca serviciile secrete domina in politica, 2009-01-13, zf.ro, accesat la 5 ianuarie 2010
  4. ^ Obiectiv și priorități strategice Arhivat în , la Wayback Machine., dgipi.mai.gov.ro, accesat la 5 ianuarie 2010
  5. ^ a b c d e Furtuna in serviciile secrete romane, 25/05/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 12 mai 2011
  6. ^ Guru Bivolaru lovește în Gelu Voican din dosarele Securității, 9 iunie 2010, Mirela Corlățan, evz.ro, accesat la 27 iulie 2011
  7. ^ a b Constanța: Șapte ofițeri ai Serviciului de Informații și Protecție Internă au fost avansați în grad, 2 februarie 2010, adevarul.ro, accesat la 12 mai 2011
  8. ^ a b c Joaca de-a desfiintarea "Doi s'un sfert" a costat peste 12,5 miliarde de lei, 20 aprilie 1999, evz.ro, accesat la 12 mai 2011
  9. ^ Generalul Abraham, "groparul dosarelor", se intoarce, 29 aprilie 1999, evz.ro, accesat la 12 mai 2011
  10. ^ a b Mega Doi s'un sfert, 22 decembrie 2000, evz.ro, accesat la 16 mai 2011
  11. ^ a b EDITORIALUL EVZ: Polițiști cinstiți? Nu cunosc niciunul., 26 martie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011
  12. ^ a b c Șeful DIPI a fost demis luni de premier. Ponta: propunerea a venit de la ministrul de Interne, Gabriel Oprea, 28 iulie 2014, Oana Craciun, Adevărul, accesat la 29 iulie 2014
  13. ^ Ponta îl dă la o parte pe liberalul Stroe de la numirea șefilor „Doi și un sfert“, 23 decembrie 2012, Romulus Georgescu, Adevărul, accesat la 29 iulie 2014
  14. ^ Hotărârea Guvernului nr. 156/10.04.2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne
  15. ^ REALITATEA.NET. „Fosta „Doi și-un sfert", reformată din temelii. DIPI devine structură militarizată”. Accesat în 2 noiembrie 2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  16. ^ Duel Talpes - Ardelean, anuntat de un american, 5 noiembrie 2003, evz.ro, accesat la 13 mai 2011
  17. ^ a b EDITORIALUL EVZ: 3.200 de spioni în slujba lui Geoană, 11 februarie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011
  18. ^ Creierul Doi s' un sfert trece la SRI, 26 martie 2001, evz.ro, accesat la 21 iunie 2011
  19. ^ A murit Generalul Dan Gheorghe, 21 noiembrie 2011, Horia Tabacu, Evenimentul zilei, accesat la 7 ianuarie 2011
  20. ^ Generalul Albu, în locul "Vulpii" la "Doi și un sfert", 10 mai 2007, adevarul.ro, accesat la 12 mai 2011
  21. ^ Virgil Ardelean revine la șefia serviciului secret al MAI, 9 ian 2009, mediafax.ro, accesat la 12 mai 2011
  22. ^ a b Chestorul Gelu Drajneanu a fost numit interimar la DGIPI. Seful Diviziei de Protectie din DGIPI a fost demis, 25 martie 2009, hotnews.ro, accesat la 26 iulie 2011
  23. ^ Ilie Șerban, noul șef "Doi ș-un sfert", 15 martie 2009, Roxana Dumitru, evz.ro, accesat la 16 decembrie 2011
  24. ^ Cutremur la Ministerul de Interne, 25 martie 2009, Mihai Boeru, Evenimentul zilei, accesat la 30 decembrie 2011
  25. ^ Șeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, a demisionat din funcție, 1 octombrie 2009, Mediafax, accesat la 19 aprilie 2012
  26. ^ Noul șef al DGIPI este Ștefan Zaharia Pop / Prefecții PSD au fost demiși, 1 octombrie 2009, Ionel Dancu, Adevărul, accesat la 19 aprilie 2012
  27. ^ Cristian Latcau este noul sef al DGIPI, 22 decembrie 2010, Carmen Negoescu, Ziare.com, accesat la 19 aprilie 2012
  28. ^ Șeful DGIPI, revocat din funcție!, 29 martie 2012, Andrei Aștefănesei, Adevărul, accesat la 19 aprilie 2012
  29. ^ „Doi ș-un sfert” are șef nou, 24 aprilie 2012, Georgeta Ghidovăț, Evenimentul zilei, accesat la 24 aprilie 2012
  30. ^ Cine este Gelu Oltean, zis ,,puiul Vulpii”, 24 aprilie 2012, Raluca Dan, Adevărul, accesat la 24 aprilie 2012
  31. ^ În scandalul Uioreanu, șeful SIPI Cluj era invocat ca fiind OFIȚERUL DE CASĂ al politicianului corupt, 29 iulie 2014, Mihai Șoica, Evenimentul zilei, accesat la 29 iulie 2014
  32. ^ Ponta l-a eliberat din funcție pe Gelu Oltean, șeful DIPI - serviciul secret al MAI. "Va avea o altă funcție în MAI", 29 iulie 2014, Mircea Marian, Alexandra Ciliac, Petrisor Cana, Ioana Tomescu, Evenimentul zilei, accesat la 29 iulie 2014
  33. ^ De ce l-a schimbat Victor Ponta pe șeful Serviciului Secret al MAI, 29 iulie 2014, Evenimentul zilei, accesat la 29 iulie 2014
  34. ^ „SERVICIUL LOR SECRET”. Rise Project. Accesat în . 
  35. ^ „Kiss FM - De ce ți se pare că România e condusă de servicii secrete și ajungi să crezi în „statul paralel"” (în engleză). Kiss FM. Accesat în . 
  36. ^ Voinea, Mihai (). „INVESTIGAȚIE VIDEO. Puterea din umbră”. Recorder. Accesat în . 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Departamentul_de_Informații_și_Protecție_Internă&oldid=16647790