Discuție:Comuna Valea Seacă, Bacău

	Articolul Comuna Valea Seacă, Bacău este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AB	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AB pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Comuna Valea Seacă, Bacău a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Localități și obiective turistice, având în vedere criteriile aferente articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia, iar dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare. Evaluat: 17 mai 2015. (Versiunea evaluată).

Probleme

Am finalizat astăzi articolul despre Valea Seacă, Bacău. Am retras linkurile afișate inițial în Pagina de discuții, deoarece le-am folosit în articol. Mai trebuiesc făcute legăturile interne și câteva completări - la Climă și Personalități locale --5.13.115.54 (discuție) 16 septembrie 2012 15:13 (EEST)

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 aprilie 2015 10:39 (EEST)

Explicații

M-am întrebat dintotdeauna de ce anume centrul comunei nu s-a mutat în timp, în epoca revoluției industriale, în apropierea căii principale de comunicație, adică actualul DN2..., cu atât mai mult cu cât și calea ferată se afla în aceeași direcție. Discutând cu preotul local de la Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, am primit câteva explicații foarte simple:

• lipsa apei: izvoarele se află la vest, iar pe măsură ce se avansează spre Siret debitul pârâului principal din zonă se micșorează până la cvasidispariție și fântânile devin din ce în ce mai adânci
• spre vest localizarea este mai ferită, spre Siret regimul termic devenind mai agresiv (vânt mai puternic, variații termice negative mai mari)
• livezile de pomi fructiferi erau localizate în special în partea de vest (e.g. prunii din care se făcea țuica ...:))
• pășunile necesare creșterii animalelor se aflau și încă se mai află în partea de vest
• pădurea - sursă de lemn de foc s-a retras treptat de la est spre vest
• regimul proprietății varia de la vest la est, în sensul că era bine stabilit în partea de vest (cei de acolo erau toți proprietari de terenuri din tată în fiu, deținând vatra comunei). În plus, cele mai fertile terenuri erau deținute în lunca Siretului tot de aceștia.
• centrul administrativ unde este satul Valea Seacă a fost situat la intersecția drumurilor care veneau de la Mândrișca, Pălămida, Cucova și Scurta (ultimul sat fiind actual în Comuna Orbeni)

Ținând cont de motivele enunțate mai sus, calicii sau noii veniți găseau loc să se așeze numai spre est, acolo unde accesul la apă și la resurse economice (teren propice agriculturii, creșterii animalelor, pomilor fructiferi, lemn de foc) era limitat. Mai mult, aceștia erau nevoiți să se descurce cu vântul și temperaturile extreme și să cumpere lemn de foc de la cei "din deal". De altfel, repartiția puterii economice se putea întrezări și după modul în care cei din est sau din vest umblau. Astfel cei din est purtau un fel de trăistuță pe umăr mai sărăcuță (asemeni celei a Sofiei Vicoveanca), în timp ce cei din vest purtau o chestie mai mare, în care se putea pune băutura :). --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 noiembrie 2022 09:48 (EET)

BTW, în anii 2010 s-a refăcut biserica Sf. Ierah Nicolae din temelie și la desfacerea mesei altarului s-au găsit ceva înscrisuri, în care au fost consemnate cele 70 de familii care au întemeiat satul Mândrișca, provenite conform înscrisurilor din zona Brețcu, Covasna. Din păcate nu am reținut anul (17.. și ceva).

Într-o altă ordine de idei, contraforții bisericii Sf.Ierah Nicolae au fost edificați după cutremurul din 1940. La refacerea bisericii din anii 2010 aspectul general a fost schimbat. Anterior, aspectul amintea de un edificiu greco-catolic, în prezent aspectul după refacere fiind ștefanian (habar nu am dacă există o asemenea noțiune, fiind posibil ca expresia să fie de fapt un echivalent al sintagmei "stil moldovenesc").--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 noiembrie 2022 09:48 (EET) P.S. Dat fiind că chestiile astea nu sunt publicate nicăieri, nu pot fi consemnate în pagina articolului.

Mă întreb dacă există informații de unde anume din Transilvania au venit locuitorii (cu excepția celor din Brețcu) și dacă stratul mai vechi de populație moldovenească este documentat. În orice caz, pare a fi o așezare foarte veche.--Kun Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2022 10:42 (EET)

Din ce știu, cei din cătunul Mândrișca au venit din Transilvania, restul ar fi pământeni. Personal, sunt de părere că o mare parte a populației situată la poalele Carpaților Orientali are origine transilvăneană (în bună parte chiar maghiară), fășia subcarpatică fiind însă de origine mixtă (locali + probabil strămutați de faza a doua + urmași ai celor strămutați la poalele Orientalilor + veniți de peste Siret sau dinspre sud). Nu m-a interesat problema cine știe ce. Un semn mare de întrebare este reprezentat de ceangăii din proximitate de peste Siret, fiind destul de puțin probabil să nu fi lăsat urme și la dreapta Siretului, între Răcăciuni și Sascut. Ar fi interesant, din acest punct de vedere de luat în considerație toponimia și originea numelor de familie. Câteva nume din zonă precum Gârmacea sau Șendrea au însă legătură cu profesia, mai degrabă (Șendrea de exemplu ar veni de la cei care făceau șindrila, o indicație indirectă a faptului că proveninența originară a locuitorilor era din zona montană).--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 noiembrie 2022 14:15 (EET) P.S. Am convenit cu domnul respectiv să menținem și poate să dezvoltăm legătura, în ideea de a valorifica materialele pe care le deține (și din discuție pare că deține ceva...). Trag speranță să-l ajut cu sistematizarea și organizarea lor astfel încât să le poată publica, în nume propriu, într-o revistă specializată pe cercetări istorice.

BTW, în baza documentării unor profile genetice (și nu e banc...), coroborat cu mișcările istorice de populație dintre Transilvania și Moldova, am tras concluzia (încă de dinainte de discuția cu preotul) că există în zonă ceva filiație dinspre secui. Însuși momentul stabilirii celor din Brețcu e ciudat, coincizând ca secol cu cel al stabilirii Graniței Militare Transilvănene. Nu mai țin minte ce mi s-a spus despre documentul de ctitorire, din păcate, pentru că mi s-a spus și care a fost exact perioada din secolul XVIII în care au venit cele 70 de familii.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 25 noiembrie 2022 14:35 (EET)

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Comuna Valea Seacă, Bacău/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Aspecte observate la prima vedere:

• Introducerea trebuie să fie extinsă;
• La secțiunea „Așezare” satele nu trebuie să fie scrise îngroșat; ele trebuie înlocuite cu legături dacă există;
• Lipsa referințelor la secțiunile „Monumente istorice” și „Personalități locale”

— Ionutzmovie discută 3 mai 2015 05:48 (EEST)

Se rezolvă.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 mai 2015 10:25 (EEST)

1. Este bine scris.

   a (în proză): b (Manual de stil):

2. Să prezinte informații corecte ce pot fi verificate.

   a (referințe): b (citează surse de încredere): c (fără cercetare originală):

3. Acoperă bine subiectul.

   a (aspecte majore): b (se concentrează asupra subiectului):

4. Nu încalcă PDVN.

   Prezintă diferitele puncte de vedere în mod cinstit:

5. Este stabil.

   Nu există dispute etc.:

6. Este ilustrat, dacă posibil, de imagini.

   a (au o licență adecvată): b (sunt relevante subiectului și sunt însoțite de descrieri adecvate):

7. Per total:

   Aprobat/Respins:

În regulă, am acordat statutul de AB.— Ionutzmovie discută 17 mai 2015 18:27 (EEST)