Discuție:Ioan Budai-Deleanu

Lucrând la un articol despre Ioan Budai-Deleanu ca lingvist (numele lui de la categoria "Lingvist" nu m-a trimis nicăieri), am găsit ciotul acesta, care îl prezintă ca scriitor. Inserez articolul meu, deși nu e definitivat, sperând că cineva îl va folosi pentru completarea ciotului. Pun o întrebare: un om de cultură cu mai multe valențe, va primi câte un articol pentru fiecare dintre valențe?--Neculae Dimitriu 9 iunie 2006 11:02 (EEST)

Ioan Budai-Deleanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sari la: Navigare, căutare Ioan Budai-Deleanu (n. 1760 sau 1763 la Cigmău, com. Geoagiu, jud. Hunedoara, dec. 24 august 1820 la Liov) scriitor, filolog, istoric și cărturar iluminist român.

Studii

A urmat seminarul din Blaj (din 1772) și apoi Facultatea de Filosofie din Viena (1777-1779). Trece la Facultatea de Teologie (1780-1783) ca bursier al Colegiului Sf. Barbara. Obține titlul de doctor în filosofie. Câștigă o solidă cultură umanistă și adâncește studiul limbii latine îi învață limbile germană, franceză și italiană. În timpul studiilor de la Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege material.

Activitatea pedagogică, administrativă și științifică

La Viena, îndeplinește – pentru un timp – slujba de psalt la biserica Sf. Barbara. Este profesor și prefect de studii, pentru scurt timp, la seminarul de la Blaj (1787). Se stabilește la Liov, unde obține, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial. În 1796 este avansat consilier la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. Elaborează numeroase lucrări, cele mai multe rămase însă în manuscris, și publicate – doar în parte – mult după moarte sa. Îl preocupă domenii variate: drept, pedagogie, istorie, etnografie, lingvistică și literatură. La scrierile originale se adaugă traduceri de opere legislative și literare.

Lucrări

Opera literară

• Țiganiada, Iași, În revista "Buciumul Român" I, 1875; II, 1877
• Trei Viteji, poem satiric, București, Ed. Ancora, 1928

Opera Filologică

• Temeiurile gramaticii românești
• Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești
• Fundamenta gramatices linguae romanicae, 1812
• Lexicon român-nemțesc, 1818

Opera Istorică

• De originibus populorum Transylvaniae
• De unione trium nationum Transylvaniae
• Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina
• Hungaros ita describerem
• Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt

Opera juridică

• Rândueala judecătorească de obște, Viena, 1787
• Pravila de obște asupra faptelor rele și pedepsirea lor, Viena, 1788
• Carte de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor rele, Cernăuți, 1807

Bibliografie

• Jana Balaccciu – Rodica Chiriacescu, Dicționar de lingviști și filologi români, București, Editura Albatros, 1978;
• Ioan Budai-Deleanu, Țiganiada, Poemă eroi-comică, în 12 cânturi, ed. a II-a, București, Institutul de Arte Grafice Oltenia, 1928
• Lucian Predescu, Enciclopedia României, Cugetarea, București, Editurile Saeculum I. O. și Vestala, 1999.

Deleanu era de etnie roma,greu de acceptat, a nu se mai incerca denaturarea faptelor, aici nu este loc de rasism

Scrisoare trimisa catre Petre Maior: „… am să-ți aduc aminte cum că eu învățând latinești, italienește și frantozeste, întru care limbi se afla poesii frumoase, m’am îndemnat a face o cercetare: de s’ar putea face s’in limba noastră, adică în cea româneasca (căci a noastră, cea țigăneasca, nu se poate scrie și puțini o înțeleg) cevas asemene; (…) Cea mai de pe urmă, să știi că fiind eu țigan ca și tine, am socotit cuvios lucru de a scrie pentru țiganii noștri, ca să preceapa ce feliu de strămoși au avut/și să să învețe a nu face și ei doară nebunii asemene, cînd s-ar întîmpla să vie cîndva la o tâmplare ca aceasta. Adevărat că aș fi putut să bag multe minciuni lăudînd pe țigani și scornind fapte care ei n-au făcut, cum fac astezi istoricii unor neamuri, care scriind de lăudând de începutul norodului sau, să sue până la Dumnezeu și tot lucruri minutate bârfesc. Dar eu iubesc adevărul.”

Manualul este aprobat de Ministerul Educatiei si Culturii care sunt sigur ca daca aveau vreun dubiu, cu tot rasismul institutional din Romania, mai ales la un asemenea personaj, s-ar fi folosit de tertipuri sa incerce sa schimbe fapte;dar nu poti sa schimbi cand e vorba de fapte.

Un alt utilizator incearca sa schimbe faptele folosing un comentariu la o scrisoare trimisa lui Mitru Perea: "Însă, în aceeași Epistolie[6]închinătoare, trimisă de „La Pirámidă. În Eghipet”, lui Mitru Perea[7], vestit cîntăreț!, autorul [Leonachi Dianeu] precizează: „Însă tu bagă de samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțeleg ș'alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecînd. Cel înțelept va înțelege!...”

Prima data se foloseste cuvantul "Epistolie" care nu isi are sensul pentru ca "Scrisoare" e stiut de populatia generala iar "Epistolie" e folosit doar sa bage in confuzie pe cine citeste, majoritatea persoanelor vor crede ca e vorba de vreo poveste sau vreun procedeu stilistic, un lucru inventat, si nu unui om care vorbeste unui alt om in mod direct prin intermediul unei scrisori.

Conversatia e adresata lui Petru Maior nu lui Mitru Perea si userul foloseste o fraza "aleatorie" din al doilea comentariu facut de alt autor pentru baga confuzie in prima . Leonachi Dianeu, alt autor, nu Deleanu comenteaza scrisoarea trimisa lui Mitru Perea, ca nu numai tiganii se pot comporta ca tiganii ci si romanii sau alte natii, fraza fiind scoasa din context si repet dintr-o parere a unui autor care nu are sensul ca "deleanu nu era de entie roma".Totul este o incercare penibila de a denatura adevarul.

Rog administratorii sa ia aminte, si sa puna stop atitudinii care are in spate rasismul. Dr.Marcu (discuție) 23 iulie 2011 23:00 (EEST)

Din câte îmi dau seama, autorii manualului de istoria și tradițiile minorității romani au scos "epistola închinătoare" din context și au prezentat-o elevilor drept schimb epistolar între Deleanu și Maior și drept argument că cei doi ar fi fost țigani. Contribuția utilizatorului Victor Blacus este valoroasă și întemeiată pe surse (I. Budai-Deleanu, Țiganiada (B), Ediție îngrijită de Florea Fugariu). În privința autorilor manualului, aceștia par să construiască o identitate falsă lui Deleanu și Maior. Demontarea acestei construcții nu înseamnă nicidecum rasism, la fel cum nu înseamnă antipatie sau resentiment față de etnia romă. "Țiganiada" lui Ioan Budai-Deleanu rămâne o operă iluministă, de promovare a principiilor democrației și egalității, inclusiv în "tabăra țigănească". De la dorința de propășire a țiganilor nu trebuie însă dedus în mod automat că autorul ar fi fost el însuși țigan. Încă o dată, aceasta nu are nimic de-a face cu rasismul. --Mihai Andrei (discuție) 24 iulie 2011 01:01 (EEST)

Utilizatorul Victor Blacus intervenit mi-a comunicat alte motive din cauza ca tu se pare ca ai alte opinii despre etnia unui om si editezi mereu articolul. Opinia ta nu are nici o relevanta la o declaratie care nu lasa loc de interpretare. Ce scoatere din context cand totul este foarte clar si nici nu poate fi scos din context? Ce altfel de dovada mai ai nevoie decat cand unul spune "să știi că fiind eu țigan ca și tine, am socotit cuvios lucru de a scrie pentru țiganii noștri, ca să preceapa ce feliu de strămoși au avut/și să să învețe a nu face și ei doară nebunii asemene - m’am îndemnat a face o cercetare: de s’ar putea face s’in limba noastră, adică în cea româneasca (căci a noastră, cea țigăneasca, nu se poate scrie și puțini o înțeleg)" - tu intelegi acest text? Tu intelegi ca el spune ca este tigan la fel ca Petru Maior? Vrei sa se scoale omul din pamant si sa-ti spuna in fata e tigan ca tu sa-l crezi? Cand un om spune ca e tigan tu nu ai nici un drept sa spui ca nu. Nu fura identitatea unui mare om! Nu e vorba de nici o dorinta de propasire a principiilor democratiei sau ce alte lucruri vorbesti tu acolo, nu mai abera cand nu ai argumente si nu mai modifica o declaratie. Aceasta este o conversatie directa prin SCRISOARE trimisa de Deleanu catre Maior si nu are loc de interpretari, eu am impresia ca tu nu ai citit scrisoarea. Stiu ca e greu pentru tine, si iti pare rau ca a aparut la vedere aceasta scrisoare in care se dezvaluie ca Deleanu si Maior sunt tigani, dar iti pierzi timpul incercand sa il faci ethnic roman doar ca asa vrei tu si ca te enerveaza pe tine ca a fost tigan. Wikipedia nu este un loc in care tu sa-ti arunci frustrarile sau sa schimbi tu dupa dorinta ta etnia unui om pentru ca asa iti convine tie. Nu mai folosi tertipuri pentru a introduce confuzii la o declaratie in scrisoare, fapt care a fost a fost aprobat de comisiile Ministerului Educatiei Si Culturii pentru a intra in programa scolara. "Nu mai stiti de gluma" si alte tertipuri pentru a schimba etnia pe care un om si-a declarat-o in conversatia cu un prieten tot de aceeasi etnie, mi se pare cel putin jalnica.Dr.Marcu (discuție) 24 iulie 2011 06:18 (EEST)

• În Wikipedia, este de preferat ca manualele școlare școlare să nu constituie surse bibliografice. Întotdeauna trebuie să-ți constitui argumentele bazate pe surse demne de încredere. Manualele școlare, mai ales cele destinate copiilor din clasele primare și gimnaziale, sunt redactate cu termeni mai simpli, făcând, de multe ori rabat de la rigoarea științifică. Îi propun Dr. Marcu să citească Epistolia închinătoare din lucrarea lui I. Budai-Deleanu, Țiganiada (B), Ediție îngrijită de Florea Fugariu, Editura Minerva, București, 1973. Lucian GAVRILA (discuție) 24 iulie 2011 08:29 (EEST)

O întrebare: Există vreo diferență între Epistolia închinătoare din ediția îngrijită de Florea Fugariu și textul de la Wikisursă? --92.80.201.230 (discuție) 24 iulie 2011 13:09 (EEST)

La asta s-a ajuns, sa spui ca manualele scolare nu sunt de incredere? Daca manualele scolare aprobate de Ministerul Educatiei Si Culturii nu sunt de incredere atunci care sunt? Asta e cea mai puternica sursa bibliografica si ceea ce spui e total fals, numai inventa lucruri; dimpotriva manualele scolare, mai ales cand e vorba de etnie, ca sa nu mai zic declaratia unei persoane care declara ca apartine de o etnie este cea mai credibila si valoaroasa bibliografie. Ce altceva ar fi?Textul la care faci referire: "Epopeea lui Deleanu, este singura de acest fel în literatura română, și a rămas trei sferturi de veac în manuscris, fiind tipărită prima dată abia în 1875-1877. Ea respectă în mare măsură caracteristicele speciei, cu precizarea pe care o face însuși autorul, Leonachi Dianeu( anagramă de la Ianachi Deleanu) în Prologul și Epistolia închinătoare către Mitru Perea ( anagramă de la Petru Maer, Maior),,vestit cântăreț”- că Țigan iad a e ,, o alegorie în multe locuri, unde prin țigani se înțeleg ș-alții carii tocmai așa au făcut și fac ca și țiganii oarecând. Cel înțălept va înțălege…" aceasta fraza, prolog la "Tiganiada" - este facuta de alti autori, nu are nici o legatura cu ceea ce i-a spus Deleanu lui Petru Maior, plus ca parerea lui nu este relevanta, orice autor poate sa spuna orice, si eu pot sa scriu o carte maine si sa zic ca tu esti extraterestru si sa termin cu "Cel intalapt va intalege.." INSA.. In acest comentariu prolog la Tiganiada, nici nu e vorba de etnia lui Deleanu, vrea sa spuna CEEA CE SI SCRIE ca sunt si alte natii care fac ca si tiganii oarecand - in sens negativ. Nu are legatura cu afirmatiile intime ale lui Deleanu catre Maior. Eu iti sugerez sa fii mai putin rasist si sa realizezi ca tiganii pot fi si oameni de cultura, si sa scapi de prejududecati. Ca nu vrei ca un tigan sa para ca poate face ceva bun si vrei sa iti promovezi credinta interioara ca tiganii inseamna numai "nimic bun" astea sunt doar convingerile tale rasiste si dorinta ta de a crede ca romanii sunt mai superiori in ceea ce priveste cultura, da asta nu are nici o legatura declaratia domnului Deleanu. Daca te enervezi si nu poti sa dormi noaptea ca Deleanu era de etnie roma asta e problema ta, nu a lui Deleanu.Dr.Marcu (discuție) 24 iulie 2011 12:54 (EEST)

• Răspuns la întrebarea: «Există vreo diferență între Epistolia închinătoare din ediția îngrijită de Florea Fugariu și textul de la Wikisursă?» pusă de --92.80.201.230 (discuție) 24 iulie 2011 13:09 (EEST). Este același text, cu excepția faptului că în textul existent în Țiganiada (B), Ediție îngrijită de Florea Fugariu, apărută la Editura Minerva, București, 1973, este folosită ortografia cu „î” din „i”, „sînt”...Lucian GAVRILA (discuție) 25 iulie 2011 10:52 (EEST)

Ioan Budai Deleanu

Sunt fel si fel de oameni! In anul 2002 am studiat Tiaganiada de Ioan Budai-Deleanu. Stiu sigur ca Leonachi Dianeu (expeditorul scrisorii) si Mitru Perea (destinatarul scrisorii) sunt in fapt pseudonimele lui Ioan Budai Deleanu respectiv Petru Maior.

Romanii nu pot accepta ca un tigan (rom) sa fie inclus intre cei mai de seama scriitori, muzicieni, artisti etc. Cine stie poate peste 100 de ani o sa se spuna despre Damian Drăghici ca a fost un mincinos ordinar care a vrut sa-si impresioneze publicul caci in fapt el era roman.

Iar in legatura cu "injustul" titlu de rom , oamenii fara creier trebuie sa inteleaga ca oamenii acestia si-au luat numele de la o tara care se numea Romania (nu inteleg idiotii care au redirectionat catre România), cunoscuta in zilele noatre sub numele de Imperiul Bizantin.

Iar pentru cei care se simt lezati ca Budai Deleanu nu este roman, am o intrebare: De ce drapelul Romaniei are culorile Rosu , Galben si Albastru? Astept raspuns xenofobilor! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎Alexeynemov4 (discuție • contribuții).

Domnilor, până astăzi nu mi-a fost dat să văd discuția asta, dar acum mi-e clar că unii doar se fac că citesc și au pretenția de a scrie la Wikipedia, care se vrea enciclopedie. Ca român, combinat și cu alte nații, pot accepta multe, dar e greu de acceptat puterea de înțelegere, a unora, a textelor literare, precum acea scrisoare. Deci, bazându-ne pe acea scrisoare ar trebui să scriem în articol că Ion Budai-Deleanu a luptat cu Napoleon la umbra piramidelor și s-a scăldat, fără un picior, în Canalul Suez și ajungând în Marea Moartă, nedivizată de toiagul lui Moise, i-a crescut piciorul la loc?--Silenzio (discuție) 1 ianuarie 2013 23:18 (EET)

@Alexeynemov4: Ați aruncat câte o privire la WP:NOT, WP:PDVN, WP:VER, WP:SURSE, ... plus alte politici oficiale și îndrumări, înainte de a scrie intervenția de mai sus? -- Victor Blacus (discuție) 1 ianuarie 2013 23:32 (EET)

@Silenzio76 [adus de la Discuție Utilizator:Silenzio76]: Politicile nu vă permit să ștergeți material referențiat fără explicație, iar „fără căpătâi” e o judecată de valoare referitoare la o sursă, nu o explicație. Trebuie să argumentați că sursa nu e „de încredere”, altfel sunteți în conflict cu ce îi semnalam eu lui Alexeynemov4. Rău mi-ar părea să începem a ne părui pe chestia asta. -- Victor Blacus (discuție) 2 ianuarie 2013 01:03 (EET)

Sunt convins că avem capacitatea de comunicare fără a ajunge la păruieli. Poziția mea referitor la acea epistolie este că, deși este o sursă de mare valoare, este o sursă primară care are nevoie de interpretarea unor specialiști. Este evident că scrisoarea este scrisă codificat și conține figuri de stil în spiritul Țiganiadei.

Sunt de acord cu dumneavostră că nu am procedat regulamentar, dar nu aș încuraja speculațiile în articol bazate pe interpretări fără căpătâi a acelei epistole. O să încerc să caut surse literare referitor la scrisoare și o să revin. Dacă considerați, între timp, se poate crea o secțiune aparte în articol despre scrisoare, dar sincer nu știu cum ar putea fi scrisă, fără a face afirmații speculative, în lipsa interpretării specialiștilor. Cele bune, --Silenzio (discuție) 2 ianuarie 2013 10:23 (EET)

Am rescris secțiunea controversată, sub titlul Controversă privind originea etnică; în lipsa altor surse, nu cred că se poate aproxima mai bine un WP:PDVN. -- Victor Blacus (discuție) 2 ianuarie 2013 17:23 (EET)

Iată câteva opinii care susțin că acea epistolă trebuie tratată ca un text literar și că autorul scrisorii, deși se semnează Leonachi Dianeu (anagramarea numelui lui Ioan Deleanu, iar la Leon adăugat un -achi precum ști tu bine, că la noi în Țara Muntenească, ba și la Moldova, toți ș-adaugă numele cu „achi” sau „cachi”, după grecie, ...), trebuie tratat precum un personaj fictiv:

• Ana-Maria POPESCU - Tiganiada de la epopee la vinatoarea de tigani, Observator cultural
• Eugen Simion - „Tiganiada“: O scriere carnavalesca (I)
• Simona Vasilache - Campania din Egipt, România literară
• Constantin Pricop - Tiganiada (II), Convorbiri literare
• Paul Cernat - Pentru o lectură pluralistă a lui I. Budai-Deleanu, Observator cultural
• Ion Pop - DESPRE CITITORII FICTIVI AI ȚIGANIADEI LUI BUDAI-DELEANU, Viața românească
  • Astfel, în prima referință Ana-Maria Popescu spune: ... Desi e tigan, in numele adevarului istoric pseudo(autorul) nu cosmetizeaza adevarul istoric si, cu riscul ca va supara pe unii, povesteste lucrurile exact asa cum s-au intimplat. in plus, isi lanseaza epopeea pe post de model, de fapt de antimodel, ...
  • În a doua referință Eugen Simion afirmă: ... Despre aceasta nota subversiva atrage atentia in Prologul poemation-ului si in „Epistolie inchinatoare catra Mitru Perea, vestit cântâret“, chiar autorul intr-un stil jumatate serios, jumatate prefacut si aluziv. Cel dintâi este semnat Leonachi Dianeu, anagrama numelui real al celui care a alcatuit aceasta „jucareaua“. ... și ... „Prologul“ mai anunta si un program estetic: sa introduca „un nou gust de poezie româneasca“, având aceleasi modele elinesti si romane care au stiut cultiva, zice falsul Dianeu, „podoaba si maiestria voroavei deplin savârsiti. ... și ... „Epistolia inchinatoare“ adresata, cum s-a constatat „dragutului Mitru Perea, nume stramutat“, iarasi, prin anagrama (Petru Maior) este pusa pe seama unui luptator voluntar in slujba „austrienilor“ care, trimis sa lupte in Eghipet impotriva frantozilor, este ranit de un „glont de tun“ si, in cele din urma, pierde un picior. Fiind slobozit de la slujba osteneasca, a ramas in Eghipet si se indeletniceste de atunci cu cetera si cu cântari. A devenit, altfel spus, cântaret, fiind rapus de dorul de tara. Cunoaste mai multi compatrioti rataciti ca si el prin tari straine si, de la unul dintre ei, pe nume Mârza, afla lucruri noi despre neamul sau tiganesc venit din India. Tot de la acest Mârza care, dupa cât se pare este om stiut si cu multa imaginatie, cel care se da drept naratorul Poemationului afla istoria pe care o nareaza in versuri in „Tiganiada“. Daca nu in totalitate oricum in „mai mare parte“, precizeaza el, introducând ca de obicei o nuanta de indoiala. Tehnica, iarasi, cunoscuta in scenariul literaturii de fictiune din secolul care abia incepuse. De retinut si faptul ca autorul nu se identifica cu naratorul scrierii sale si ca povestirea ca atare, auzita de la acel Mârza din Eghipet, a fost scrisa de unul Mitrofan care ar fi fost de fata la evenimente si a compus, la nunta lui Parpangel, o oratie de nunta, adica un epitalamion… .
  • Simona Vasilache în România literară: ... Oricât ar fi de paralelă istoria în care trăiește Transilvania la vremea când Franța se zbătea între tradiție și modernitate, și oricât de fantezistă biografia țiganului presupus autor, care luptă sub Napoleon în Egipt și are viziunea unei reparații literare pe care neamul lui o merită, aș risca să spun că Țiganiada e mai mult epopeea timpului ei decât parodia poemelor Antichității. ...
  • Paul Cernat spune: ... În prefața acestei alegorii mistificator-demistificatoare, alter egoul Leonachi Dianeu își avertiza pedantul destinatar (pe Mitru Perea, alias Petru Maior) că, scriind despre țiganii eliberați de Vlad Țepeș, face de fapt trimitere la românii monarhiei austro-ungare, plasați pe o treaptă socială degradantă: „prin țigani să înțeleg ș-alții, carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecînd. Cel înțălept va înțălege!...“. ...
  • Ion Pop în Viața Românească: ... E o idee reluată și în Epistolia închinătoare, scrisoarea fantezistă adresată lui Mitru Perea, adică lui Petru Maior, unde se spune că „izvodirea poeticească” „aduce în limba aceasta un product nou”. ...

Consider că am adus suficiente argumente pentru a evidenția că acea scrisoare nu poate fi citită într-un mod direct, fără interpretări literare. Cele bune,--Silenzio (discuție) 2 ianuarie 2013 23:30 (EET)

Argumentele lui Silenzio sunt mai mult decât suficiente. După părerea mea, textul Epistoliei nu poate fi considerat nici măcar o sursă primară (în sensul de „mărturie directă” descris în Wikipedia:Surse de încredere) pentru biografia autorului, după cum Țiganiada însăși nu poate fi considerată o sursă primară pentru istoria etniei rrome. Epistolia este parte integrantă a unei opere alegorice de ficțiune.

Ar trebui argumentat, dimpotrivă, de ce manualul școlar invocat mai sus este considerat a fi o sursă de încredere ? Este o lucrare cu referințe, care se bazează pe studii academice din domeniu, pe care eventual le sintetizează și explică în termeni mai accesibili? Dacă da, mai degrabă decât a face trimiterea la manual, ar trebui identificate studiile pe care acesta se bazează... --Pafsanias (discuție) 3 ianuarie 2013 00:21 (EET)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Ion Budai-Deleanu.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 17 iunie 2019 07:51 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Budai-deleanu.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 29 iunie 2022 16:07 (EEST)