Discuție:Masacrul de la Jilava

	Articolul Masacrul de la Jilava este un subiect de care se ocupă Proiectul Istoria României, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre aspectele istoriei României Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

"Erau legionarii fascisti?", etc.

Doresc sa atrag atentia asupra faptului ca acest articol este constituit pe neadevaruri de natura sa induca intr-o grava eroare pe cei curiosi sa afle despre acerst capitol atat de controversat si putin cunoscut al istoriei noastre nationale. Autorul sau este fie ignorant, fie da dovada de rea-vointa: in primul rand, Garda de Fier nu a fost un partid politic fascist, ci unul national-crestin (vezi Nae Ionescu, "Fenomenul legionar"), iar Miscarea Legionara nu este un "organism paramilitar", ci o miscare de natura spiritual-crestina care a luat fiinta in sanul studentimii nationaliste din Romania (vezi Corneliu Zelea Codreanu -intemeietorul miscarii- "Pentru Legionari"). La aceasta miscare spirituala al carei scop-in plan spiriual- era indreptarea omului catre credinta si catre dragostea de semeni si tara,iar -in plan politic-lupta impotriva comunismului, au aderat nenumarati monahi si preoti, precum si cei mai de seama intelectuali pe care i-a avut tara noastra. Amintesc doar pe Dimitrie Gerota (marele chirurg roman), George Manu (fizician atomist), Nae Ionescu(filosof), Duiliu Sfintescu (inginer constructor, laureat UNESCO), Printul Alexandru Ghica si multi, multi altii... Cat despre Jilava...mii de studenti care nu aveau alata vina decat ca isi iubeau tara(aprox. 4000 de studenti au fost racolati la o sigura arestare-citeste carti scrise de Preot Ilie Imbrescu, Preot Ioan Iovan, Preot Stefan Palaghita)si luptatori impotriva bolsevismului i-au trecut pragul si multi dintre acestia, in urma torturilor si regimului satanic de exterminare au murit si au fost aruncati in gropi comune (li se zdrobea capul cu sapa, sa nu fie vreodata identificati de familie). Acesta a fost adevaratul masacru si adevarata ciuntire a istoriei noastre nationale. Legionarii au facut si ei greseli grave, dar oameni fiind, dupa ce au indurat prigoana unui rege depravat (care a abdicat in doua randuri, pentru cate o femeie) si mai apoi a comunistilor criminali, au recurs la gesturi extreme, cum este asasinatul politic. Demn de retinut este ca de fiecatre data si-au marturisit fapta si au platit cu viata pentru aceasta (spre deosebire de monstrii cu chip de om, care masacrau in subterane suflete avantate de copii). Avem cu totii datoria morala fata de martirii acestui neam, aceea de a cerceta si cunoaste adevarul istoric. Cititi memorialistica publicata (si mai putin cunoscuta)dupa '89 sa aflati cum au stat lucrurile de la cei care le-au trait pe pielea lor. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Fin1938 (discuție • contribuții).

„Distrugeți infamia!” (Voltaire)

„Este întristător că adeseori pentru a fi bun patriot, unii își închipuie că trebuie să fie inamicii restului omenirii.” (Voltaire)

„...Moartea, numai moartea legionară ... Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!”

—(Radu Gyr: Imnul Tinereții Legionare)

În 1933 Corneliu Zelea Codreanu întemeiază - ca expresie politică a Mișcării Legionare - partidul Totul pentru Țară cu o platformă-program atât de violent fascistă, antisemită și antioccidentală, încât prim-ministrul cu vederi liberale I. G. Duca, delegat de Carol al II-lea să organizeze alegerile, îi interzice participarea la alegeri. Duca este asasinat după trei săptămâni de un grup de trei legionari. Codreanu avea controlul absolut asupra organizației și toate acțiunile ei erau rezultatul ordinelor sau aprobării date de el.

La 24 septembrie 1934, Codreanu a convocat „Consiliul de onoare al Legiunii” pentru a-l judeca pe ziaristul legionar și anticodrenist Mihai Stelescu pe motivul că acesta publicase în ziarul la care lucra un articol care-l critica pe Codreanu și că ar fi organizat un atentat la viața „Căpitanului”. Consiliul, respectiv Codreanu, l-a declarat pe Stelescu „vinovat de înaltă trădare față de Legiune și căpitan” și a decis excluderea lui Stelescu din mișcare cu precizarea „Acord lui Stelescu dreptul ca într-un viitor cât mai îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-și poată răscumpăra în fața aceluiași Consiliu de Onoare convocat de mine în acest scop, numai prin jerfă, onoarea pierdută și păcatul făptuit” (Horia Sima: Istoria Mișcării Legionare, p. 98) ...Dar Stelescu și-a continuat critica la adresa „Căpitanului”, pe care l-a făcut laș, desfrânat și slab orator (Cruciada Românismului, I: 18, 4 aprilie 1935). În 1936 un grup de zece legionari, studenți în teologie, pătrunde în spitalul în care era internat și îl împușcă pe Stelescu în patul de spital, după care îi ciopârțesc cadavrul cu topoarele, dansând în jur și murmurând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul de criminali trimiși de don Corleone Zelea Codreanu ca să-l pedepsească - după metode clasice mafiote - pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”), iar cei care l-au pedepsit pe I. G. Duca au fost numiți „Nicadori”.

• Vezi și Masacrul de la Jilava

• Pogromul de la București:

The attacks on the two Jewish boroughs (Dudești and Văcărești) began a few hours before the rebellion. Minister Yashinsky gave the order to set the Jewish neighborhoods on fire, and the masses stormed Jewish homes, synagogues, and other institutions. The Legionnaires headquarters became torture centers, and Jews kidnapped from their homes where brought to them. Jews' homes were set on fire, and the Jews themselves were concentrated in places where they could be tortured to take their property, and women raped. Jews were murdered at random, but also at planned executions. Some Jews where thrown from the top floors of the police headquarters building, and others killed in the slaughterhouse. ... The torture continued for hours and even days and night, the torturers taking turns. The Jews were robbed of any possessions on their person, and sometimes even their clothes. They were made to give property hidden elsewhere, private of communal, and were often shot afterwards, as happened to the community's treasurer. Jews were coerced into writing suicide notes before being killed...

The torturers were headed by Mircea Petrovicescu, son the of Minister of the Interior (gen. Constantin Petrovicescu, n.m.) who was deposed by Antonescu. Petrovicescu tied Jews to targets and shot them, aiming not to hit them, but to draw a line around them. He also used Jewish women stripped naked and tied with their backs to the target. After he was done shooting, they bore into the women's breasts with a drill, or cut them. Only one woman survived this treatment, but she was executed with other Jews.

Legionnaire women also took part in the pogrom; they especially liked stripping Jewish men and hitting their genitalia.

On January 23, a few hours before the rebellion was quelled, a group of Legionnaires selected 15 Jews, at random. They took them in trucks to the local slaughterhouse, where they were shot to death. Five of the Jews, including a five year old girl, were hung on the slaughterhouse's hooks, still alive. They were tortured, their bellies cut, and their entrails hung around their necks in hideous a parody of shochita, Kosher slaughter of cattle. The bodies were labeled "Kosher". The slaughterhouse was closed for a week to purge and clean the house of the results.

During the Pogrom, 125 Bucharest Jews were murdered: 120 bodies were eventually counted, and five never found. List of the victims : Sigmund Colin, Isidor Goldstein, Sami Roeder, Ida (Eduard) Braunstein, Corneliu Solomon, Avram Schein, Mayer Marcus, Leon (Leiba) Rosenthal, Moise Frînghieru, Oscar Andrei, François Heller, Marcel Bank, Rodrigues Brickman, Moisse Boiangiu, Rebeca Rosenthal, Henry Rosenthal, Lazar Balan, Haim Frînghieru, Ing. Peppi Ionel Hirsch, Iancu Gutman, etc., etc., etc.... (en White, Leigh: The Long Balkan Night, (Mărturie despre Pogromul din București), Charles Scrinber's Sons 1944. http://www.statemaster.com/encyclopedia/Legionnaires'-Rebellion-and-Bucharest-Pogrom)

• Vezi și Holocaustul din România - cadavre evreiești fotografiate la Morgă în timpul rebeliunii și fotografie de sinagogă vandalizată

Ca să fie clar, legionarii nu au fost „Confreria Fraților Făcători de Bine”. Istoria Mișcării Legionare este marcată de un naționalism șovin - care a atras România în negura vandalismului medieval - ura, xenofobia, jafuri, vandalisme, torturi, crime (prefectul de poliție Manciu, Armand Călinescu, N. Iorga, etc., etc.) sugrumarea firavei democrații care începuse să se infiripe în România anilor '20-'30. Activitatea anticomunistă a legionarilor a fost - practic - nulă. Creștinismul legionar a fost o erezie, o blasfemie. Hoarde de criminali și derbedei, cu, sau fara diplome universitare, cu, sau fara sutane, cu crucea într-o mână, bâta în cealaltă și pistolul la centură, curată pildă de milă creștinească! După ce au turnat petrol și au dat foc unor bieți soldați, armata a izbutit să-i spulbere în cateva ore.

Puțini, foarte puțini legionari au fost executați, parte, li s-a facilitat trecerea peste graniță, parte cu o deosebită elasticitate morală, au trecut de partea lui Antonescu, apoi au colaborat cu comuniștii. Securitatea nu a avut probleme să racoleze turnători dintre foștii legionari care s-au calcat în picioare la rand la stachina cu borș (Radu Gyr, Marieta Sadova, Nichifor Crainic, etc., etc. ...și o impresionantă pleiadă de Înalte Fețe bisericești...). Au fost și intelectuali de valoare morală care s-au dezis public de pacatele tinereții: Emil Cioran, Emil Cioran... și pe Emil Cioran l-am menționat? Ceilalți au căzut victime ale unei epidemii de amnezie.

Acuma, din hăuri și din crapaturi de stancă de prin Valea Lotrilor au început să apară duhurile rele, miasme cadaverice, urmașii foștilor, profitorii, deținătorii de averi jefuite, cei care încearcă să ne prezinte o istorie revizuită, sulemenită, stropită abundent cu deodorant, capcană pentru neavizați. --Alex F. (discuție) 1 iulie 2011 16:00 (EEST)

Un abuz greu de imaginat

Secțiune adusă de la Wikipedia:Cafenea.

Pe scurt - faptele. Săptămâna trecută am rescris complet articolul "Masacrul de la Jilava" datorită unei sume de inexactități crase, parte din inconștiență, parte din necunoaștere, fără a mai vorbi de afirmații false sau fără acoperire în documente. Ca idee, până și numele închisorii era pus "după ureche". Am utilizat o lucrare de referință în domeniu, respectiv "Asasinatele de la Jilava, Snagov și Strejnicul". Practic, această lucrare conține documentele esențiale ale procesului din 1941, respectiv rechizitoriul crimelor, anchetele criminalistice, interogatorii, depoziții, procese-verbale de execuție, etc... Am preluat textul așa cum era, dat fiindcă sunt documente juridice mai vechi de 70 de ani, nu s-a pus problema de copyright. Am operat mici modificări pentru a unifica stilul, dar repet, în aserțiunile principale nu am schimbat nici o virgulă. Până și textul imaginii adăugate, reproduce exact legenda imaginii din carte. În plus am mai completat cu informații provenite din alte lucrări consultate. Fiecare aserțiune are o referință, nu se pune problema de ton neutru, dat fiindcă este vorba de documente emise de o instanță judecătorească.

Cu toate acestea, Mihai, fără vreun argument pe pagina de discuții, a adăugat eticheta "Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. - Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters. " Un alt domn, care mai sus mă insultă copios, fără a avea vreo competență în domeniu, practică aceleași metode. Fără argumente, fără probe - aruncă cu etichete și insulte. De altfel, la fel cum mă insultă, la fel și scrie articolele - pline de invective. Nu mai vorbesc de falsurile instrumentate cu bună știință. Așa, ca idee, am analizat primele două fraze ale articolului "Horia Sima" - am găsit nu mai puțin de 10 erori grosolane, plus un fals pe care l-a propagat și în alte articole. Am adăugat observațiile mele pe pagina de discuții. La atâtea "inadvertențe" este clar că articolul trebuie reluat. Acestea sunt faptele. Las comunitatea să aprecieze aceste procedee incompatibile cu scopul și regulamentul wikipedia. Menționez că în mai bine de 40 de ani de muncă, nici în epoca cenzurii comuniste, nu mi s-a întâmplat să fiu amenințat cu ștergerea unui text. Se cerea o nuanțare sau o estompare a unei anumite idei, dar nu ștergere.(Masahiro (discuție) 23 august 2014 13:24 (EEST))

Bine, bine. Hai [atac la persoană șters] ca ne-am cam saturat [atac la persoană șters]. Nu vezi ca nu te ia nimeni in serios? - Biruitorul (discuție) 23 august 2014 14:53 (EEST)

@Masahiro Dacă versiunea veche ar fi fost mult mai bună, aș fi dat revert. Cercetare originală este de exemplu critica dvs. de la film la secțiunea Rezonanțe cinematografice. --Mihai (discuție) 23 august 2014 15:09 (EEST)

@Dan Mihai Pitea. Curios lucru, versiunea veche era plină de "contribuții originale", ba chiar mai mult decât atât, și nu s-a sesizat nimeni. Dacă am aplica aceeași rigoare, cel puțin 90% din articole ar trebui șterse instant. Iar așa-zisa critică de film, e cam singura bucată pe care am preluat-o din textul vechi - oricum, până la urmă nu aparține realismului socialist? sau care-i chestia? eu am adaptat doar textul care fusese luat cu copy-paste tot de pe wiki. Cât despre restul, multe subcapitole au fost preluate 100% din acte oficiale, de fapt cam tot articolul a fost extras din surse, așa că am fost nevoit să elimin eticheta.(Masahiro (discuție) 23 august 2014 16:18 (EEST))

Titlul: doua masacre cu acelasi nume

@Alex F., Dan Mihai Pitea, Mishu57: Termenul e frecvent folosit pentru doua evenimente diferite, desi inrudite:

1. 1940, comis de catre legionari in timpul aliantei lor cu Antonescu (26/27 noiembrie 1940) si tema art. de fata.
2. 1941, comis tot de catre legionari (21 ianuarie 1941). Vezi de ex. Masacrul de la Jilava și progromul de la București, comemorate în pădurea Jilava pe historia.ro. Tratat pe Wikipedia in art. Pogromul de la București si Rebeliunea legionară.

Din aceasta cauza e foarte problematica intrebuintarea pe Wikipedia a termenului exclusiv pentru primul masacru. Propun modificarea titlului in "Masacrul de la Jilava (1940)", si crearea unei redirectionari pentru "Masacrul de la Jilava (1941)" catre Pogromul de la București, unde sint tratate ambele momente ale masacrului din ian. 1941 petrecute la Jilava: primele executii, tratate in special in sectiunea "Masacrul din pădurea Jilava", si a doua serie de torturi si executii (vezi sectiunea "Primăria comunei Jilava"). --Arminden (discuție) 11 decembrie 2022 11:33 (EET)

Dle _{Alex F.}, vad ca ati indepartat contributia mea la introducere, prin care incercam sa ofer o solutie provizorie pina la adoptarea uneia mai substantiale (v. propunerea mea de mai sus). Nu ma asteptam sa aveti vreo obiectiune tocmai dv, dar ma rog. In orice caz, nu se face, sa elimini pe necomentatelea contributia justificata si logica a altcuiva, fara sa prezentati macar un argument cit de mic aici, pe pagina de discutii, dupa ce v-am trimis un ping. Va astept cu interes comentariile. --Arminden (discuție) 11 decembrie 2022 13:58 (EET)