Discuție:Medicină complementară și alternativă
 |
Pagina Medicină complementară și alternativă a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante. |
 | Articolul Medicină complementară și alternativă este un subiect de care se ocupă Proiectul Medicină, o inițiativă ambițioasă de a dezvolta articole despre medicină, adăugând informații cât mai cuprinzătoare, detaliate și citate cu surse de încredere Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. |
| Neclasificat | Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate. |
| Neclasificat | Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță. |
Argumente pro modificare
Întrucât nu menționați de ce articolul e "confuz și neștiințific", trebuie să fac presupuneri. Cu privire la primul termen al sintagmei ("confuz"), e posibil să vă fi gândit la caracteristica principală a medicinei complementare din definiție de a fi noninvazivă sau poate la structura acesteia. Dacă așa stau lucrurile, există zeci de studii regferitoare la aceste aspecte (vezi sursele). Abordând celălalt aspect al expresiei, caracterul "neștiințific", pot preciza că aportul personal la constituirea articolului este minor; el este rezultatul sintezei cercetărilor efectuate de specialiștii pe care i-am citat la legături externe, bibliografie și note.
Spuneți că articolul "dezinformează", fiindcă afirm că "homeopatia și alte asemenea" ar fi proceduri medicale. Homeopatia este, într-adevăr, controversată, de aceea am eliminat-o din articol. Referitor la "alte asemenea" (terapii) nu ați precizat care sunt ele. Sunt nevoit să fac din nou presupuneri. Vă referiți probabil la medicina complementară în ansamblul ei sau la domeniile acesteia. O asemenea calificare este neîndoielnic falsă, fiindcă a devenit aproape o axiomă faptul indubitabil că ele contribuie la prevenirea bolilor și restabilirea sănătății, deci fac parte din sfera activităților medicale.
Rezumând, pot spune că articolul meu vine în sprijinul încercărilor timide (a se vedea mai ales notele ) de a îndrepta uriașa confuzie, aproape mondială, care consideră medicina complementară drept alternativă a medicinei convenționale. Inclusiv prestigiosul dicționar Larouse păcătuiește în acest sens. În ultima versiune a articolului am venit cu noi argumente în acest sens. Sper să fie luate în seamă.
Cu privire la unificarea paginilor "Medicină complementară" și "Terapii alternative" modificare
Nu e rău. Deși titlurile diferă, conținutul paginii "Terapii alternative" este asemănător cu o parte din cel al paginii "Medicină complementară". O variantă v-o propun chiar acum.
Notă modificare
Am înlocuit pagina "Medicina complementară" propusă pentru ștergere prin crearea unei noi pagini cu acest titlu. Nu cunosc o altă modalitate de a propune o nouă variantă. Ea poate substitui pagina "Terapii alternative". Nu știu cum se realizează această schimbare.
Victor (discuție) 10 decembrie 2010 21:54 (EET)
- Nu așa se procedează; dacă s-a inițiat o discuție de ștergere, participați la aceasta și spuneți că doriți să rescrieți articolul. Altfel ne încurcăm. Și vă rog luați în considerare eventualele obiecții, inclusiv modificările făcute în articol. Spun asta pentru că văd că ați folosit din nou articole Wikipedia ca referințe, deși vi le-am șters pe motiv că Wikipedia nu este o sursă de încredere. De asemenea, nu constituie surse de încredere blogurile și site-urile al căror unic scop este să vândă produse naturiste (folosesc exemple din "bibliografia" dvs). Folosiți articole științifice, cărți de specialitate. Și, foarte important: evitați să spuneți realitatea e cu totul alta - la Wikipedia nu adevărul contează, ci verificabilitatea. Nu putem decât să spunem "sursa 1 spune că...", "sursa 2 spune că...". Vă rog întrebați dacă aveți nelămuriri - vă stau la dispoziție. Ar fi excelent dacă ați reuși să scrieți un articol bun pe acest subiect. Dar când vine vorba de domeniul medical, eu personal prefer să avem articole lipsă decât articole proaste. --Urzică (discuție) 10 decembrie 2010 22:47 (EET)
M-a șocat afirmația d-lui Urzică modificare
M-a șocat afirmația d-lui Urzică, că sursele Wikipedia nu sunt de încredere. Mă întreb ce caut eu într-o comunitate care difuzează informații aflate sub semnul îndoielii. Cu alte cuvinte dezinformează, ca să folosesc un cuvânt pe care d-l Urzică l-a proferat la adresa articolului meu “Medicina complementară”. Ce rost are această Wikipedia, dacă emite asemenea date?
Categoric d-l Urzică a exagerat, jignind grosolan miile de wikipediști care își dau concursul la o operă anonimă – cu atât mai de apreciat generozitatea lor, cu cât este anonimă – și prezintă cititorilor numai informații verificate științific, în mod cinstit, corect și credibil.
În același timp, nu pot să nu-i dau dreptate în privința eliminării surselor care constituie mijloace publicitare; în ultima variantă a articolului meu “Medicina complementară” (de azi 12 decembrie 2010) le-am eliminat.
Pe de altă parte, îi mulțumesc d-lui Urzică, fiindcă s-a oferit să mă ajute în problemele tehnice privind aportul meu la dezvoltarea enciclopediei. Așadar, d-le Urzică, ce trebuie să fac, ca ultima variantă a articolului meu “Medicina complementară” să ajungă la organele de decizie ale Wikipedia? N-aș vrea să cad iar în greșeala de a-l difuza ca articol nou.
92.84.71.125 (discuție) 12 decembrie 2010 15:46 (EET)
- Nici vorbă, n-am jignit pe nimeni. Dacă dați click pe respectiva frază, veți observa că este un link la o politică Wikipedia care spune tocmai asta. Cu alte cuvinte, Wikipedia însăși spune despre ea că nu e de încredere. Bine ar fi să se prezinte numai informații verificate științific... ideal, chiar asta ar trebui să se întâmple. Dar în practică oricine poate contribui și mulți utilizatori nu se deranjează să citească politicile și îndrumările, sau nu cunosc suficient de bine domeniul despre care scriu. Alții distrug voit enciclopedia. Astfel, nu-i de mirare că multe articole conțin greșeli.
- Nu există "organe de decizie" aici. Toți utilizatorii pot participa la discuții, modifica articole, pot hotărî ștergera sau păstrarea lor - așa a fost construită Wikipedia încă de la început. Singura condiție este ca acești utilizatori să se familiarizeze cu politicile Wikipedia, iar pentru asta nu există scurtătură: citiți, reflectați, eventual urmăriți discuțiile. Puteți de exemplu să începeți de la Wikipedia:Politica oficială și să urmați linkurile către celelalte articole.
- Ca să lucrați la un articol fără să îl "publicați" va trebui să vă creați un cont de utilizator. Așa veți putea să vă creați pagini personale, un fel de "laborator" pentru articole noi sau teste. (Presupunând că dvs sunteți Utilizator:Fve, vă creați pagina Utilizator:Fve/test, de exemplu.) --Urzică (discuție) 12 decembrie 2010 16:05 (EET)
D-lui Străinu modificare
Controversele privind efectele terapeutice ale homeopatiei durează de la nașterea ei. Mecanismul acțiunii terapeutice a diluțiilor folosite în tratarea bolilor cu această metodă nu a fost demonstrat științific, ca în cazul fitoterapiei, apiterapiei, acupuncturii, bioenergoterapiei și altor asemenea remedii ale medicinei complementare.
Nu sunt de acord cu dvs. că dacă Ministerul Sănătății din România a recunoscut homeopatia, acest fapt ar putea înlocui demonstrarea caracterului ei științific. Ministerul Sănătății din România recunoaște unele metode de tratament și remedii și le dă avize de folosire și pe baza altor criterii decât cele științifice. Iată o listă cu remedii avizate de această instituție care conțin substanțe dovedite științific a fi cancerigene:
Aloe Vera Gel (de la firma Forever) - conține Benzoat de sodiu (E 211), cancerigen. Aloe Berry Nectar (de la firma Forever) - conține Benzoat de sodiu (E 211), cancerigen. Aloe Bits N’ Peaches (de la firma Forever) - conține Benzoat de sodiu (E 211), cancerigen. Aloe First (de la firma Forever) - are în compoziție Limba-mielului – Borago
officinalis, care conține alcaloizi pirolizidinici, carcinogeni.
Alpha-E Factor (de la firma Forever) - are în compoziție Limba-mielului – Borago officinalis, care conține alcaloizi pirolizidinici, carcinogeni. Lite (firma Forever) - are în compoziție Vitamina B 12 de sinteză, cancerigenă. Borago - este preparat din Limba-mielului – Borago officinalis, care conține alcaloizi pirolizidinici, carcinogeni. Ceai antihemoroidal - are în compoziție Crușin – Rhamnus frangula, plantă carcinogenă prin derivații antracenici. Ceai gastric cicatrizant - are în compoziție Tătăneasă – Symphytum officinale, carcinogenă prin alcaloizii pirolizidinici. Ceai hepatic nr. 2 - are în compoziție Crușin – Rhamnus frangula, plantă carcinogenă prin derivații Ceai laxativ nr. 2 - are în compoziție Crușin – Rhamnus frangula, plantă carcinogenă prin derivații Ceai, tinctură și pulbere de rădăcină de Tătăneasă - Symphytum officinale, care conține alcaloizi pirolizidinici, Ceai, tinctură și pulbere de flori de Podbal - Flores Farfarare, care conține alcaloizi pirolizidinici, Ceai, tinctură și pulbere de Captalan - Cirisium livulare, care conține alcaloizi pirolizidinici, Ceai, tinctură și pulbere de Arățel - care conține alcaloizi pirolizidinici, Ceai, tinctură și pulbere de Cruciuliță - Senecio jacobea, care conține alcaloizi pirolizidinici, Ceai, tinctură și pulbere de rădăcină de Roibă - Rubia tinctorum, care conține lucidină, Ceai, tinctură și pulbere de rizomi de Obligeană - Acorus calamus, care conține azaronă, Ceai, tinctură și pulbere de rizomi și frunze de Ferigă - Dryopteris filix-mas, care conțin cianură de potasiu, Ceai, tinctură și pulbere de Crușin – Rhamnus frangula, care conține derivați antracenici, Gasex - conține Piper negru – Piper nigrum, cancerigen prin Normoponderal, are în compoziție Crușin – Rhamnus frangula, plantă carcinogenă prin derivații Omega complex 3, 6, 9 (produs în Canada, D-zeu știe ce firmă!) – are în compoziție Ulei de Limba-mielului – Oleum Boraginis, plantă cancerigenă prin alcaloizii Ulei volatil de Busuioc – Aetheroleum Basilici, conține estragol, cancerigen. Viusid - conține Vitamina B 12 de sinteză.
NOTĂ. 1.Natura cancerigenă a componentelor prezentate în aceast document a fost stabilită de cercetători europeni și americani în domeniul fitoterapiei. A se vedea documentele Congresului Uniunii Științifice Europene pentru Fitoterapie (USEF) din anul 1994 de la Viena, precum și lucrările: Fitoterapie Tradițională și Modernă, Editura Fiat Lux, autori Doctor în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Științe Medicale și Doctor în Științe Medicale Octavian Popescu, ediția a III-a, 2003, pag. 378 și 425-427 și Medicina de familie. Ghidul omului sănătos și uneori bolnav, Editura Nemira, autori dr. Kurt Butler și dr. Lynn Rayner, pag. 134. 2.Pare de necrezut, dar aceste produse au fost avizate de Ministerul Sănătății din România pentru a fi comercializate.
92.84.71.125 (discuție) 12 decembrie 2010 15:46 (EET)
- Bănuiesc că vă referiți la discuția de ștergere. Aceea nu era o discuție despre a fi de acord cu conținutul sau nu, era o discuție despre a avea articolul sau nu. Simplul fapt că s-au scris cărți despre subiect îl face notabil, ceea ce înseamnă că merită să aibă un articol pe Wikipedia. Articolul trebuie scris neutru, deci trebuie precizate și criticile aduse metodelor alternative, dar și sursele care susțin aceste metode de tratament.--Strainu (دسستي) 19 decembrie 2010 22:50 (EET)