Discuție:Pilă de combustie

	Articolul Pilă de combustie este un subiect de care se ocupă Proiectul Energie, o inițiativă de dezvoltare a unei serii de articole complete și documentate despre Energie Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

-Titluri secțiuni goale

Nu mai eliminați (oricine) titlurile de secțiuni goale!!! Ele urmează a fi completate!79.119.212.92 (discuție) 19 mai 2010 14:32 (EEST)

Statut termotehnic

Discuție adusă de la Discuție Utilizator:Turbojet:

Ar fi utile cateva cuvinte din partea dv despre statutul si incadrarea termotehnica a pilelor de combustie.--188.26.22.131 (discuție) 17 iunie 2013 12:58 (EEST)

Cam în toate cărțile despre aceste pile se spune ce și cum. Relațiile de acolo sunt pline de energiile Gibbs și Helmholz, adică entropie. Nu am înțeles ce doriți. --Turbojet 23 iunie 2013 15:13 (EEST)

Mai precis: unde se includ dpdv tehnic pilele de combustie, la termotehnică sau electrotehnică?--188.26.22.131 (discuție) 25 iunie 2013 19:39 (EEST)

De fapt aparțin electrochimiei, că sunt inversa electrolizei. Însă ele funcționează la anumite temperaturi, pe baza unor reacții chimice care, din punct de vedere energetic, respectă principiile termodinamicii, aspecte care nu pot fi ignorate. Tratarea acestora necesită înțelegerea tuturor domeniilor chimic (obținerea energiei), fizic (separarea ionilor), electro, termo. Iar fabricarea lor necesită știința materialelor (membrane etc.), rezistența materialelor, tehnologii de prelucrare, organizarea producției, marketing etc. --Turbojet 25 iunie 2013 20:18 (EEST)

continuare discuție:

Ar fi utile in acest context al necesității combinării unor domenii cateva aprecieri despre avantajele și limitele parcelării/delimitării didactice pe discipline a domeniului cunoașterii științifice si despre formarea unor noi discipline hibride/compozite care abordează aspecte complexe din natură și tehnică.--188.26.22.131 (discuție) 28 iunie 2013 18:52 (EEST)

Tangența specialității mele cu aceste pile sunt autovehiculele. Cei care urmează această specialitate le studiază unitar în cadrul disciplinei „autovehicule electrice și hibride”. În vreo două cursuri înțeleg principiul de funcționare, tipurile și performanțele și asta este tot ce le trebuie. Pentru ei n-are rost crearea de noi discipline, hibride. Există o limită de timp și o limită de efort intelectual la asimilare. Cine are nevoie în plus de ceva n-are decât să pună mâna pe documentație atunci când îl arde. Când se va face în România o fabrică de pile de combustie o să apară și necesitatea studierii lor mai în detaliu. Altfel e inutil, că și așa suntem acuzați că „specializările oferite nu sunt cerute de agenții economici”. --Turbojet 29 iunie 2013 15:09 (EEST)

Se pare ca exista deja o institutie care se ocupa deja de pile de combustie in România : Centrul National de Hidrogen si pile de combustie Râmnicu Vâlcea.

Niste criterii orientative generale despre situatiile in care apare oportunitatea unor discipline hibride ar fi util de formulat.--188.26.22.131 (discuție) 26 august 2013 14:32 (EEST)

Afirmații și contexte

„Eficiența sau randamentul pilelor este superior turbogeneratoarelor prezente în centralele electrice”. Sursa (citată): A. Rădoi, Electromobilul, Editura Tehnică, București, 1981, p. 51–53.

Randamentul generatoarelor electrice din termocentrale depășește 99 % [1]. Randamentul turbinelor de abur este de c. 84 % (86 % pe partea de IP, 84 % pe partea de MP, 82 % pe partea de JP, cam în proporții egale). Sursa: Gavril Creța. Deci, randamentul grupului turbogenerator este peste 80 %.

Probabil Rădoi voia să spună că randamentul net al termocentralelor este mai mic decât al pilelor de combustie. Randamentul net al termocentralelor este de c. 35 % pe cărbune, c. 40 % pe păcură, c. 48 % pe gaz și c. 52 % pe gaz la cele cu ciclu combinat. La nivel planetar, c. 38 % (sursă informativă). Însă dacă e vorba de eficiența energetică globală a producerii curentului, atunci randamentul pilei (luăm cel mai bun, a celor pe H2) trebuie înmulțit cu randamentul energetic al producerii H2 și se ajunge cam tot acolo. --Turbojet  20 aprilie 2021 15:15 (EEST)

Intermediari de reacție în oxidarea electrochimică comparativ cu arderea obișnuită

Articolul ardere menționează complexitatea intermediarilor de reacție și a reacțiilor elementare din reacția globală de ardere a unui combustibil și succesul obținut în tehnica arderilor cu informații relativ puține doar despre reacția globală de ardere. În contrast cu tehnica arderilor, un succes mai mare în perfecționarea pilelor de combustie cu combustibil fără reformare necesită o cunoaștere mai detaliată a reacțiilor intermediare în oxidarea electrochimică de exemplu a etanolului pentru a putea dezvolta noi catalizatori și optimiza ansamblul reacțiilor de oxidare.--86.124.118.142 (discuție) 28 aprilie 2021 17:35 (EEST)

Intermediari posibili de reacție în oxidarea electrochimică a alcoolilor (metanol, etanol) sunt: acid formic, formaldehidă, acetaldehidă, acid acetic, acid glicolic, acid glioxilic, acid oxalic, etc.--86.124.118.142 (discuție) 28 aprilie 2021 17:43 (EEST)

Electrodul de oxigen, spre deosebire de cel de hidrogen, prezintă o complexitate crescută a intermediarilor și mecanismelor de reacție, complexitate descrisă și in surse mai vechi în limba română despre PC.--86.124.118.142 (discuție) 28 aprilie 2021 17:50 (EEST)