Discuție:Sistemul internațional de unități

	Sistemul internațional de unități este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
20 decembrie 2007 Propunere articol de calitate Promovat

	Articolul Sistemul internațional de unități este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AC	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AC pe scala de calitate.
Top	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Titlul

Din cate stiu, corect este "Sistemul internațional de unități de măsură". -- Jokes Free4Me 12 iunie 2006 12:54 (EEST)

De acord, dacă se prezintă surse care să contrabalanseze pe cele de aici. --Turbojet 9 decembrie 2007 23:29 (EET)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• MECU șters Image:Kilogram.jpg: In category [[:category:Unknown as of 22 July 2007|Unknown as of 22 July 2007]]; no permission;

-- CommonsTicker 8 august 2007 21:45 (EEST)

Denumirea oficială

Denumirea oficială a sistemului este Sistemul internațional de unități, exact așa, cu litere mici, nu Sistemul Internațional de Unități de Măsură. Pagina „Sistemul internațional de unități” există și a fost greșit redirectată aici. Pagina de față trebuie trimisă înapoi și aici trebuie pus redirect spre acolo. Cererea este susținută de toate sursele bibliografice. Argumente de tip „așa e mai clar” nu se pot susține în fața surselor. Mulțumesc. --Turbojet 9 decembrie 2007 18:53 (EET)

Rezolvat. — AdiJapan ☎ 10 decembrie 2007 08:04 (EET)

Intensitatea curentului electric

În documentația de care dispun (v. Biblio din articol, SI în română) se spune: În locul denumirii „intensitatea curentului electric” se folosește acum denumirea „curent electric” (Norme ISO 31). Există altă broșură oficială mai nouă în limba română (adică o sursă mai de încredere) care să specifice altfel? Mulțumesc. --Turbojet 9 decembrie 2007 23:39 (EET)

Am verificat din nou sursele. În broșura BIPM din 2007 (v. primul punct din Biblio), atât în limba franceză. cât și în limba engleză se folosește termenul „curent electric”, nu „intensitatea curentului electric”. Știu că noi știm fizica, însă știința noastră nu se poate contrapune unei surse oficiale aici. Sorry. --Turbojet 10 decembrie 2007 00:01 (EET)

Nu am surse mai noi sau mai de încredere, așa că dacă asta este denumirea oficială trebuie să ne conformăm. Pe de altă parte, ar trebui să facem ceea ce este posibil pentru a evita confuzia. Propun în acest caz tratarea ca omonime a noțiunilor curent electric (fenomen fizic) și curent electric (mărime fizică). Rlupsa 10 decembrie 2007 09:01 (EET)

Re: în ultima sursă ( http://www.utm.md/metrolog/manuale/si.html ) în limba română apare intensitatea curentului electric. Dacă aveți și alte surse de încredere în limba română care să susțină denumirea, putem spune că este o problemă de traducere (avem omonime în franceză și în engleză, dar avem termeni distincți în română). Rlupsa 10 decembrie 2007 09:05 (EET)

Dacă sunteți de acord cum am „împăcat capra cu varza”. Am păstrat peste tot linkurile spre intensitatea curentului electric.

Versiunea PDF din Moldova este din păcate o prelucrare a unor autori, ca și cea din 1970 a lui Ispășoiu. Am pus-o fiindcă este singura sursă online în limba română pe care am gasit-o. --Turbojet 10 decembrie 2007 09:42 (EET)

Găsesc soluția excelentă. Mulțumesc. Rlupsa 10 decembrie 2007 10:12 (EET)

Despre categorii de unități

Acesta inițial trebuia să fie o discuție particulară, dar apoi am considerat că e de interes general, așa că o pun aici. Discuția a început de la întrebarea de ce am golit categoriile „Unități de energie” și „Unități de putere”.

Deși multă vreme am evitat să mă ating de unități, zicând că am destule de scris si fără ele, mă lovesc zilnic de ele. Așa că m-am apucat de SI. Acolo, încercând să le caut după categorii am constatat că s-au facut diverse categorii, dar în SI nu sunt așa de multe unități. Ca urmare, am considerat că unele categorii, ca cea de unități de putere sau unități de energie vor fi greu de populat. Nu cred ca cineva va cauta o categorie (de exemplu unități de energie) pentru a căuta conversiile, mai degrabă s-ar putea scrie un articol despre aceste conversii. Mi se par mai utile categoriile mai populate, iar supracat-ul am văzut că nu prea e agreat.

M-am gandit să grupăm toate unitățile în categoria „Unități de măsură”, și în încă una, a sistemului din care fac parte (cu titluri surte): „Unități SI”, „Unități CGS”, „Unități MKfS” (astea nici nu există încă), „Unități anglo-saxone” etc. Nu prea îmi sună bine „Unități folosite în industria textilă” etc. Desigur că n-am nimic împotriva altor categorii dacă înțeleg motivația. --Turbojet 12 decembrie 2007 10:54 (EET)

Eu am creat câteva categorii după marimea fizică (unități de lungime, unități de arie, etc), inspirat de la en.wiki și urmând exemplul categoriei deja create, unități de timp. Mi s-a părut util să se vadă toate unitățile ce măsoară aceeași mărime fizică (sau aceeași „familie” de mărimi, cum ar fi potențial/tensiune, energie/lucru mecanic/căldură, etc) într-o categorie sau listă. La o a doua privire, probabil că ar fi mai bine să existe câte un articol (de tip listă) care să cuprindă toate unitățile pentru o mărime fizică împreună cu factorii de conversie (sau cel puțin unii dintre ei).

Problemă corelată: în ce măsură este oare justificat să existe articole distincte pentru unitățile de măsură create cu prefixe (adică să existe pagini distincte metru/kilometru/milimetru etc.) ? Rlupsa 12 decembrie 2007 11:33 (EET)

Într-adevăr, en:wp este mare, are multe articole și categoriile sunt populate. Nu zic nu, dar mă îndoiesc că, cu viteza cu care avansează thnologia vom putea ajunge cu ro:wp măcar la nivelul en:wp de azi. Adică materialul nu se va pierde, însă forma va fi poate alta. Deci, dacă e nevoie, nu mă opun. Eu am dat exemplul meu, în care am căutat unitățile și le-am găsit, să-mi fie scuzată exprimarea, cam împrăștiate. Bine, o să (re)grupăm și pe domenii. Poți face un set de propuneri, ca să facem la fel?

În ce privește aricolele despre (sub)multipli, poate niște redirectări ar fi suficiente, eu cred că până un articol nu depășește (la tehnologia actuală) 50000 de semne informația n-are rost să fie distribuită. Eu personal nu mă angajez în domeniul cioturilor și articolelor mici. Știu că și numărul de articole este un criteriu, însă și numărul de articole „cu față” trebuie să fie unul. --Turbojet 12 decembrie 2007 12:56 (EET)

Nu țin să urmăm exemplul en.wiki, care conține mai multă informatie dar și cam dezlânată uneori. Mai ales că dacă nu preluăm tot, ne trezim numai cu dezlânarea...

Cu privire la categoriile după sistem (unități SI, unități anglo-saxone), ar rămâne de văzut unde s-ar încadra unitățile următoare: minutul, ora, ziua, anul (iulian/gregorian/tropic), mila marină, nodul, electronvoltul, unitatea atomică de masă, ångstromul, barnul, fermi-ul, unitatea astronomică, parsecul, anul lumină, secunda lumină (?!), nanosecunda lumină (?!), kilometrul pe oră, kilowatt-ora, gradul sexagesimal (unghi), gradul centezimal, decibelul, torr-ul (milimetru coloană de mercur), atmosfera, bar-ul, kilogramul-forță, arul, hectarul, punctul tipografic ? Probabil astfel de unități au dus la categoriile unități de timp și parcă mai era una legată de unitățile utilizate în astronomie. Pentru unele din unitățile de mai sus, dacă nu mă înșel, este specificat în SI ca sunt acceptate a fi utilizate împreună cu unitățile SI; pentru ele s-ar putea face o categorie Unități acceptate cu SI.

Privitor la multipli și submultipli, cred că se pot unifica lejer metrul cu kilometrul și megawatt-oră și kilowatt-oră cu watt-oră. Probabil însă că ar fi bine să se păstreze separat unități formate altfel decât cu prefixe; de exemplu kilometru pe oră față de metru pe secundă, watt-oră față de joule și picior față de inch.

Pe scurt, propun:

• eliminarea articolelor despre multipli/submultipli și înlocuirea cu redirecturi
• eliminarea categoriilor după mărimea fizică și înlocuirea lor cu liste cuprinzând conversiile. Aș propune, pentru fiecare unitate, conversia spre și dinspre unitatea SI și conversia de definiție unde este cazul (de exemplu, picior=12 inch, 1 nod=1 milă marină pe oră). Un exemplu de start ar fi aici (este un „sandbox” personal, îmi rezerv dreptul de-a-l „recicla”).
• păstrarea/crearea de categorii după sisteme: Unități SI (fără separare în fundamentale și derivate), Unități acceptate cu SI (cuprinzând aici de exemplu minutul și ora), Unități anglo-saxone
• păstrarea în categoria de bază, Unități de măsură, a unităților care nu pot fi puse în nici o subcategorie.

Rlupsa 12 decembrie 2007 13:41 (EET)

De acord, am reținut. În sursa articolului este prevazut (deocamdata blocat cu comment) titlul unui articol despre unitățile folosite împreună cu SI, care capitol lungea prea mult articolul dacă era introdus aici. Articolul despre unitățile de aviație îl traduc eu de pe fr:wp, au un articol foarte bun acolo. --Turbojet 12 decembrie 2007 21:43 (EET)

Traducerea unor termeni

Sursa originală în limba franceză este ediția a 8-a, ultima. La aceasta n-a fost publicată oficial o traducere în limba română. Publicația disponibilă este ediția a III-a, traducerea în limba română a ediției a 5-a din limba franceză, de la care formulările nu s-au schimbat, ci doar s-a completat cu unele noțiuni. Toate formulările propuse sunt formate din cuvinte care se folosesc în ediția a III-a. Nu există niciun cuvânt original. La fiecare frază s-a precizat referința originală în limba franceză și, unde a fost posibil, referința în limba română. Bibliografia școlară din licee și universități se bazează pe ediția a II-a (cea cu coperta albastră). Orice altă carte se bazează cel mult pe ediția a III-a, fiind o sursă de mâna a doua. Alternativa ar fi trecerea sub tăcere a traducerii noilor noțiuni. --Turbojet 16 decembrie 2007 16:12 (EET)

Standardizarea SI în România și Republica Moldova

S-a pus problema dacă SI este standardizat în România și Republica Moldova. Nu am cum să verific în RM, dar ei se țin de obicei după România.

Baza de date cu standardele române nu este online, deoarece este distribuită sub formă de carte, contracost. Este foate scumpă, așa că Universitatea „Politehnica” din Timișoara are unul sau două exemplare din 2002. În plus, are o bază de date proprie pe calculator, actualizată, pentru uzul personalului bibliotecii. Căutând în aceste surse se găsesc multe standarde, dar care se referă la chestiuni de detaliu. Nu există niciun standard care să furnizeze traducerea oficială în limba română a terminologiei din broșura SI.

Cel mai apropiat standard privind terminologia în metrologie este SR 13251:1996 (Standard Român nr. 13251 din 1996), al cărui conținut este prezentat pe scurt la Discuție:Metrologie și Etalon. --Turbojet 18 decembrie 2007 22:01 (EET)

Cum e cu "bitul si baitul"?

Sunt sau nu incluse in SI, cine stie asta exact??--NeaNita 16 martie 2008 23:06 (EET)

Nu sunt incluse, vedeți broșura SI (este linkul de descărcare în articol). În broșură se spune doar:

These SI prefixes refer strictly to powers of 10. They should not be used to indicate powers of 2 (for example, one kilobit represents 1000 bits and not 1024 bits). The IEC has adopted prefixes for binary powers in the international standard IEC 60027-2: 2005, third edition, Letter symbols to be used in electrical technology – Part 2: Telecommunications and electronics. The names and symbols for the prefixes corresponding to 210, 220, 230, 240, 250, and 260 are, respectively: kibi, Ki; mebi, Mi; gibi, Gi; tebi, Ti; pebi, Pi; and exbi, Ei. Thus, for example, one kibibyte would be written: 1 KiB = 210 B = 1024 B, where B denotes a byte. Although these prefixes are not part of the SI, they should be used in the field of information technology to avoid the incorrect usage of the SI prefixes.

Nu se suflă un cuvințel despre bit sau byte în sine. Deci, deocamdată... puteți folosi asta la articolele despre informatică. --Turbojet 16 martie 2008 23:50 (EET)

Rog corectati majusculele gresite

in cap. Lista prefixelor SI, in tabela, Numele prefixelor (in doua rânduri) sunt d.p.m. toate gresite deoarece ele se scriu cu minuscula (excepție la început de propoziție, care aici nu e cazul). de exemplu, mega, nu Mega. Rog un admin sa corecteze. Merci. --NeaNita 25 aprilie 2008 09:09 (EEST)

 Rezolvat. Aveți dreptate. De fapt, tabelul provenea dintr-un format preluat de pe de:wp. Și acolo e cu litere mari. --Turbojet 25 aprilie 2008 13:28 (EEST)

Opinie personala

Dupa parerea mea ar trebui sa fie ca marime fizica fundamentala sarcina electrica si nu intemsitatea curentului electric, deoarece sarcina electrica este cauza care produce forta coulombica, iar intensitatea curentului electric masoara doar debitul de sarcina si ea nu se conserva.--rh 8 ianuarie 2010 08:53 (EET)

Faceți o propunere către BIPM și dacă opinia dv. va fi cuprinsă în următoarea broșură, Wikipedia o va prelua. Wikipedia nu poate nici discuta, nici prelua, nici promova opinii personale. --Turbojet 29 ianuarie 2010 10:04 (EET)

Curentul electric e o mărime măsurabilă in starea electrocinetică a conductoarelor spre deosebire de sarcina electrică care nu poate fi detectată in regim electrocinetic. Se justifică astfel statutul fundamental al curentului electric ca mărime.--86.125.161.234 (discuție) 29 martie 2015 21:10 (EEST)

Respectați sursa oficială

Utilizator:92.85.135.23 a adăugat câteva legături modificând și denumirea unor mărimi. În acest articol se folosește terminologia din broșura SI tradusă oficial în limba română, chiar dacă în alte lucrări unele noțiuni au alte denumiri. --Turbojet 7 septembrie 2010 13:17 (EEST)

Utilizator:79.116.72.134 a eliminat mențiunea că traducerea respectivă nu se regăsește în traducerea oficială a broșurii SI, afirmând că există sursă. Întrebare: are utilizatorul respectiv o traducere oficială a unei versiuni mai noi a boșurii SI? Dacă da, care (editura, anul)? Dacă nu, alte surse, de exemplu cărți, cursuri, sunt cu totul inacceptabile în acest caz, fiind vorba de traduceri ale autorilor, nu de traduceri oficiale. --Turbojet 9 septembrie 2010 18:52 (EEST)

Daca la traducerea brosurii SI se refera nota, atunci trebuie revenit in text si mentionat mai clar in textul notei referirea la traducerea brosurii SI 1989.--84.232.141.38 (discuție) 9 septembrie 2010 21:02 (EEST)

S-a făcut, la toate cele trei note. --Turbojet 9 septembrie 2010 21:40 (EEST)

Anulare

Referitor la această modificare: 1. Completarea „de unități” la „Sistemul internațional” este tolerată în titlu și în definiția care repetă titlul, din necesitățile Wikipediei. Numele nu „pe scurt”, ci cel real este doar „Sistemul internațional”, ca urmare, după lămurirea de la început, este cazul să fie folosit ca atare. 2. Unitățile derivate „pot acoperi”, acum și în viitor... etc. Forma afirmativă „acoperă” este mai proastă ca formulare. --Turbojet 31 martie 2011 23:09 (EEST)

ISQ

Ar fi util de precizat conexiunea dintre SI si en:International System of Quantities.--86.125.161.234 (discuție) 29 martie 2015 21:16 (EEST)

Molul

A Venn diagram simplification of Plato's definition of knowledge

Afirmația că introducerea molului ar fi fost o concesie este părerea mea personală, care părere nu poate fi citată pe Wikipedia în lipsa unor surse. --Turbojet 30 martie 2015 18:31 (EEST)

Se pot găsi surse pentru acest enunt cu aparență de ,opinie'?--86.125.160.2 (discuție) 30 martie 2015 21:58 (EEST)

Pe net, nu. Unii dintre noi se puteau descurca cu molul și pe vremea când nu era considerat unitate fundamentală. Dacă dv. aveți vreo sursă care să explice de ce molul a devenit unitate fundamentală, informația ar fi binevenită. Pe chimiști nu-i interesează masa ci stoichiometria, dar a admite că un raport de numere întregi este o unitate fundamentală mi se pare ciudat. Este o opinie. --Turbojet 31 martie 2015 11:54 (EEST)

Opinie sau judecată de valoare sau afirmație demonstrabilă?--79.119.210.211 (discuție) 31 martie 2015 20:42 (EEST)

Nu orice afirmație este o judecată de valoare.

Ca să fie demonstrabilă în sensul Wikipediei trebuie să fie susținută de surse. În lipsa surselor Wikipedia nu poate afirma nici că ar fi falsă, nici că ar fi adevărată. Pur și simplu n-o poate menționa. Rolul discuției de aici este de a justifică eliminarea afirmației din articol. În paginile de discuții se discută doar problemele de redactare ale articolului, nu se dezbat chestiuni legate de subiectul articolului și cu atât mai puțin afirmațiile utilizatorilor. Oracolul este o excepție, dar ce se spune acolo ca părere personală nu se poate introduce în articole. --Turbojet 31 martie 2015 22:44 (EEST)

Mi s-a adus la cunoștință referitor la statutul molului că ar fi vorba de un raport francez din 1998 al conventiei metrului. Editorul Turbojet s-ar putea să aibă acces la el.--79.119.213.7 (discuție) 31 martie 2015 21:41 (EEST)

Broșura BIPM ed 7 din 1998 zice in Anexa 1 că la propunerea IUPAP, IUPAC și ISO s-a considerat necesară definirea unei unități pentru cantitatea de substanță care să fie considerată fundamentală. Se face apoi referire la rezoluțiile CGPM publicate in Comptes Rendues de CGPM si Metrologia. Aceeași broșură zice însă despre abrogarea unităților suplimentare (cu statut implicit de unități fundamentale) radian și steradian că s-a făcut tocmai pentru a nu afecta coerența dimensională a SI.--82.137.12.244 (discuție) 9 aprilie 2015 14:58 (EEST)

Am observat această discuție care include tangențial referiri la statutul unor afirmații si consider că e util de introdus aici o diagramă mai isus.--193.231.19.53 (discuție) 2 aprilie 2015 15:30 (EEST)

Explicați concret cum se aplică diagrama aici, că altfel este trolling (deturnarea diacuției). --Turbojet 2 aprilie 2015 22:20 (EEST)

O explicație e desigur binevenită. Am observat că e menționat statutul unor afirmații ca opinie, judecată de valoare. Am găsit pe en.wp o diagramă ilustrativă apropiată ca și relații conceptuale similare intre aceste statute care pot include si convingere, cunoaștere, etc. Diagrama poate fi desigur modificată și adaptată pentru a include si opinie.--193.231.19.53 (discuție) 16 aprilie 2015 13:45 (EEST)

Intensitatea luminoasă

Dar surse care să prezinte de ce a devenit intensitatea luminoasă mărime fundamentală or fi, pe net sau extranet?--79.119.210.211 (discuție) 31 martie 2015 20:29 (EEST)

Nu știu. Căutați dv. Яков Перельман spunea ceva depre candelă, dar aia era pentru простые люди. --Turbojet 31 martie 2015 22:45 (EEST)

Am remarcat că broșura BIPM 7 (fr) din 1998 zice despre unitatea pentru intensitate luminoasă c-ar fi fost de la inceputul SI o unitate cu statut fundamental și statutul acesta a fost menținut chiar după ce unitatea a fost legata de unitatea pentru densitatea de putere radiantă W/mp care este o unitate derivată.--82.137.12.244 (discuție) 9 aprilie 2015 14:43 (EEST)

Curent electric - SI vs BIPM

Se pare că există o discrepanță intre brosura SI 1989 ro ~ v5 fr si brosura actuală BIPM v8(fr,en) referitor la curent electric (mărime fizică).--79.119.210.211 (discuție) 31 martie 2015 20:38 (EEST)

Ce e aia „curent electric (mărime fizică)”? „Curent electric” (fără „mărime fizică”) înseamnă altceva? --Turbojet 31 martie 2015 21:19 (EEST)

Curent electric poate insemna si fenomenul electric care ca fenomen are o natură calitativă. Dpdv cantitativ paranteza (mărime fizică) indică statutul de marime permițând distingerea sensurilor unde e necesar. Vocabularul metrologic international specifica nenecesitatea expresiei intensitate a curentului electric.--79.119.213.7 (discuție) 31 martie 2015 21:36 (EEST)

În limba română expresia „curent electric” definește fenomenul. Confuzia vine de la faptul că în limba engleză expresia „electric current = curent electric” este folosită atât pentru fenomen, cât și ca „intensitate a curentului electric” (v. și Cursul de fizică Berkeley). Însă notația I este folosită internațional atât pentru „curentul” englezilor, cât și pentru intensitatea curentului (a restului lumii). De aici vine și expresia „curent electric” din broșura SI, în loc de „intensitatea curentului electric”, lucru care a stârnit atâtea discuții pe aici. Dv. propuneți ca expresia „intensitatea curentului electric” să fie înlocuită cu „curent electric (mărime fizică)”? Și nu va fi nicio confuzie cu celelalte „mărimi fizice” ale curentului electric: tensiunea, frecvența, forma de undă, faza etc.? Nu contează că la nivel internațional se discută — o propunere de acest gen poate fi acceptată doar când va fi mainstream în limba română, practic când va fi formularea standard din tratatele și manualele de fizică, capitolul electricitate. Când va fi, atunci va fi și pe Wikipedia în limba română (unde doar sursele în limba română stabilesc terminologia, nu cele în limba engleză), iar până atunci expresia nu poate fi acceptată pe ro:wp în lipsa acestor surse. --Turbojet 31 martie 2015 23:35 (EEST)

Dintre mărimile legate de curent electric ca fenomen numai una este strict specifică. Tensiunea electrică poate caracteriza și electrostatica, iar frecvența și faza apar la orice fenomen oscilator unde se include și curentul alternativ.--86.125.167.19 (discuție) 4 aprilie 2015 17:12 (EEST)

O mărime include implicit și aspectul cantitativ , nu e nevoie de specificare explicită prin intensitate. Un exemplu similar e mărimea câmp electric, nu e nevoie de intensitatea.--86.125.167.19 (discuție) 4 aprilie 2015 17:20 (EEST)

Referitor la surse, se ia în considerare vocabularul metrologic internațional sau nu? Brosura BIPM 8 concordă cu acest vocabular international referitor la aspectele cantitativ si calitativ ale unei mărimi fizice, spre deosebire de brosura SI ro 1989.--86.125.167.19 (discuție) 4 aprilie 2015 17:26 (EEST)

În privința terminologiei în fiecare Wikipedie se iau în considerare exclusiv sursele (cât mai de încredere) din limba respectivă. Traducerile făcute de utilizatori, oricât ar fi ele de bine intenționate și argumentate, nu se pot contrapune acelor surse, deoarece sunt considerate cercetare originală (punctul 1 al paragrafului). Dacă aveți obiecții la broșura SI în limba română, adresați-vă celor ce o traduc oficial și cereți-le să se alinieze la acel vocabular internațional, iar formulările din noua ediție vor fi preluate pe Wikipedia. Până nu apare altă traducere oficială, aici nu se poate folosi altă terminologie. --Turbojet 4 aprilie 2015 18:30 (EEST)

Se impune o observație referitoare la statutul traducerilor care nu constituie CO/OR cum se arată și aici și pe originalul englez, doar că sunt preferabile unor traduceri de wikieditori. Interesant mod de evita întrebarea referitoare la vocabularul metrologic care e o sursă de cel mai înalt nivel care nu are nevoie de nicio traducere oficială pentru a fi folosită pe orice wikipedie. Brosura SI ro (veche) poate fi desigur folosită cu anumite, dar nu are prioritate în fața unei surse actuale de cel mai inalt nivel care este in acord la nivel de fond cu proprietățile unei specii de mărimi fizice. Conținutul conceptual de fond al Wikipediei nu poate fi poate fi obstrucționat prin acordarea unei priorități unei surse ro care are erori conceptuale produse de o terminologie neclară. Referitor la Până nu apare altă traducere oficială, aici nu se poate folosi altă terminologie să o considerăm preferința dv personală, d-le Turbojet?--79.119.212.241 (discuție) 4 aprilie 2015 21:03 (EEST)

Am observat această interesantă discuție și aș dori să menționez în acest context care face referire la manualele de fizică un exemplu de denumire cu probleme care persistă în aceste manuale, e vorba de putere calorică în loc de putere calorifică. Astfel menționarea manualelor nu e o idee prea fericită.--5.2.200.163 (discuție) 3 aprilie 2015 15:55 (EEST)

Este vorba de manualele universitare, iar pentru termenul menționat numai cele din politehnici, deoarece numai acolo există o viziune cuprinzătoare a aplicațiilor. Pe Wikipedia manualele de liceu oricum nu sunt considerate surse de încredere. --Turbojet 3 aprilie 2015 20:07 (EEST)

Remarci

1. În tabelul Unități SI derivate este de remarcat că simbolul pentru viteză este v, iar cel pentru volum masic este tot v. Contributorii generatori ai acestui tabel trebuie să modifice. 2. De ce tabelul pentru Unități fundamentale nu are titlu? Pentru uniformitate, ar trebui să aibă toate tab. titlu. Am corectat grafia kelvini, prin kelvin, pentru că simbolurile unităților rămân neschimbate la plural (eu așa am învățat). --Dorimedont (discuție) 28 iulie 2017 13:36 (EEST)

La „1” vă spun că așa este (același simbol) în broșura SI originală, în limbile franceză și engleză. Pe Wikipedia preferăm lucrările cu cel mai mare grad de încredere, iar aici această lucrare este broșura SI. Noi nu putem schimba cu de la noi putere. În fond, în alfabete sunt doar câteva zeci de simboluri, în timp ce mărimi fizice sunt mult mai multe. Este inerent să se folosească aceeași literă pentru mărimi diferite, explicând de fiecare dată ce este. În plus, în lucrări în limbi diferite, de la școli diferite, pentru aceeași mărime fizică pot apărea litere diferite, ca urmare o standardizare / uniformizare / separare de simboluri este exclusă.

La „2” vă pot spune că titlurile de la tabelele cu mărimi derivate etc. s-au pus pentru a se pune referințele. În tabelul mărimilor fundamentale referințele erau puse direct în tabel, deoarece se refereau la rezoluții individuale. Bine, pentru uniformizare am pus un titlu, deși, având în vedere locul tabelului, nu-l consider strict necesar.

Tot la „2”, simbolurile nu se schimbă la plural, dar denumirile unităților da. Se spune „1 m” și „7 m”, dar „1 metru” și „7 metri” (plural). Ca politică a Wikipediei, pentru a corecta pluralul la kelvin nu este suficientă afirmația că dv. așa ați învățat (se prea poate ca nici profesorii dv. să nu fie complet informați, faptul este foarte comun), ci vă trebuie neapărat o sursă mai puternică decât traducerea oficială a broșurii SI, sursă care să spună că forma „kelvini” din broșură este greșită și să explice cine a contramandat această expresie, folosită în broșura Si. --Turbojet 28 iulie 2017 14:22 (EEST)