Discuție Utilizator:AdiJapan/Arhiva 2005

Arhiva discuțiilor începute în 2005.

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Salutări

Salutări, AdiJapan și bine ai venit în Wikipedia românească!

Comunitatea wikioților români are portalul aici. Aruncă o privire pe acolo pentru a vedea, dacă e nevoie, cum să editezi o pagină, ce trebuie, dar și ce nu trebuie să conțină un articol în Wikipedia. Nu uita că Limba română conține diacritice. Pentru a-ți semna mesajele de pe paginile de discuții, folosește patru tilde consecutive: ~~~~.

Spor la editat! ;-)

Apropo, felicitări pentru Limba japoneză. Keep 'em coming! ;-) IulianU 23 august 2005 16:35 (UTC)

Limba japoneză

Draga Adi, nu stiam ca urma sa fie tradus in totalitate articolul asa de repede. La Wikipedia gasesti uneori articole care sunt (cel putin partial) in engleza si autorul uita sa le mai traduca in romana pentru multa vreme. Intrucat daca cineva vrea info in engleza, se poate duce la versuinea in engleza, la wiki ro trebuie sa apara numai articole in romana. Felicitari ca ai reusit sa traduci repede un articol atat de interesant. Spor la wikimunca Salutari si numai bine --Arado 31 august 2005 11:11 (UTC)

Dezvoltare articole

Salut! Ca să nu mai pățești ceea ce ai pățit cu articolul despre limba japoneză parcă, pe care îl traduceai, și alt utilizator a intervenit, îți atrag atenția asupra Format:Editare, pe care poți să-l pui la începutul articolelor la care ai început să lucrezi... --Vlad 8 septembrie 2005 17:34 (UTC)

Mulțumesc, e o idee excelentă. Nu înseamnă că ce-am "pățit" m-a deranjat, dar e mai bine ca lumea să știe că articolul e în lucru. --AdiJapan 9 septembrie 2005 01:13 (UTC)

Wikipedia:Versiuni de limbă română

Salut, Adi,

Am redactat o nouă versiune a liniilor de ghidare referitoare la ortografie pe Wikipedia în limba română, versiune care se află aici. Vechea versiune suferă de următoarele neajunsuri:

• este destul de alambicată și greu de urmărit;
• nu ia în considerare caracterul contestat al Normei Academiei Române din 1993, de scriere cu  și "sunt"
• face o separație artificială între "româna din România" și "româna din Republica Moldova".

Te rog fă și tu completările și modificările pe care le crezi necesare, pînă la 23 septembrie. Mulțumesc, Iulian U. 9 septembrie 2005 14:14 (UTC)

Maparea tastaturii românești în Windows XP

Salut. Urmărind o discuție a utilizatorului Iulian am observat că și pe tine te deranjează faptul că maparea tastaturii românești în Windows XP (și sistemele de operare de la Microsoft în general) inversează litera Z cu Y.

Vreau să-ți aduc la cunoștință că există un standard de mapare a tastaturii românești în care literele Z și Y sunt la locul lor, deasemenea și parantezele rotunde plus alte modificări. Îți sugerez să citești articolele scrise pe site-ul respectiv. Sunt instrucțiuni de instalare și folosire ale acelui standard. Se speră ca acel standard să fie făcut oficial în toate sistemele de operare (Windows, Linux, Mac OS, etc.). Afita 16 septembrie 2005 10:01 (UTC)

Sunt foarte bucuros că am putut să te ajut. :) Afita 17 septembrie 2005 12:40 (UTC)

Babel

Salut, Adi... Ai văzut și tu că nu există încă formatele Babel pe ro.wp, poate e util cum ai pus tu să apară... Nu știu dacă știi, dacă vrei să nu apară, fără să-l ștergi, poți să-l pui în comentariu: <!-- -->... Dacă știai deja, scuze atunci!... --Vlad 21 septembrie 2005 06:43 (UTC)

Cred că ar trebui să ne uităm pe la vecini (en / fr) cum sunt făcute formatele astea și apoi să ne apucăm să creăm Format:Babel-2, 3 ș.a.m.d. Dar nu știu cum sunt făcute sau unde trebuie să ne oprim, cea mai mare valoare pe care am văzut-o a fost 7! --Vlad 21 septembrie 2005 13:47 (UTC)

Din câte știu eu nu e nevoie de programare în crearea unui format. Un format este tot un articol Wikipedia, doar un pic mai special. Uite, m-ai ambiționat și îți promit că mă uit să văd cum e făcut și să-l aduc și aici. --Vlad 22 septembrie 2005 07:11 (UTC)

God, este ceva imens, vezi aici: en:Wikipedia:Babel, absolut pentru fiecare limbă trebuie să fi fost cineva care să fi creat formatul respectiv de nivel de cunoaștere al limbii. Și nici măcar acolo nu sunt toate complete! --Vlad 22 septembrie 2005 09:47 (UTC)

Eu m-am speriat cînd am văzut că la en:Wikipedia:Template:Babel-1 apar tot felul de acolade care nu-mi dau seama ce înseamnă: {{User {{{1}}}}}. --AdiJapan 22 septembrie 2005 16:09 (UTC)

Salut Adi! Babel merge acum - am copiat formatele necesare de la en.wiki pentru limbile principale, incluzând engleza, română, japoneza și franceza. Deci, pagina ta de utilizator acum are tabelul Babel. Chestia cu {{{1}}} este doar pentru formatul de tabel {{babel-4}} (-4 dacă vorbești patru limbi), ca să știe în ce ordine să pună limbile. Mai este de tradus pagina Wikipedia:Babel de la en.wiki care să listeze toate formatele existente pentru limbi (mai sunt încă multe de creeat, deși pentru limbile principale sunt toate creeate) și instrucțiuni pentru folosirea formatului Babel-x (unde "x" este numărul de limbi vorbite). Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor. 23 septembrie 2005 03:39 (UTC)

UPDATE: Indexul formatelor pentru limbile creeate deja se găsește la Wikipedia:Babel. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor. 23 septembrie 2005 04:03 (UTC)

Mulțam, Adi, pentru atenționare, da îți dai seama când am văzut ce a muncit Ronline, probabil toată noaptea!... Wow! Super! --Vlad 23 septembrie 2005 07:49 (UTC)

Mai este de tradus de la en.wiki instrucțiunile pentru folosirea Babel (de la en:Wikipedia:Babel. La Wikipedia:Babel deja se găsește indexul formatelor existente. Am adăugat la contul meu legături la en: și fiu-vro: unde contribui. La fr: și de: nu prea contribui. Eu întradevăr vorbesc engleza "nativ" - este limba în care m-am educat, și o știu la fel de bine (poate chiar mai bine) ca și româna. Româna este limba mea maternă - prima limbă care am vorbit-o, dar nu m-am educat formal în ea, deși am învățat multe decând m-am întors în România de câțiva ani! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor. 23 septembrie 2005 07:57 (UTC)

Mulțumesc mult pentru traducere! Arată foarte frumos acum articolul! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor. 24 septembrie 2005 08:25 (UTC)

Re: Propunere ortografie

Salut, Adi,

Da! Îmi place propunerea ta, este mult mai "prietenoasă" și mai ușor de citit. Simte-te liber să modifici direct propunerea originală, întrucît nu constat diferențe de fond majore. Ar mai fi totuși o prevedere de care sînt interesat, anume să recomandăm scrierea numelor proprii rusești și turcice cu Î, nu cu Â, fiindcă ele sunt transliterate îndeobște cu I, Y, sau variante ale acestora; forme ca "Elțân" sau "Kuibâșev" mă deranjează cumplit la vedere :-)

Ah, și mulțumesc pentru susținere ;-) Iulian U. 27 septembrie 2005 23:59 (UTC)

Salut Adi! În primul rând, vreau să spun că îmi cer scuze dacă cumva te-am supărat cu schimbarea. Apreciez foarte mult ce faci aici și calitatea articolelor care le scrii. Dar, cum i-am spus și lui Iulian, există o normă care trebuie respectată. Convenția actuală spune clar că, "Însă în mod normal va fi convertit la versiunea din România, din motive de trafic ridicat în comparație cu traficul din Republica Moldova, cu excepția cazului precizat mai sus, în care este vorba de un articol care implică direct Republica Moldova." Deci, de aia le-am schimbat la norma cu â. Te rog să nu te superi - nu mă interferez altfel cu munca ta prin această schimbare și în orice caz nu vreau să te descurajez să contribui! Cu toate cele bune, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor. 2 octombrie 2005 06:29 (UTC)

Formate

Salut! Felicitări pentru inițiativa de a marca cu diverse formate articolele aflate în dificultate. Dacă vezi doar că lipsesc diacriticele, ai {{diacritice}} și dacă mai dai peste alte articole gen Istoria Braziliei, marchează-le direct pentru ștergere: {{șterge|motivul pentru care a fost propus pentru ștergere}}. Succes! :) --Vlad|-> 14 octombrie 2005 18:59 (UTC)

E și mai bine acum după modificarea ta Format:Diacritice! :) Arigato! :)) --Vlad|-> 15 octombrie 2005 09:30 (UTC)

Felicitări și pentru formatul original! Mă bucur că am mai întâlnit pe cineva căruia să i se pară complet aiurea formularea Namurciu. Și de la el poți porni că mai sunt o sumedenie de alte articole cu forme inventate (Moza etc.) --Vlad|-> 26 octombrie 2005 08:57 (UTC)

Așa e, articolele lui Waelsch sunt "originale" el considerându-se undeva, într-o discuție cu un utilizator, un "anarhist". Am încercat și eu să obiectez la Namurciu, știu că m-a contrat, știu cum l-a repezit pe MobyDick și no în general nu prea suportă critica sau își apără cu îndârjire "inovațiile". Vom vedea care va fi reacția lui. Anyway, ideea ar fi așa: de ex. pentru Namurciu, șters Namur pentru a face loc și mutat Namurciu la Namur și la fel cu restul. Adică ok dacă vrea el niște alias-uri pentru nume cunoscute și utilizate, dar nu ca acele aliasuri să fie articolele principale! Ah și pentru ibric nici nu remarcasem că tu ai vrut să-l ștergi! :) M-am uitat să văd dacă era referit undeva, și era mi se pare referit într-un alt articol așa că am zis what the heck, let's keep it! Eu mulțumesc că ai adăugat mai mult decât am avut eu timp să adaug... Oricum, felicitări pentru toată activitatea de până acum! --Vlad|-> 26 octombrie 2005 14:07 (UTC)

Mda, și eu știam de limba valonă / walonă, iar nu văleană. Ok, e poate și mai bine fără redirect. Și oricum dacă găsești un redirect care ți se pare inutil, îl poți propune bineînțeles pentru ștergere. --Vlad|-> 26 octombrie 2005 15:39 (UTC)

Da Adi am văzut ce încercai să faci -> vezi istoricul formatului Original. Se pare însă că este o problemă de cache cu Categoriile. Nici eu nu vedeam pagina Namurciu în categoria respectivă dar Iulian m-a asigurat că este. Acum câteva zile am avut o problemă similară, dar oarecum invers: eu vedeam o altă categorie ok și un al utilizator vedea versiunea veche. Știu că e mare pagina de discuții, promit să o arhivez la sfârșitul anului. Oricum atâta timp căt se adaugă cu + sau se modifică doar o secțiune e ok! --Vlad|-> 28 octombrie 2005 14:48 (UTC)

Actualități/2004

Exista o pagina "actualitati": Actualități care devenise prea mare (> 25kb) Si pur si simplu am impartit-o pe capitole: 2004, 2003. N-am nici un merit pt majoritatea informatiilor de acolo. Victort

Räspuns pe pag lui Vlad

Waelsch 26 octombrie 2005 16:54 (UTC)

Într-adevăr, răspuns à la Waelsch... No comment... Atâta că nu înțeleg de ce pe pagina mea de discuții... Anyway, nu-i bai, mai uită-te în pagină și în istoric la precedentele discuții; vezi și pagina de discuții a lui Waelsch. --Vlad|-> 26 octombrie 2005 17:03 (UTC)

Alfabetul Fonetic International

Felicitari pentru munca depusa la articolul Alfabetul Fonetic International, cred ca in curand o sa am nevoie de informatii din acest articol.--Emily 29 octombrie 2005 18:45 (UTC)

Salutări!

Mulțumesc și eu pentru felicitări și îți doresc spor la muncă, la articolele la care lucrezi. Eu m-am apucat de lucru la partea de economie din dorința de a înbunatăți și de a aduce ceva nou la articolele din acest domeniu. Sper să reușesc să o țin tot așa, chiar dacă câteodată îmi vine să cam renunț. Sper să nu se supere cei de pe Wikipediile engleză și germană că le iau tot ce-i mai bun, însă se pot consola și ei, pentru că acolo unde am văzut că se pot face înbunătățiri le-am dat o mână de ajutor. Numai bine și vorba lui Ronline, "Trăiască informația românilor", dar mă întreb, ei realizează cât muncim noi pentru ei?--Emily 30 octombrie 2005 17:29 (UTC)

Adevărul e ca muncim și pentru noi, ne lărgim cultura generală, dar până la urmă cei mai câștigați sunt cei care caută informații despre o anumită temă și descoperă că există deja informație în limba română pe acea temă. Principiile după care funcționează Wikipedia mi se par foarte bune, iar faptul că nu există reclame este lăudabil. Mi-aș dori însă să fie mai mulți contribuitori, pentru că de când editez eu, de o lună și ceva observ că sunt tot cam aceiași și cam puțini. --Emily 30 octombrie 2005 18:11 (UTC)

Salut!

Eu tot mai sper ca pe viitor vor fi mai multi doritori sa contribuie la Wikipedia romana si chiar de aceea ma stradui sa scriu cat mai multe articole pe teme de economie si sa creez cateva portale. Probabil va fi mult mai interesant pentru viitorii contribuitori sa intre pe un portal si sa vada ce exista si cu ce ar putea veni nou. Sectiunile de articole noi ar trebui sa-i motiveze pe mai multi. Inainte de a contribi la Wikipedia romana obisnuiam sa citesc foarte mult comentariile de la ziarele online. Cei care posteaza mesaje pe acele forumuri ar putea foarte bine sa isi canalizeze atentia inspre ceva mai constructiv si sa editeze pe wikipedia. Cum Wikipedia romana este in legatura cu evenimentul zilei cred ca nu ar strica sa-i rugam sa ne faca putina reclama si sa avem mai multi contribuitori. Spor la munca si o zi buna!--Emily 31 octombrie 2005 09:04 (UTC)

Premiu Wikipedia

Eu, Romihaitza, acord din toată inima acest premiu Wikipedia pentru întreaga muncă depusă

.

Acest premiu vine în special pentru cele peste 500 de contribuții la Wikipedia într-un timp scurt, mai ales pentru actualizarea informațiilor despre limbi. Felicitări! și succes pentru mai departe! - Mihai | D 3 noiembrie 2005 18:22 (UTC)

Re: anonim și Î

Salut Adi,

Plăcerea a fost de partea mea :-) În general urmăresc Schimbări recente și încerc să îi prind din timp pe micii vandali. Iulian U. 3 noiembrie 2005 19:34 (UTC)

Categorii

Salut Adi! Când pui un articol într-o categorie, nu trebuie pus și într-o categorie la un nivel mai înalt ierarhic despre același subiect. Deci, un articol despre o limbă romanică trebuie să fie pus doar în "Categorie: Limbi romanice", cât timp "Categorie:Limbi romanice" face parte (este subcategorie) a "Categorie:Limbi indo-europene", și aceasta este la rândul ei subcategorie a "Categorie:Limbi". Așa lucrează sistemul de categorii - este o ierarhie. Bineînțeles, un articol poate să fie pus în mai mult de o categorie, dar categoriile trebuie să fie pe teme sau subiecte diferite (adică, alte caracteristice. Deci, "Limba istroromână" aparține la "Limbi romanice", "Limbile Croației" (categorie inexistentă la ora actuală) și "Limbi pe cale de dispariție" - aceste sunt trei teme diferite - prima este familia limbii, a doua este țara vorbită, a treia este un o categorie pe temă de "limbi pe cale de dispariție". O categorie nu este o listă. La Categorie:Limbi nu trebuie să apară toate limbile. Sistemul de categorizare este mai degrabă un director (tip Google Directory), aranjat într-o structură ierarhică. Altfel ar fi prea complicate lucrurile - îți dai seama cât de lungă ar fi cutiuța de categorii dacă am pune un articol, de exemplu, în Categorie: Limbi, Limbi indo-europene, Limbi romanice, Limba romanice de est, Limbi ale României, Limbi vorbite în Europa, etc. Așa, este legătură doar la cea mai specifică categorie într-o linie ierarhică. (Ar fi cazul ca aceasta să fie mai clar spusă în politica Wikipedia sau manualul de stil - foarte mulți utilizatori fac această "Categorizare dublă". Mulțumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 4 noiembrie 2005 07:02 (UTC)

Nu are rost să pui mai mult de o categorie într-o structură verticală pentru că sistemul de categorizare lucrează cel mai eficace ca director. Înțeleg punctul tău de vedere - că sistemul de categorizare să fie mai mult ca un index sau listă, și într-adevăr acesta este un uz legitim și folositor. Dar cred că așa a fost făcut sistemul pentru a fi director și sistem de clasificare. La en.wiki, nu este încă politică, dar este chestie de stil care în general trebuie respectată. Dar nu acesta este motivul principal - este mai degrabă o chestie de prezentare și structură. De exemplu, pare ciudat să ai un articol de limbi și în Categorie:Limbi, și indo-europene și romanice, ș.a.m.d. Așa, când lumea merge la limbi, le apare subcategorii mai specifice și tot merg acolo până ajung la articolul cerut. Dacă nu știu cum se cheamă limba vorbită în Sardinia, cred că este mai de recomandat să meargă la articolul Sardinia și să afle acolo cum se cheamă limba, să facă clic pe legătura de-acolo spre Limba sardă. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 4 noiembrie 2005 09:21 (UTC)

Da, limbile romanice trebuie să fie doar subcategorie a categoriei limbi indo-europene. Cât despre "păstrăm categoriile astea pentru organizarea în familii de limbi, pe criteriul genetic" - da, dar este OK să se pună articolele de limbi și în alte categorii, bazate pe alte caracteristice ale lor (de exemplu, țările vorbite, caracteristice lingvistice, dacă sunt pe cale de dispariție, etc). Pentru exemplele date de limbile toharice, rromani, etc, de aceea sunt structuri de redirecționare - adică, ar trebui făcut redirecționare de la "Limbile tokharice" la "Limbi toharice" sau de la "Limba romani" la "rromani", etc. Chiar și "Limba sardiniană" --> "Limba sardă". Deci, redirecționarea este structura folosită pentru nume alternativ. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 4 noiembrie 2005 22:02 (UTC) - PS: Te-am nominalizat pentru statut de administrator la Wikipedia:Candidați. Cred că faci muncă minunată aici!

Mulțumesc pentru indicații.Sunt la început și ca la orice început poți face greșeli.Cu toate că am o vârstă,nu mă socotesc cel mai înțelept și atotștiiutor.In liceu,la începutul anilor '60,un profesor din vechea generație ne spunea că " omul învață toată viața,dar niciodată nu va ști totul".Dacă vrei, aș dori să știu cât se cunoaște în "Țara Soarelui Răsare" despre România și români și care este părerea lor generală despre noi.Cu stimă Bunu vio 5 noiemb.2005

Mulțumesc Ady Japan pentru răspunsul la întrebare.Am mai întregit "Camera obscură".Cu stimă Bunu vio 5 noiemb.2005

Mă simt măgulit de vorbele bune

Încă mă consider un începător. Un administrator începător, spre mândria mea, dar... Și cum nu există, sau nu am găsit eu pe nicăieri, „Manualul administratorului“, deocamdată o iau ușor, să nu stric mai mult decât să fac bine. În treacăt fie spus, eu cu manualul de stil ce l-am găsit aici am unele probleme, nefiind de acord cu toate cele scrise acolo. Așa că, deocamdată, aplic metoda „văzând-și-făcând“. Mulțumesc pentru cuvintele bune. Vali pagina de discuții. 8 noiembrie 2005 9:34 (UTC)

ü

mersi ca ma atentionezi, dar nu vad ce am facut gresit titlul se scrie cu ü pentru ca este din germana sau la ce te referi? --Arado 8 noiembrie 2005 09:53 (UTC)

Admin

Felicitări, ești admin! --Gutza 8 noiembrie 2005 14:18 (UTC)

Salut. Si bine ne-am găsit...

Salut. Deși am fost colegi la "numire", nu te-am salutat încă. Și pentru asta te salut acum. O chestie totuși mă nedumerește. În pagina de numire te declarai "rău" iar pe undeva erai nemulțumit de calitatea articolelor de pe ro.wiki. Iar acum ai venit cu o chestie care îmi place, și anume Discuție Categorie:Articole de șters, prin care din ce înțeleg eu, vrei să tolerăm unele încercări, chiar să le corectăm, în speranța că se vor întoarce cu ceva mai bun. Te susțin în chestia asta, mai ales că am tot încercat să fac asta, chiar și atunci când nu eram "dintre cei puțini". Dar mă tot întrebam unde a dispărut "răutatea". Sper să nu mi-o iei în nume de rău.Elerium | [ Discuție Elerium] 8 noiembrie 2005 18:26 (UTC).

Am decis să îți scriu aici. Bun formatul introdus de tine : {{cuprinscompact}} dar există și {{TOC ro}} care face cam același lucru.Elerium | [ Discuție Elerium] 12 noiembrie 2005 07:12 (UTC).

Apropo de Wikipedia:Sfatul Bătrânilor și de Discuție Wikipedia:Referendum vot administratori mă gândeam mai de mult la o structură de genul ală...Adică o structură mai mare decât administratorii dar care să poată decide prin vot și să-și expună părerea cu privire la wikipedia și direcția de dezvolatare a acesteia. Că tot suntem o grămadă de admini, unul sau toți ar trebui să-i căutăm pe cei cu articole bune, multe sau să stabilim câteva criterii de admiterea în sfat. Să reușim să-i adunăm, să-i convocăm, și împreună să stabilim regulile de funcționare a acestui sfat. Apoi să le dăm mână liberă, adică să funcțineze ca o structură de control administratorilor, iar fiecare admin să se supună deciziei sfatului, prin onoare, pentru că "bătrânii" nu vor avea drepturi de admin. Scuze dacă par confuz dar mă grăbesc pentru că și lucrez în același timp. Dar găsisem în afirmația ta o chestie la care mă gândeam de mult și nu vroiam să scap prilejul.Elerium | [ Discuție Elerium] 12 noiembrie 2005 08:07 (UTC).

Dezambiguizare

Salut! Poți folosi: {{Dezambiguizare notă|conținut='''articolul curent'''|cuvânt=pagina de dezambiguizare}} pentru: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Num%C4%83r&curid=6553&diff=150890&oldid=149807 --Vlad|-> 9 noiembrie 2005 13:38 (UTC)

Atâta timp cât pagina "cuvânt (dezambiguizare)" nu există, într-adevăr, nu prea e util formatul. De aceea unul din proiectele mele este să trec în revistă toate paginile de dezambiguizare, să le mut la acest titlu standard, apoi să parcurg toate paginile dezambiguizate, să pun formatul anterior menționat, respectiv să corectez link-urile din texte să nu pointeze spre pagina de dezambiguizare ci direct spre paginile in cestiune. --Vlad|-> 9 noiembrie 2005 14:11 (UTC)

Proverbe

Salut Adi! Ce zici să facem cu proverbele latine - să le ținem la Wikipedia sau să le mutăm la Wikicitat? Eu zic că aparțin la Wikicitat, dar ar trebui făcute ceva legături de la ro.wp, mai clare. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 12 noiembrie 2005 07:20 (UTC)

Da, să le mutăm la acel nume. În plus, ar trebui scris cel puțin un paragraf general despre proverbele latine, ca introducere, și momentan doar o legătură la Wikicitat. Nu știu dacă va fi în viitor un articol despre fiecare proverb, fiind că nici la en.wp nu este așa ceva. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 12 noiembrie 2005 07:43 (UTC)

Totuși nu cred că are rost să avem două articole - mai bine punem lista la Proverbe latine. Dar atunci nu va fi dublare cu Wikicitat? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 12 noiembrie 2005 07:58 (UTC)

Tocmai de aceea

sugeram grupul: scriind acolo scriai o data pentru toti... --Vlad|-> 13 noiembrie 2005 23:25 (UTC)

:) Mda! Ai și tu puțină îngăduință! Vezi doară că am fo' în wikiconcediu și mi-a luat ceva timp ca să mă prind că-mi expirase sesiunea... :) --Vlad|-> 15 noiembrie 2005 14:12 (UTC)

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Emil_Cioran&diff=next&oldid=153525 :) nu cred că era ceea ce intenționaseși... Făcuse altcineva revert înainte :) săracul om a revenit, de data asta cu explicații... --Vlad|-> 15 noiembrie 2005 17:50 (UTC)

My bad, you are right, just reverted myself. Se pare că nu am remarcat niciodată că dacă ajungi pe un articol șters ai și ca utilizator obișnuit posibilitatea de a vedea versiunile șterse. Cât trăiești înveți! :) --Vlad|-> 17 noiembrie 2005 10:33 (UTC)

Întrebare: {{ajutor}} este un format care ție personal îți place? Am văzut că l-ai pus pe unele articole unde poate ar merge mai bine {{curățenie}} și / sau {{diacritice}}. --Vlad|-> 17 noiembrie 2005 11:10 (UTC)

Subliniere

Salut Adi! În primul rând - eu prefer sublinierea fiind că dă Wikipediei un ton mai "încărcat" enciclopedic (da, este un moft doar personal, fiind că eu văd Wikipedia ca plină de informații, convertite, modificate, subliniate, etc, ca notele unui elev :). Asta dă o tentă originală Wikipediei. Dar, sunt OK să schimbăm, mai ales că și celelalte Wikipedii au schimbat. Tehnic nu știu precis cum se schimbă, dar schimbările se fac la Monobook.css. Am să mă interesez, uitându-mă la Monobook-ul Wikipediei englezești. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 14 noiembrie 2005 11:25 (UTC)

Tot eu sunt. Deci, am schimbat Monobook-ul ca să nu mai fie subliniere numai pe :hover. De fapt era inclusă în Monobook-ul român această subliniere - configurația nativă este fără subliniere. Cred doar că multe Wikipedii au schimbat la versiunea cu subliniere ca să se citească mai ușor, dar după aceea au revenit la stilul default. Oricum, să-mi spui dacă merge - mi-e nu-mi merge când sunt logged-in, fiind că cache-ul reține date personale pentru în jur de o zi. Dar când sunt anonim, nu mai este subliniere. Poate să fie și o chestie de browser, dar în orice caz, mâine este aproape garantat că nimeni nu va mai vedea legături subliniate :) Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 14 noiembrie 2005 11:30 (UTC)

Mesaj de la tine

Servus, Adi! Mersi de mesaj. Se face aproape o lunä de când am fost foastä ultima datä pe wikipedia, si oarecum aveam chef sä las totul baltä. Oarecum as zice cä-mi dai noi nädejdi.

În unele lucruri, cred si eu cä am mers prea departe. Însä în altele, cred cä n'am adus mäcar un pic de bibliografie, ca sä mä justific.

Stii, cât priveste cuvîntul "välean", existä deja anumite forme deja îmämîntenite, si care - vai! - au fost aruncate afarä, pentru a fi înlocuite cu barbarisme. Unele's irecuperiabile, altele însä nu. Mä gândesc cu nostalgie la o brosurä din 1870, numitä «Evangelia dela vecernia Sântelor Pasci», unde ai o pericopä în 25 de limbi, iar ca titluri: "in limba ungurésca", "lesésca", "tauta", "nemtésca", "francéna", "armenésca"; când de fapt în limbajul modern spunem: maghiarä, polonezä, slovacä, germanä, francezä, armeanä, etc. Cu toate astea, atât cu bihorenii, cât si cu morosenii, vorbeam de "täuti", si de "biserica täuteascä", iar singurele "dovezi" sunt härtile: Täutii (hu "Tóthfalu", fuzionat cu Mägheräus), Täutii-de-Sus (hu "Felsőtóthbánya").

Limba maghiarä a pästrat mai bine cuvintele împämîntenite. Limba românä e pe cale de a le pierde. Asta se vede si pe Wikipedia. Numele "Ardeal" (împämîntenit!) a fost îlocuit cu "Transilvania", cuvînt împrumutat din latina medievalä, pe calea limbii franceze. Asta ca si luxemburghezii, care spun: "Mir sinn grand-ducauxen".

Cuvinte de genul "polonez", "francez", sunt asa de împämîntenite, încât ar fi foarte greu pentru a reveni la formele arhaice & populare "les" si "frâncean". Însä cât despre cuvinte mai rare, genul "valon"/"välean", primul e folosit foarte putin, chiar dacä e un neologism asa-zis stiintific, pe când al doilea e folosit în toponime, care aratä cä ästa-i numele românesc pur pentru a desemna populatiunea cu pricina.

Waelsch 15 noiembrie 2005 12:30 (UTC)

Spa

Mai un lucru. Am väzut cä te-ai îndeletnicit a pune sigla "original" peste tot unde au trecut degetele mele. Si totusi, n'am înteles ce ai cu Spa.

Pui "original"? Ok. Or semnul e IDENTIC cu alte însemnäri, adicä mâna aia cu rosu se pune si pe articole rasiste, naziste, etc. Or a pune în aceeasi oalä articole al cärui doar numele a fost românizat, asta mi se pare crud, bädäran. Waelsch 15 noiembrie 2005 12:40 (UTC)

Biserica Ortodoxă

Dacă tot ai chef să faci ordine, rățoiește-te oleacă și pe articolele de felul Isus din Nazaret și Maria din Nazaret și îndeosebi Biserica Ortodoxă Română, că Mihai Andrei iară-și face necesitățile pe articole. Waelsch 15 noiembrie 2005 12:44 (UTC)

• Frumos stil între utilizatori, n-am ce zice! Dar la ce te poți aștepta de la Waelsch? MobyDick 16 nov 2005, 15:09 (UTC)

• Îmi pare rău de invitația la "rățoire". Consider că o confruntare a argumentelor se poate face și în mod civilizat, adică altfel decât prin rățoire. Cât privește presupusele scăpări urât mirositoare din partea mea, trebuie să spun că m-aș bucura să-mi fie aduse personal și în mod punctual la cunoștință. Pe viitor nu voi mai lua în considerare reproșurile difuze, răspândite pe căi ocolite. Precizez în acest loc că sunt jignit de luarea în derâdere a contribuțiilor mele, tocmai pentru că pun preț pe temeinicia și pe verificabilitatea informațiilor. --Mihai Andrei 16 noiembrie 2005 18:24 (UTC)

mici provocari curente (vandalism pe dos)

Salut AdiJapan. Pe pagina Emil Cioran s-a pus un link provocator (care vrea sa-l transforme, badit, pe autor in legionar), un citat edificator (dintr-un text-conferinta repudiat de autor si din care Cioran a interzis expres sa se citeze vreodata), ca si informatia - fals patent pentru oricine are habar despre ce-i vorba - ca ar fi fost membru al miscarii legionare. Am eliminat cele doua provocari, informatia si citatul. Probabil ca nu esti la curent cu practicile provocatoare (sunt foarte subtile, am mai descoperit pe cateva pagini, e o campanie subtila :) mai ales la interbelici si discipolii lor se exercita micile otraviri de o fraza-doua...).

Iti multumesc pentru intelegere.

M. --195.13.48.54, 16 noiembrie 2005 02:41

Salut Adi

Salut Adi. Ideea e ca mi-am facut un plan care s-a dovedit pana la urma nefericit. Am editat articolele fara sa ma documentez temeinic, le-am scris si fara diacritice. M-am gandit mai intai sa le scriu, apoi sa le retusez, sa le completez conform regulilor din manualul de stil. Acum imi dau seama ca nu prea am timp sa fac ce mi-am propus. Asa ca imi iau angajamentul ca voi reveni asupra articolelor editate, le voi corecta si le voi documenta mai bine. Intrebare: pot copia/traduce anumite bucati de text din wikipedia in engleza care imi sunt necesare? Multumiri si spor la lucru in continuare. --Floreen 16 noiembrie 2005 11:23 (UTC)Floreen

Durere...

• Durere... (Pagina ta de Utilizator). Parcă mi-ai vorbit din inimă. De-ar gândi și alții la fel... MobyDick, 16 nov 2005, 15:02 (UTC)

De acord :)

Salut! Scuze că nu observasem îndemnul de a scrie la sfârșitul paginii. Cred că există o mică mare diferență între {{ajutor}} și {{curățenie}}: pentru primul categoria nu cred că e vizibilă pe pagina de schimbări recente. Personal pun mai degrabă curățenie, ajutor pun doar dacă e un articol care mi se pare important de dezvoltat. Apoi câteodată vezi dacă nu cumva trebuie pus {{copyright}} sau {{unește}}. Legat de Alexandru Ipsilanti sunt de acord, și am și vrut să fac ceva, dar nu mă pot hotărî la titlurile articolelor (o sa detaliez în paginile de discuții). --Vlad|-> 17 noiembrie 2005 12:10 (UTC)

Limba

Servus, Adi, si multam de räspuns. Cât de BOR, cer iertare lui Mihai Andrei. Nu în contra lui am vrut sä mä rädic, ci în contra lui 210.211.89.126, care trata BOR drept crestinismul însusi.

Cât despre limbä, dar si pur si simplu despre grupuri etnice, cum mai spus mai înainte, forma «francez» ori «polonez» sunt forme împämîntenite, folosite în vieata de toate zilele, pe când "frâncean" si "les" s'au pierdut. Forme, pedig, de felul "sas", "neamt", etc, au fost prea tari ca sä poatä fi fosilizate.

Cât de forma «valon», ea de abia a început sä aparä în stânga si în dreapta. Forma "välean" e veche, si ar fi päcat sä fie fosilizatä. Încä în anii 1950, patriarhul Iustinian Marina, într'o predicä în vizitä în Valonia (cât cä pe vremea aia încä Belgia nu era federalä), vorbea de toponimul Väleni, explicând - în francezä - ce si cum.

Si totusi, care-i diferenta, etnologic si sociologic vorbind, între "välean", "neamt", "täut", si «valon» «german», «slovac»? Simplu. Primele forme vorbesc de o convietuire între generatiunile românesti anterioare, si popoarele atare. De ce nu se vorbeste prea mult de täuti? Pentru cä marea lor majoritate fie au fost maghiarizati, fie românizati. Si totusi!

Referitor la bibliografie, ai dreptate. Cum n'am prea mult timp, încä n'am venit cu repertoriul, dar sper sä nu fiu mult în întârziere.

Cât de creatiunile "originale", douä lucruri as spune. 1. Existä o lege, multä vreme nescrisä, dar totusi formulatä de Karl Popper, în teoria falsificärii. Tot ceea ce spunem si auzim e potential fals. Dar luäm totul de adevär, pânä la proba contrarä. Pe Wikipedia foarte multe articole vin färä bibliografie. 2. Dacä tot vrei sä pui formatul "original", sunt mijloace de a pune cu totul alt semn, decât mâna rosie, carea, färä cuvinte scrise, spune: «Stai deoparte! Articolul ästa e fals!».

Asta seamänä cu un fenomen pe care l-am cunoscut recent în limba väleanä. Un bäiat din Ardeni a scos de gurä cuvîntul «åxhlåve» (derivat din proprie initiativä de la «åjhey» = "usor"), pentru a vorbi de telefonul portabil. Tatäl bäiatului a început sä foloseascä termenul într'o revistä. Anumiti "savanti" s'au ridicat, zicând cä dacä întrebi de baba din capätul satului cä ce-i acela un «åxhlåve», habar n'are. Cei näscuti pânä în 1900 sunt considerati drept "martori", si câtä vreme aceia utilizau «jiyesseme» (calc lingvistic dupä "GSM"), pruncul cela n'avea nimic de spus.

Mai un lucru, referitor la limbä. A castra intentionat cuvintele înaintasilor, asta tine de un concept de limbä ce izvoräste dintr'o antropologie darwinistä: limba existä pentru a-si comunica nevoile, si ar fi apärut dintr'aceleasi împrejuräri. Or limba e cu muuult mai mult decât atâta. De cugetat...

Waelsch 17 noiembrie 2005 13:34 (UTC)

Waelsch 17 noiembrie 2005 12:53 (UTC)

Ai dreptate Adi!Am făcut o greșeală că m -am exprimat în argou. Crezând că "peliculă de film" este mai cunoscut decât "peliculă cinematografică", am optat pentru prima, dar în rest m -am exprimat corect. Ai dreptate că dacă facem ceva, apoi să -l facem gramatical și folosind un limbaj corect. Mulțumesc! Cu toată stima, Bunu vio 17 noiemb.2oo5

Sugestie

Am observat că în Enciclopedie la secțiunea Științe sociale, Istorie, Geografie există o subsecțiune denumită "Politică". Consider că termenul de "politică" este incorect folosit. Termenul corect pentru a desemna studiul politicii in sens general este "științe politice" pentru categoriile următoare :economie politică, sociologie politică, teologie politică, psihologie politică, istorie politică, drept constiuțional plus alte categorii de drept care au legătură cu politicul. Pentru studiul strict al politicii avem "știință politică" ce are un domeniu propriu de cercetare. Așadar sugerez schimbarea denumirii din "politică" în "științe politice" unde putem crea alte subiecte ce se subsumează științelor politice.

Aștept critici și comentarii. La revedere. Floreen 17 noiembrie 2005 16:26 (UTC)

Felicitari!

In primul rand vreau sa te felicit pentru munca depusa la partea de fonetica, pentru ca e o munca de sisif ce ai inceput in domeniul lingvisticii. Sper sa mai apara in timp si alti contribuitori care sa iti dea o mana de ajutor asa cum sper ca o sa mai apara si pentru domeniul economiei, desi poate e putin incorect fata de alte domenii care sunt foarte slab sau aproape deloc reprezentate sa imi doresc eu sa apara contribuitori tocmai la economie. In al doilea rand felicitari pentru ca ai fost ales administrator si nu pot decat sa ma bucur de alegerea buna a celorlalti administratori.--Emily 17 noiembrie 2005 20:16 (UTC)

Si eu ma aflu cam in aceeasi situatie la economie, pentru ca in Romania am studiat romana si engleza si nu stiu de multe ori care sunt termenii folositi la Universitatile din tara si in literatura de specialitate. Am acasa o economie politica care a aparut dupa revolutie si care mi se pare foarte proasta, e doar teorie goala, fara baze matematice si e foarte seaca si neinteresanta. La partea de fonetica te-as putea ajuta eu, pentru ca am studiat fonetica limbii romane si fonetica limbii engleze, deci sunt la curent cu termenii folositi. Voi citi pe viitor cu atentie articolele create de tine sa vad daca pot sa iti dau vreo sugestie. Spor la treaba!--Emily 18 noiembrie 2005 13:35 (UTC)

Consoana p este bilabială și nicidecum alveolară sau labio-dentală. E adevarat că și dinții au un mic rol în producerea acesteia, dar este totuși bilabială cum scrie și în DEX. Am găsit în articolul Consoană fricativă termenul sibilant și aici poți face o corecție, în cursurile de fonetică din România se folosesc termenii sonor vs. surd. Dacă mai găsesc ceva în articole, notez sugestiile în paginile de discuții.--Emily 18 noiembrie 2005 16:24 (UTC)

Termenul sibilant la care m-am referit mai inainte e totusi altceva decat sonor vs.surd, cred ca e corect, oricum nu imi mai amintesc, daca asa l-am invatat in Romania. La inceputul anului viitor, dupa ce voi gasi cursul de fonetica si-l voi rasfoi iti voi spune sigur care e termenul folosit. Am gasit pe internet o adresa de unde te-ai mai putea inspira IV. Inventarul fonetic--Emily 18 noiembrie 2005 16:43 (UTC)

Vigilență

Salut! În general, experiența mi-a arătat că atunci când ai un contributor anonim care vine și-ți trântește un text mare scris frumos eventual și cu diacritice și într-un stil frumos, ziaristic, well, în 99 la sută din cazuri este copy și paste de pe un site, de exemplu un articol de ziar... Exemplu: Orașul Victoria --Vlad|-> 18 noiembrie 2005 17:34 (UTC)

Cred că nu ai văzut

Cred că nu ai văzut asta :

Apropo de Wikipedia:Sfatul Bătrânilor și de Discuție Wikipedia:Referendum vot administratori mă gândeam mai de mult la o structură de genul ală...Adică o structură mai mare decât administratorii dar care să poată decide prin vot și să-și expună părerea cu privire la wikipedia și direcția de dezvolatare a acesteia. Că tot suntem o grămadă de admini, unul sau toți ar trebui să-i căutăm pe cei cu articole bune, multe sau să stabilim câteva criterii de admiterea în sfat. Să reușim să-i adunăm, să-i convocăm, și împreună să stabilim regulile de funcționare a acestui sfat. Apoi să le dăm mână liberă, adică să funcțineze ca o structură de control administratorilor, iar fiecare admin să se supună deciziei sfatului, prin onoare, pentru că "bătrânii" nu vor avea drepturi de admin. Scuze dacă par confuz dar mă grăbesc pentru că și lucrez în același timp. Dar găsisem în afirmația ta o chestie la care mă gândeam de mult și nu vroiam să scap prilejul.Elerium | [ Discuție Elerium] 12 noiembrie 2005 08:07 (UTC).

Am scris mai demult chestia aia. Iar ne-am suprapus la O noapte furtunoasă. Am renunțat și eu la semnătură.]] | [ [http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Utilizator:Elerium Discuție Elerium.

Sfatul Bătrânilor...

Păi Village Pump e la noi Wikipedia:Cafenea, și acolo sunt de toate. Am înțeles ce vrei să zici. Eu mă refeream la o structură, gen "Sfatul Bătrânilor", care să poată vota spre exemplu administratorii și un birocrat să "ungă" rezultatul votului. Apoi, Sfatul Bătrânilor ar trebui să stabilească niște reguli pentru wikipedia românească, spre exemplu, acceptarea sau nu a ceea ce tu ai denumit Ștergere rapidă. Sau să aprobe sau dezaprobe diversele acțiuni ale unor utilizatori. În primă fază din Sfatul Bătrânilor vor face parte administratorii, urmând să se decidă prin vot acceptarea sau respingerea unor utilizatori. În același timp, păreri pot fi exprimate și de ceilalți utilizatori, care nu fac parte din Sfat, dar la votare se va lua în considerare doar voturile exprimate de "bătrâni". De asemenea, ceilalți pot aduce la sfat diverse propuneri sau probleme pentru a fi discutate și apoi votate, astfel încât de la Sfat să pornească dezvoltarea unitară a wikipediei. Un caz spre exemplu : un user propune ca majoritatea celor care fac editări pe wikipedia, să facă editări într-un anumit domeniu : Localități din România. Altul vrea Economie. Sfatul decide prin discuții și prin vot pe o pagină dedicată, care ar trebui să fie principala direcție urmată de cei care participă la Wikipedia, Localități sau Economie. Și mai sunt multe aspecte...care să fie discutate. Sper ca de data asta să mă fi făcut înțeles.]] | [ [http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Utilizator:Elerium Discuție Elerium.

---

Articolul Limba română

AdiJapan, am dat revert la modificările tale în articolul despre limba română, pentru că tu nu ai înțeles tabelul: În secțiunea Asia, există doar rubrica neoficial, pentru că româna nu este oficială în nici una dintre aceste țări. În secțiunea Europa, româna este oficială până la Voivodina, deja în Timoc, Ungaria și Ucraina nu mai este limbă oficială. Sper că m-am exprimat destul de bine încât să înțelegi. De asemenea am revertat și capitalizarea; în limba română, spre deosebire de engleză, încercăm să evităm pe cât posibil capitalizarea. --Danutz 20 noiembrie 2005 13:45 (UTC)

Fonetica!

Nu stiam adresa DEXului de pe internet si iti multumesc ca mi-ai dat-o, este mult mai usor sa cauti un cuvant online in loc sa rasfoiesti cartea. Cred ca si profesorul G.G. Neamtu de la Cluj cu care am studiat eu fonetica in facultate ar fi uimit cat de multe stii in domeniul acesta si cel mai impresionat ar ramane de faptul ca ai invatat-o din curiozitate si din interes. Daca te-ar ajuta cu ceva as putea sa-i scriu un e-mail domnului profesor G.G. Neamtu si sa-l rog sa te ajute sa deslusesti aspectele mai controversate ale foneticii limbii romane. Numai bine!--Emily 20 noiembrie 2005 14:11 (UTC)

Enciclopedia

Mi s-a spus sa nu trec autorul sau sa fac alte precizari, dupa articolele scrise. Referitor la Targu Mures, pot sa ma duc doar ca sa impusc niste [șters termen injurios], altfel nu as putea sa locuiesc acolo. Oricum site-ul nu mi se pare o idee asa de buna ata timp cat cineva poate modifica ceea ce am scris. Nu pot sa stau sa le supraveghez si nici nu e indicat. Am gasit si articole cu informatii gresite. De exemplu despre Antioh Cantemir, pe care l-am modificat, dar pe care citindu-l in fuga era sa ma duca in eroare.--Dacodava

Daca vrei sa te duci la Targu Mures du-te. Eu pot sa ma duc acolo doar la [șters termen injurios].--Dacodava

---

Cifre Ucraina

români : 150989; vorbesc limba naționalității lor (română): 138522

moldoveni: 258619; vorbesc limba naționalității lor (moldovenească): 181124; vorbesc altă limbă (decât limba naționalității lor, decât ucraineană sau decât rusă): 45.607 (majoritatea din această cifră au declarat limba maternă română). Deci numărul "vorbitorilor de română-moldovenească" este de aproximativ 346.600. Numărul de "româno-moldoveni" este de 409.608. Explicația era deja dată de mult pe pagina de discuție a wiki în engleză, am revizuit-o acum puțin scăzând 2000 de persoane din numărul inițial, pentru a nu greși ( http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Romanian_language#For_Ukraine ). --Danutz 21 noiembrie 2005 15:13 (UTC)

Despre tabel: Da ar fi o idee foarte bună să scriem neoficială în loc de neoficial, e mult mai clar. În schimb, nu are relevanță că tabelul apare în mai multe articole. Știu că aici este vorba de două tabele diferite (cel din articolul limba română și cel cu galben din articolul despre distribuția geografică), așa că voi crea un format (template) cu tabelul din articolul limba română, ca să poată apărea și în alte articole. --Danutz 21 noiembrie 2005 15:54 (UTC)

Moldoveni în recensământul ucrainean: http://www.ukrcensus.gov.ua/eng/results/nationality_population/nationality_1/s5/?botton=cens_db&box=5.1W&k_t=00&p=60&rz=1_1&rz_b=2_1%20&n_page=4 . Uită-te în tabelul ăsta, la linia Moldavians, chiar ultima coloană. --Danutz 21 noiembrie 2005 16:00 (UTC)

Cred că este o eroare pe pagina pe de web a recensământului ucrainean. Am revenit la datele de pe Noi, NU. S-ar putea ca în pagina pe care ți-am dat-o în coloana other languages să se afle datele despre limba rusă, iar în coloana pentru limba rusă se afle datele pentru alte limbi. --Danutz 21 noiembrie 2005 16:38 (UTC)

Link

Enciclopedia "Cugetarea" si stiu ca am mai pus niste articole avand-o ca sursa dar nu mai tin mine unde.--Dacodava

Mulțumiri pentru corectare

De acord, dar Wikipedia este extrem de vastă și cere ceva timp și lucru pentru a te descurca. Am scris la sfârșitul textului Ciot pentru a nu crede cumva un administrator ca atâta am avut de spus despre subiect. Categoria de ciot, credeam ca se pune numai de administratori. Am scris cele cateva randuri pentru că la biologie este cam mult rosu și putin albasrtu in text. Un alt motiv este ca am sperat că cineva, citind acea sumară definiție să se ambiționeze si să încerce să o dezvolte. Așa am ajuns si eu sa scriu în Vikipedia.--Jean 23 noiembrie 2005 05:49 (UTC)

De acord!... :)

Salut, Adi! Personal sunt de acord cu modificările tale din spațiul Mediawiki, mai puțin cu asta: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MediaWiki:Previewnote&curid=18892&diff=157470&oldid=83772 Mi se părea mesajul dinainte un pic mai imperativ ceea ce poate era mai bine! Așa e ok, e corect, dar parcă poți să-l ratezi mai ușor... Părerea mea... --Vlad|-> 23 noiembrie 2005 13:23 (UTC)

Ok, m-ai convins! :) Mulțam pt. Corabia, oricum uitasem de el... dar nu cred să ți-o ia cineva înainte, nu a mai fost modificat de ultima dată când am trecut oe acolo, acum o lună! Noapte bună! BTW, îmi pare bine că avem un sysop la antipozi, e bine să știi că poți conta pe cineva în tura de noapte! :) --Vlad|-> 23 noiembrie 2005 13:54 (UTC)

Noutati

Salut!
Tocmai am trimis un mesaj domnului profesor GG Neamtu, insa se pare ca adresa dansului, pe care am gasit-o pe internet nu mai este buna si am primit mesajul inapoi.
Am gasit insa trei carti de fonetica la biblioteca: Fonetica si fonologie romanica de Sanda Reinheimer Ripeanu (1981), Probleme de fonetica de Dimitrie Macrea (1953) si Introducere in fonetica istorica a limbii romane (1967). Daca voi gasi ceva interesant voi nota in paginile de discutii sau pot sa caut ceva anume, daca ai vreo problema. --Emily 23 noiembrie 2005 14:01 (UTC)

Am gasit un Tratat de lingvistica generala din 1971 care lamureste cat de cat mai bine problemele de clasificare. La clasificarea consoanelor dupa locul de articulare se deosebesc organele active de cele pasive. (De exemplu limba, organul activ se apropie de dinti, organ pasiv). Exista in carte si un tabel in care sunt cuprinse si sonantele, sunete care fac trecerea intre consoane si vocale. Din punct de vedere fiziologic sonantele se aseamana cu consoanele propriu-zise prin aceea ca la articularea lor curentul de aer intalneste un obstacol in drumul sau, ceea ce produce zgomotul consonantic.

Labialele sunt clasificate in bilabiale (p, b. m) si unilabiale, organ pasiv dintii superiori(f, v si semivocala w),anterolinguale care pot fi dupa organul activ apicale(r) sau dorsale(t, d, s, z, t, d, n, l), iar dupa organul pasiv interdentale sau dental-alveolare. Mediolinguale dupa organul activ sunt j si semivocala i, iar dupa organul pasiv sunt palatale. Posterolinguale sunt k, g, s, x, iar dupa organul pasiv sunt velare. Uvulare le dupa organul activ sunt posterolinguale dupa organul pasiv. Dupa modul de articulare clasificarea e facuta in consoane propriuzise: africate, fricative, oclusive, si in sonante: nazale si lichide (laterale si vibrante), iar semivocalele sunt puse dupa aceasta impartire. Definitia locului de articulare nu am gasit-o in nici o carte, iar in ceea ce priveste cartile, doar in cea din 1981 pot sa gasesc mici raspunsuri. Carti noi nu prea sunt la biblioteca din Freiburg, Germania, de unde le-am luat eu. Nu am avut nici foarte mult timp sa caut, dar daca gasesc intr-o zi mai mult timp incerc sa gasesc o carte mai noua de lingvistica. Am mai gasit si ceva interesant in cartea din 1981 o comparatie intre limbile romanice in ceea ce priveste consoanele si o sa iti trimit mesaj in scurt timp cu ce am gasit. Oricum, sper sa fi reusit sa fac un pic de lumina cu ce am gasit in Tratatul de lingvistica, chiar daca cartea e mai veche. Clasificarea in functie de cele trei caracteristici, intr-un fel tridimensionala (in capul tabelului s-a facut clasificarea dupa organul activ, in partea de jos dupa organul pasiv si in partea stanga dupa modul de articulare) mi s-a parut foarte interesanta.--Emily 24 noiembrie 2005 17:16 (UTC)

Mulțam

Dragă Adi, m-ai plasat exact la punctul potrivit și m-ai scăpat astfel din sfera prusacă în care am nimerit fără voie. Îți sunt recunoscător că m-ai readus în Bavaria. Cred că nu întâmplător dealul acela a fost marcat cu alb, că azi noapte a nins mult și frumos. În ceea ce privește lăsarea paginii neprotejate, chiar dacă nu sunt deloc adeptul unor măsuri autoritariste - tocmai am fost eliberat de sub militarismul prusac :) - totuși aș lăsa-o ca și până acum, căci nu se înregistrează chiar atât de mulți utilizatori noi, încât administratorii să nu mai prididească cu trecerea lor pe hartă. --Mihai Andrei 25 noiembrie 2005 10:32 (UTC)

South Park

Salut Adi,

Deci mai există fani South Park pe wikipedia :-) Mă bucur că ți-a plăcut articolul (cam scurt) despre Stan. În privința frazelor rămase de tradus, să știi că intenționat am lăsat netradusă fraza Oh my God! They killed Kenny, pentru că încă nu avem o traducere de referință a serialului în românește -- nici o televiziune românească nu s-a încumetat încă să-l prezinte -- iar în lipsa acesteia orice traducere a unei fraze singuratice este destinată să sune fals. Aștept și eu cu sufletul la gură ziua cînd se va găsi acel traducător talentat, "în temă" și lipsit de falsă pudoare, care să reușească o traducere fidelă a SP în românește; deocamdată trebuie să ne mulțumim cu de-ăștia. Iulian U. 25 noiembrie 2005 11:48 (UTC)

Am și eu un ideal...

Salut! Am și eu un fix Paginile orfane să coboare sub 100. Și era pe acolo...Știu că există și la englezi.Elerium | Discuție 26 noiembrie 2005 16:34 (UTC).

București

Salut Adi! Scuză-mă că nu am mai putut să mai fiu pe aici atât de frecvent, fiind că sunt involvat la en.wp cu niște treabă, despre limba moldovenească și cu articolul Bucureşti. Dacă poți, aș avea o rugăminte. Ne trebuie o pronunție a cuvântului București în limba română, dar eu ne având microfon, nu o pot face. Ai tu microfon? Dacă da, ai putea să te înregistrezi spunând "București". Fișierul trebuie salvat în format OGG și trimis la Commons. În scurt timp, articolul București va deveni candidat pentru featured article. Mulțumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 27 noiembrie 2005 05:09 (UTC)

Batik

Instrumentul folosit pentru aplicarea desenului cu ceară pe material se numeste canting și se citeste cianting, iar tjanting este scris probabil pronunția pentru limba engleză. Pot sa iti arat chiar si factura pe care scrie canting, de unde am cumparat acest instrument :). Daca esti de acord cu mine te rog sa modifici la articolul Batik. Iar pentru celelalte modificati iti multumesc, sunt chiar necesare.Doreki 28 noiembrie 2005 07:38 (UTC)

La fel, canting, probabil provine din cuvântul cantic care inseamnă frumos în limba Indonesiană. Poate este folositor acest lucru. Crezi ca ar trebui menționat? Doreki 28 noiembrie 2005 07:55 (UTC)

Ai dreptate, nu le am cu scrierea fonetică, dar îți pot spune ca Cantik se citește exact ca și în română:ciantic și la fel și canting, se citeste cianting dar provine din limba Javaneză, cap se citeste ciap. Dar nu stiu sa scriu fonetic. Cat despre canting, nu am nici un fel de dovadă că ar proveni din frumos-cantik, este doar o bănuială, și cred că ar fi riscant să scriem asa ceva. Doreki 28 noiembrie 2005 08:24 (UTC)

Comparatia cu limba italiana

Salut! Pentru limba italiana p, b, p:, b: sunt considerate bilabiale; f, v, f:, v: labiodentale; dento-alveolare t, d, t:, d:, ts, dz, s, z, n, n:, l, l:, r, r:, prepalatale tch, dgh; palatale n, l,(cu o jumatate de semicerc dedesubt) si velare, k, g, k:,g:.

Pentru romana, italiana si franceza exista dento-alveolarele in clasificarea din cartea de Fonetica si Fonologie romanica, 1981, iar pentru limbile spaniola si portugheza e un pic diferit. In spaniola nu exista consoana v, doar f in clasificare la rubrica labiodentale, exista o rubrica de interdentale cu un fel de zero taiat la mijloc cu o linie orizontala, dentale sunt considerate t, d, n, l, r si r cu o bara deasupra. Alveolara e considerata consoana s, prepalatala tch, palatala n, l (cu o jumatate de semicerc dedesubt) si velare sunt k, g, x.

Pentru limba portugheza p, b, m sunt labiale f, v, labiodentale t, d, s, z, n, l, r, si r cu o bara deasupra sunt dentale; ch, gh sunt prepalatale, palatale sunt n, l (cu o jumatate de semicerc dedesubt) si velare, k, g.

Mare lucru nu am gasit in cartea de Fonetica si Fonologie romanica, 1981, dar daca gasesc ceva mai nou prin biblioteca iti trimit mesaj. Numai bine si spor la treaba!!--Emily 28 noiembrie 2005 11:41 (UTC)

Exprimare

folosesc limbajul pe care l-ai amintit ptr ca nu mi se pare corect sa mi se bage pumnul in gura in privinta comportamentului udmr spunandu-se ca de fapt nu se intampla nimic in Transilvania, cand stiu ca romanii de acolo sunt asupriti. Mama inainte de '89 a fost detasata la targu secuiesc ptr 2 saptamani si nu putea sa-si cumpere paine ptr ca nu stia bozgoreste. A avut norocul sa aiba o colega moldoveanca, casatorita acolo si care vorbea bine bozgoreste si care-i cumpara paine. Asa ca nu accept ideea tampita ca totul e ok acolo ptr ca nu e.--Dacodava

Ciudat. Acum fix 2 ani am fost cîteva zile la Sfântu Gheorghe, adică nu f departe de Tg Secuiesc. În orice magazin am intrat, am vorbit frumos și am fost servit cu amabilitate, deși nu știu o boabă ungurește și deși se vedea că vînzătoarele au ușoare probleme de exprimare în românește. Ce face capitalismul din oameni ;-) Iulian U. 28 noiembrie 2005 15:50 (UTC)

Re: Probleme browser

Salut Adi,

Nu știu de la ce ar putea să fie problemele cu Internet Explorer, pentru că nu folosesc acest browser; însă din negura amintirilor știu că dacă făceai dublu-clic pe mesajul "Done but with errors on the page", îți dădea un text cu eroarea apărută. Dacă găsești un asemenea text, ai putea să mi-l transmiți pe pagina mea de discuții?

Cît privește semnătura, asigură-te că în Preferințe ai bifat căsuța Semnătură brută.

Numai bine, Iulian U. 28 noiembrie 2005 15:53 (UTC)

Adi, pentru semnătură vezi: en:Wikipedia:How_to_fix_your_signature; pentru erori, foloseste alt navigator ;) Personal nu am probleme din astea în Opera sau Firefox / Mozilla... --Vlad|-> 29 noiembrie 2005 12:28 (EET)

Cilacap

Ma poti ajuta cu fonetica la articolul Cilacap? Se citeste cilaciap. Și scuze dar am omis la cianting sa iti spun ca n-ul de la sfârșit este ...asa cum l-ai și scris. Mersi. Doreki 29 noiembrie 2005 03:52 (EET)

Și încă ceva, dacă tot am vazut că se vb despre asta,îmi tot apare jos în stânga paginii: „Done, but with errors on page.“ de ce? Doreki 29 noiembrie 2005 03:55 (EET)

Mesaj de la domnul Cosmin Alexandru

Salut Adi, am o mica problema si pentru ca esti administrator te-as ruga sa iei legatura cu ceilalti administratori si sa le aduci la cunostinta e-mailul pe care l-am primit de la domnul Cosmin Alexandru, caruia i-a facut cineva pagina pe Wikipedia. Am primit mesajul acesta pentru ca sunt inscrisa intr-un grup de discutii numit romania-economics de pe Yahoo!Groups si am trimis ieri un mesaj pentru cei care ar fi dispusi sa editeze pe Wikipedia la domeniul economie. In rest iti urez toate cele bune!--Emily 30 noiembrie 2005 12:43 (EET)

Dear editor, I would be very grateful if a whole inappropriate approach regarding myself would be removed quickly, as you say, from the Romanian wikipedia. My name is Cosmin Alexandru and somebody decided to create a page about me which is full of false statements, wrong facts and slanders regarding my life, my family and my career. As I do not have the time to make all the necessary corrections and follow the daily changes, please remove the page completely.

My CV can be found at www.erudio.ro. If you need to see an English version of it, I can provide that too.

With many thanks in advance, Cosmin Alexandru cosmin.alexandru@neuralis.ro

Commons

Salut! Din păcate nu există. Totuși, este multă lume care transferă manual fișierele și după aceea le șterge. În cazul steagului neerlandez, eu l-am șters, știind că deja există la Commons steag folosit de toate Wikipediile. Încă o chestie - la pagina Țările de Jos, vezi steagul? Cel in format SVG? Eu pe Internet Explorer nu îl văd dar pe Firefox îl văd. Nu știu dacă tendința de a folosi fișiere SVG pentru steaguri este neapărat bună din factori de compatibilitate, de aceea întreb. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 1 decembrie 2005 09:58 (EET)

Mesaj

Te rog sa nu-mi mai modifici pagina de discutii asa cum vrei tu si sa o lasi asa cum am hotarat eu. Multumesc! --Dacodava

---

Pagina de editare

Trecerea explicației pe un rând nou ar lungi prea mult pagina. Pentru un utilizator nou, nu este atât de ușor să știe că salvează pagina se află mai jos. Am văzut că în wiki en este o propoziție, dar ei au caracterele special sub butonul "salvează pagina".

Despre caractere. În articolele mici sunt folosite. Eu le folosesc în articolele mici și de multe ori în paginile de discuție. Sunt articole care mici care sunt scrise cu aceste butoane, în general cele care nu au toate diacriticele puse. Din câte știu eu conform politicii Wikipedia în română se folesc steluța și crucea în cazul în care în care avem o persoană deja mare și "născut la" dacă avem o persoană în viață. Stilul practicat la en.wiki este foarte prost cel puțin în părerea mea. Un utilizator nu dă după salvează pagina. În schimb stilul practicat la it.wiki este o variantă alternativă, vezi [1] de exemplu. Dar această temă trebuie mult discutată. În primul rând limba engleză nu are diacritice. Am putea pune un script ca la it.wiki după butonul salvează pagina. Dar eu prefer ca cele importante să rămână în partea de sus a paginii pentru că sunt foarte folositoare (vorbesc din experiență proprie). Apropos, situl Wikipedia trebuie optimizat pentru fereastra maximizată, așa ar trebui să schimbăm și pagina principală ș.a.m.d. Oricum discuția trebuie continuată nu numai cu mine, pentru că nu eu hotărăsc. --Danutz 3 decembrie 2005 20:48 (EET)

Stiintele naturii

Draga AdiJapan, am vazut ca te pricepi la fizica.

Cred ca toti cei de la wiki ne-am bucura sa avem informatii de calitate si pe larg in acest domeniu atat de neglijat la wiki. Avm asa de multe articole cu poeti si scriitori, si razboaie si tari, dar foarte putine in domeniul stiintelor exacte si ale naturii. La wiki in engleza, este invers. Asa ca te rog, pe cat se poate, pe langa muca de administrator, sa contribui la articole despre fizica, pentru ca acest domeniu este tare neglijat la wiki am scris mai demult si la discutia de la pagina principala ca avem nevoie de mai multe articole la stiintele naturii.

Spor la munca Salut si toate cele bune --Arado 4 decembrie 2005 14:25 (EET)

Utilizator:Waelsch

• Vezi: Discuție Wikipedia:Administratori din 3 decembrie 2005. MobyDick, 5 dec 2005, 13:02 (UTC)

Sfatul Bătrânilor...

Salut ! Am decis în urma mesajului lui Mihai Andrei, care zicea că nu știe dacă să intervină într-o discuție a "administratorilor", să pun în aplicare Wikipedia:Sfatul Bătrânilor. Sper să iasă ceva. Am mutat discuția de la Wikipedia:Administratori. Nu prea am timp să și detaliez, mâine vreau să continui.Elerium | Mesaje către Elerium 6 decembrie 2005 21:16 (EET).

Same thinking..

Salut Adi ! Exact la asta mă gândeam, dar nu prea am timp.... :(. chiar mă gândeam și la o pagina de genul Wikipedia:Sfatul Bătrânilor/Urnă, în care să prezentăm eventualele voturi, și rezultatul lor.Elerium | Mesaje către Elerium 7 decembrie 2005 09:15 (EET).

În loc de bere! :)

Salut! Nu mai țiu minte cu ce ocazie ziceai cum că ai da o bere pentru niscaiva explicații tehnice!... Văd că tocmai ai dat ceva mult mai bun! ;) Formatele test1 până la test4! Mulțam! :D --Vlad|-> 9 decembrie 2005 19:07 (EET)

■ Testul v-a fost anulat

Testul dumneavoastră a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți cutia cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim.

■■ Notificare

Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia. Asemenea teste ar putea fi considerate vandalism. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți cutia cu nisip. Vă mulțumim.

■■■ Avertizare privitoare la teste în articole

Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să vandalizați Wikipedia vi se va ridica dreptul de a-i modifica paginile.

■■■■ Avertisment final privitor la teste

Aceasta este ultima avertizare! La următorul act de vandalism vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia.

Glumesc, desigur... era doar un test. -Mihai 10 decembrie 2005 16:58 (EET)

Redirectare

• Am nevoie de ajutorul tău. Nu prea sunt tare în unele chestii wikipediste, de pildă cum se face o redirectare. Privește ce s-a întâmplat cu articolul Marc Aureliu. A intervenit un arab pe câteva pagini, ce o fi scris acolo, Dumnezeu știe! Poate faci tu redirectarea. Mulțumesc frumos și Crăciun fericit în Japonia! MobyDick 19 dec 2005, 19:32 (EET)

P.S. Inutil, redirectarea a fost deja făcută de Iulianu. MD

Tastaturä

Servus, Adi! Baiul cel mai mare-i cä de obiceiu intru pe wikipedia de la universitate, si ästia au blocat putinta de a face orice fel de setäri.

Din alt punct de vedere, pe calc meu de acasä mi-am instalat o grämadä de tastaturi. La un moment dat am cäutat pe internet o tastaturä bilingvä românä-francezä, cäci nu-mi place a schimba de fiecare datä când trec de la un document la altul. Am teleîncärcat treaba aia de pe internet, si nu stiu ce mi-au päpat în calculator.

Totusi, un alt chin mä roade. Pe portabil am sistemul Suse linux, si nu-i deloc cu putintä sä-i pun altä tastaturä, decât cea americanä. Ça me fait chier. Multzam! - Waelsch 20 decembrie 2005 14:46 (EET)

Răspuns

Am citit cele scrise. Sunt foarte bucuros că s-a citi ce am scris și cu atât mai bucuros că mi se cere părerea. . Am început deja să mă uit în bibliografie despre problemele ridicate, ba mai mult, chiar în articolul Filogenie am găsit o afiramție “Nu s-a putut dovedi până acum nici o trecere de la o specie la altă specie, nici în regnul vegetal, nici în cel animal; …..” , afirmație care este contrazisă de fapte. Am găsit vreo 3 specii noi de plante obținute experimental. Peste o zi, două am să revin. --Jean 21 decembrie 2005 23:56 (EET)

Multzam

Multzam, Adi. Probabil o fi vreun fanatic, care nu poate accepta cä existä si rockul crestin, cäci pentru multä lume incultä, rockul e satanist a priori. Dar nu-i bai, meritä sä vedem cum si cine se exprimä. Cräciun fericit si tie! - Waelsch 23 decembrie 2005 16:31 (EET)

Raspuns 2

Referitor la tot articolul Ereditatea caracterelor dobândite. Dacă autorul ar fi indicat bibliografia folosită s-ar fi putut vedea :autorul lucrării și editura (informații dupa care poți să iți formezi o părere de cât de seriose sunt cele afirmate în lucrarea citată și cum interpretează autorul articolului din Wikipedia cele scrise în bibliografie.

Referitor la fraza din acelaș articol „genetica a dovedit că viul are tendința de a-și conserva cu strictețe codul genetic, toate mutațiile fiind nocive (malformații)“. Autorul în aceasta frază face urmatoarele afirmații:

1.genetica a dovedit că viul are tendința de a-și conserva cu strictețe codul genetic;

2.toate mutațiile sunt nocive;

3.asociază apoi mutația cu malformația.

Afirmația 1. Încerc să găsesc ceva în bibliografie și voi reveni. Analizând textul ar rezulta: urmașul, ori copie fidelă, ori cu o mutație deci un malformat. Chiar cel mai neavizat om constată că intr-o familie copii nu sunt copii fidele ale părinților. După autor ar trebui să fie toți niste malformați, ceea ce nu este real.

Afirmația 2. „toate mutațiile sunt nocive“ În mod cert nu toate mutațiiile sunt nocive. Marea majoriutate întradevăr sunt nocive dacă ajung în stare homozigotă, dar sunt și unele folositoare. Pot fi folositoare pentru: individul respectiv, pentru activitățile omului, în cazul când acesta le produce, de ex. in selecția plantelor. Pentru cazul când mutația favorizează individul se poate da ca exemplu frecvența hemoglobinopatiilor care variază între 1/2000 și 1/7000 de indivizi în populația generală. În unele zone ating frecvențe foarte mari. Astfel HbS (anemie cu hemoglobină S), care este cea mai cunoscută, are o distribuție particulară: în Africa de vest și de est, din sudul Saharei pană la nord de Zambezii, în India și Sri Lanka unde depaseste 15%. În bazinul mediteranean frecvența oscilează între 1 si 10%. HbS este prezentă în regiunile cu malarie produsă de Plasmodium falciparum. Acolo heterozigoții au un avantaj selectiv. Ei fac forme mai ușoare de malarie decât homozigoții normali HbA. Homozigoții pentru HbS sunt eliminați înainte de începutul perioadei de reproducere. Ca atare heterozigoții trăiesc mai mult și au mai mulți descendenți decât homozigoții normali (Maximilian, Duca –Marinescu Sfaturi genetice pag.15) Mutatii cromozomiale folositoare. După mecanismul lor de producere, mutațiile cromozomiale pot fi de mai multe categorii: deleții, inversiuni. Inversiunile pot fi un mijloc bun de păstrare a unei anumite combinații a genelor, care se dovedește deosebit de avantajoasă selectiv. Intr-adevăr, asemenea fenomene au fost constatate la diferite populații ale unor specii de Drosoifla (Acad Botnariuc N. Biologie generală pag.162) Avantaj pentru activitățile umane. Experimental se pot produce mutații, prin metode fizice si chimice. Experimentele arată că din 1.000 (o mie) de mutatii provocate, 1 (una) în medie este utilă. Prin acesastă metodă s-au obținut soiuri valoroase la multe plante de cultură (grâu, orz, ovăz, lucernă, mazăre, muștar etc.). Pe aceiași cale se obțin linii valoroase de ciuperci producătoare de antibiotice (Acad Botnariuc N. Biologie generală pag.162)

Afirmația 3.referitoare la asocierea mutației cu malformația. În mod obișnuit fiecare individ este purtatorul câtorva (3-8) mutații recesive în stare heterozigotă Maximilian, Duca–Marinescu Sfaturi genetice pag.52.Tot aceiași autori la pag. 17 scriu „Fiecare organism are câteva mutații recesive cu efecte detrimentale in forma homozigotă“ Asta ar însemna dupa părerile autorului articolului că toți suntem niste malformați. Marea majoritate a mutațiilor sunt recesive adică nu se manifestă în fenotip. Ele se manifestă în fenotip când se găsesc în stare homozigotă și abia atunci se produc malformații (daca folosim definiția malformației din Dicționar de biologie, Crăciun,1989 ) dar atunci trebuie să recunoastem că sunt și malformații folositoare, termen cu care majoritatea oamenilor nu sunt obișnuiți.

Dicționar de termeni

heterozigort - individ in care membrii unei perechi de gene ce determină caracteristici particulare sunt diferiți (The Bantam Medical Dictionary, Bantam Books 1996)

homozigot - un individ în care membrii unei perechi de gene ce determina caracteristici particulare sunt identici (The Bantam Medical Dictionary, Bantam Books 1996)

malformație - orce variatie de al structura fizică normal datorată fie unor defecte congenitale sau de dezvoltare sau, bolii sau accidentelor. (The Bantam Medical Dictionary, Bantam Books 1996)

malformație - anomalie morfologica congenitala.(Mic Dictionar Enciclopedic, 1978)

malformație congenitala - anomalie morfologică, fiziologică, biochimică a unui țesut, organ, sau aparat prezentă la naștere. (Craciun T. Craciun L.L. Dictionar de biologie Ed Albatros, 1989)

Voi reveni și pentru celelalte probleme.

Crăciun fericit --Jean 24 decembrie 2005 12:22 (EET)

Re: Serii de articole

Salut.

Articolele pe care le-am creat sunt destinate categorizării nașterilor și deceselor. Intrând în amănunt într-o discuție cu Romihăitză mi s-a împărtășit părerea că paginile biografiilor femeilor nu pot fi categorizate sub Născuți în anul YYY, din prisma diferenței de gen. Astfel, pentru a nu avea și Categorie:Născuți în YYYY și Categorie:Născute în YYYY, am optat pentru îmbinarea lor sub denumirea de Nașteri.

Completamente de acord cu tine, este o muncă de Sisif, însă încercăm să ne organizăm puțin. Noi am început dezvoltarea articolelor înainte de a numi categoriile articolelor -- în sensul că, după cum mi-a explicat Romihăitză, nu am decis de la început categoriile principale, din care derivă apoi toate celelalte până la infinit.

Mi-aș dori într-adevăr să existe un robot care să facă aceste lucruri, dar am dubii în privința unei astfel de capacități a vreunui robot rulat pe Wikipedia. Dacă alții pot oferi un astfel de serviciu, m-aș bucura enorm, desigur.

Nu încerc această categorizare de dragul numărului mesajelor, după cum îți imaginezi, chiar departe de mine ideea.

Navigare plăcută.
--rebel 25 decembrie 2005 18:17 (EET)

PS: Fie-mi iertată distanța. Crăciun fericit și sărbători cu lumină ție și apropiaților tăi. Să ai parte doar de sănătate și succese în Noul An!

Căsătorii homosexuale

Salut! Poți să îți impărtășești ideile despre numirea articolui Căsătorie homosexuală, la Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor#Căsătorii homosexuale? Mulțumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d 26 decembrie 2005 10:04 (EET)

Politețe

În fine, era vorba doar despre Pagina principală și Formatul ciot. Pur și simplu pentru că în pagina principală apăreau și varianta de politețe ("știați că") și varianta obișnuită ("Răsfoiește Wikipedia"; "tine") [27 decembrie 2005 06:03 Danutz]

Nașteri

Salutare! Referitor la inițiativa de rebotezare a categoriilor "Născuți în ...": mie personal mi se pare mai firească și mai la îndemână categoria "Născuți în ..." decât "Nașteri în anul ...". La fel cum încadrăm personalitățile la "Fizicieni", "Germani", normal este să continui "Născuți în ...". Chiar dacă este născut în 1976 să zicem, omul cu pricina nu devine pentru aceea o "Naștere în anul 1976". Cred că "Născuți în ..." nu este o categorie șovină sau discriminatorie la adresa persoanelor de sex feminin, căci se referă la "(Oameni) Născuți în ...". În limba română nu există noțiunea "oamene", așa că "oameni" le înglobează și pe femei. În caz contrar, ar trebui să facem noi categorii cu "Fiziciene", "Nemțoaice", "Scriitoare franceze" etc, ceea ce mi se pare deplasat. --Mihai Andrei 27 decembrie 2005 14:43 (EET)

Oricât de emancipată ar fi o femeie, tot nu se transformă din om în "oamă". Așadar tot om rămâne, deci "Născut în ...". --Mihai Andrei 27 decembrie 2005 14:57 (EET)

Mulțumiri

Mulțumesc pentru sfat. L-am propus pentru ștergere deoarece mai exista informația și în alt loc. Fiindcă ești și administrator te rog să mă ajuți ( când ai timp) să mut subcapitolul "Filmul românesc" într-un articol distinct, existent acum în articolul Film. Motivul este că și la unul și la celălalt se mai pot adăuga multe pentru întregirea informației. Sărbători fericite, sănătate și la mulți ani, cu stimă,--Bunu vio 27 decembrie 2005 18:08 (EET)

P.S. Oare nu ar fi bine ca Cinematografie să fie la capitolul "Tehnologie și științe aplicate"? Cuprinde numai articole tehnice, mai puțin de artă. O părere care ar trebui analizată.--Bunu vio 27 decembrie 2005 18:31 (EET)

Hiroșima și Nagasaki

Inclin să cred că este corect să spunem „Hiroșima și Nagasaki“. Dacă este corect sau incorect, asta stabilește uzul și ... abuzul în limba română. Cum, peste tot unde am citit, așa am vazut scris, cred că formele pe care le folosesc sunt cele potrivite. Valentin 27 decembrie 2005 19:39 (EET)

Premiile Wikipediei Române 2005

Îmi face plăcere să te anunț că ai fost ales câștigătorul categoriei Debutul anului în cadrul Premiilor Wikipediei Române 2005.
Felicitări! --rebel 28 decembrie 2005 00:55 (EET)

Luceafarul

În primul rând felicitări pentru toate nominalizările și premiile primite, esti un untilizator de admirat. în legatură cu Luceafărul. Cred că e vorba doar de literatură, pentru că nume stiințific în astronomie nu există „Luceafar“. Nu știu mai multe pt că nu eu am făcut articolul și nu îmi prea surâde ideea să modific articolele facute de alți utilizatori, cu experiență mai ales. Dar pot să îți spun că Luceafarul este un nume popular folosit în poezie, iar Hyperion are mai multe "definiții". În astronomie Hoperyon este al 16 satelit al planetei Saturn, în mitologia greacă, Hyperion este unul dintre titani (cei 12 copii ai lui Uranus si Gaea), tatăl lui Helios( zeul soarelui, al Selenei (Zeita lunii) și al Eos. Există și un poem numit Hyperion scris de John Keats, iar acest nume se mai întâlneste și în Luceafărul, de Eminescu. (Conform Encarta 2002.) Sirius face parte din constelația Cainele Mare, iar în legatură cu stelele...nu avem nici un articol (articol de luat în seamă) despre vreo stea. Eu cel puțin nu m-am mai ocupat de astronomie decând am descoperit cât de frumoasă este arta Indoneziei (momentan locuiesc în Indonezia). Dar am să revin " specataculos" după ce fac articolul Arta și cultura Indoneziei să devină un articol fructuos.:) Numele meu este Cristina, și cred că ar trebui să aranjez un pic pagina mea de utilizator, doar că nu știu ce as putea scrie acolo.. Toată stima pt munca depusă la Wikipedia... Doreki 30 decembrie 2005 04:17 (EET)

Am fâcut format dezambiguizare la Hyperion. Încerc sa fac un articol la Hyperion (astronomie). Doreki 30 decembrie 2005 09:56 (EET)