Coman.nicolae

 English version of this message

Bun venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Coman.nicolae) în care să vă prezentați pe scurt, dacă doriți, dar nu înainte de a citi regulile paginii de utilizator și aveți grijă să nu scrieți CV-uri pe pagina dumneavoastră.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect!

Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: Wikționar, Wikimanuale, Wikiștiri, Wikicitat, Wikisursă.

-- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2011 01:43 (EEST)

Chirnogi

Am făcut o parte din corecțiile necesare. Pentru restul ar trebui informații mai detaliate și eventual unele referințe, de pildă cu privire la cârciuma unde a poposit Tudor Vladimirescu. Din motive necunoscute, biserica nu este inclusă pe lista oficială a monumentelor din județul Călărași, deși unele situri arheologice ale comunei Ulmu sunt - nu-mi dau seama dacă sunt cele din Chirnogi la care faceți referință.Afil (discuție) 13 august 2011 23:41 (EEST) -Va multumesc pentru comunicare. Eu sunt in varsta si nu stapanesc bine toate posibilitatile ce mi le oferiti. Ajutati-ma sa pot transmite toate informatiile ce le-am adunat de-o viata. Referitor la satul Chirnogi din Com. Ulmu jud. Calarasi: Acest sat CHIRNOGI (a nu se confunda cu alte denumiri de localitati cu numele de Chirnogi, care inseamna sat domnesc, de pe domeniul domnesc, apartinator Domnitorului), s-a numit in vechime satul NENCIULESTI-DOMNESTI. Nu cunosc de ce si-a schimbat numele. M-am nascut in 1939 si satul se numea Chirnogi, dar batranii il numeau inca Nenciulesti Domnesti. Satul este despartit de dealul Mosiei de Valea Chirnogi, vale pe care candva, dedemult, curgea un paraias ce se varsa in lacul Mostistea. Satul este pe panta de MiazaZi iar locul Mosiei este pe panta de MiazaNoapte, ambele fiind pe malul de rasarit al lacului Mostistea, numit de localnici Garla. Sub aceste locuri se afla istorie straveche, culturi stravechi necercetate, dar care se arata peste tot locul. -Ref: venirea lui Tudor Vladimirescu in acest sat. Mosia de la Nenciulest Domnesti era in stapanirea grecilor in perioada fanariota si dupa. Unul din proprietari ce purta titlul de conte de Janina, care avea o familie numeroasa, a ctitorit biserica din sat, construita peste locul unei alte biserici mai vechi. Aceasta biserica a fost rectitorita de Mosierul Generalul Costica Bratescu. Ceiace va relatez eu cunosc de la oamenii batrani din sat. Preotul Zota (acum decedat), prin deceniul 7-8 a reparat biserica si a dat jos pictura noua, actualmente in biserica fiind pictura din timpul grecului, unde ctitorul este pictat impreuna cu numeroasa sa familie. Preotul Zota, raposatul, mi-a aratat o inscriptie cu caractere slavone, dar pe romaneste, zgariata pe perete peste pictura veche, care zicea (redau aproximativ): "aci s-a inchinat Domn Tudor"... restul nu se putea citi. Preotul Zota se straduia sa atraga atentia forurilor superioare, nu cred ca a reusit. Pana prin anul 1940 langa biserica se mai afla inca hanul din Nenciulesti-Domnesti unde functiona scoala sateasca sub inv.Mihale Stoian. Eu am apucat ruinele hanului, peste care s-a construit casa preotului. Viza-vi de han se aflau casele si acareturile boiernasului Pavel Coman, case mari, foarte vechi, cu carciuma si pravalii, in ultimul timp aici functiona o pravalie sateasca. s-ar putea sa mai fie inca in picioare. Acest Pavel Coman era var primar cu bunicul meu patern, familiile Coman provenind dintr-un boier cu atributii la curtea domneasca, un fel de administrator al mosiei Coconilor (a fiilor de Domnitor). Aceste mosii se intindeau pe o parte si pe alta a Lacului Mostistea (vezi com Coconi si com Manastirea din fostul judet Ilfov). Pe timpul regilor, Mosia Manastirea a ramas ca o continuatoare a mosiei stravechi a Coconilor, fiind locul unde Principele Mostenitor petrecea vacantele, se socializa cu copii taranilor, mergea cu fii taranilor cu caii la iarba (Da, acest fapt este adevarat!).Com Manastirea avea mosie care se numea Curtea Regala. Adeseori Regele atat cei batrani cat si ultimul rege veneau la Manastirea si petreceau in mijlocul taranilor. Sa revenim : familia Comanilor din Chirnogi si com Ulmu erau fie neamuri(ajunsi la stadiul de simpli tarani plugari, cu avere de 10-15 ha) fie boiernasi, tarani instariti(o suta,doua de pogoane), dar care fata de ceilalti instariti ai satului isi pastrau o oarecare spoiala boiereasca. Acest neam a fost sprijinitori ai revolutiei lui Tudor Vladimirescu si sustinatori activi. Din ce spuneau batranii, tot satul si comuna erau de partea lui Tudor. Astfel, ca Todor venind de la Bucuresti(cca 8o km)pentru intalnire cu grecii la mosia Contelui, a mas vizavi de han la stramosul lui Pavel Coman cu doi insotitori iar ceilalti insotitori au mas la han. La mosie colcaia de greci. Trebuie sa mentionez ca oamenii locului nu-i agreiau pe greci si turci nici atunci cand eram copil si nici acum. In casa lui unchiu Pavel Coman, cand eram copil se pastrau doua scoarte (peretare)lucrate in Oltenia: una reprezenta hora pandurilor, despre care se vorbea ca a fost primita chiar de la Tudor si era protejata ca o icoana si alta cu portretul lui Tudor procurata ulterior evenimentelor. Pavel Coman a fost primarul com Ulmu pe timpul liberarilor,mai apoi crunt prigonit de comunisti, iar urmasii lui impilati in fel si chip pana prin deceniul 8 al veacului trecut. De cand eram copil mai imi aduc aminte ca Pavel Coman facea in ficare an de Mosii de Vara parastas lui Tudor, deasemenea de Ziua Eroilor (la Inaltarea Domnului), dupa serviciul religios, discursul de la monumentul eroilor satului, procesiunea la cimitir cu care alegorice inchipuind catafalcuri de eroi trase de 6 cai, cu copii, fetite gatite ingerasi, stropirea mormintelor de eroi cu apa si cu vin rosu, acoperirea cu flori si coroane, intonarea cantecelor zguduitoare adresate memoriei eroilor, se asternea masa de pomana pe iarba in piata bisercii si sub sopronul (terasa) de la casele lui Pavel Coman unde aparte se facea pomana lui Tudor. Imi spunea Mama, ca asa se facea pomana de Ziua Eroilor si ptr Tudor decand cu uciderea miseleasca a sperantei Romanilor intruchipata de Tudor din Vladimiri.