Discuție Utilizator:Plinul cel tanar/Arhiva 2

Portalul de heraldică

Dacă suntem mai mulţi utilizatori care consideră că un proiect mai amplu având ca subiect heraldica, vexilologia şi (poate) sigilografia românească este binevenit atunci cred că este timpul să demarăm primele acţiuni. Pentru început eu am urcat aproape 100 de steme ale judeţelor şi localităţilor româneşti actuale (voi continua demersul) şi câteva steme exemplificative din heraldica personală a familiilor boiereşti. Totuşi, aş pune ca piatră de temelie, refacerea şi completarea articolului legat de heraldică. În rest rămâne de văzut cum putem să ne organizăm şi ce obiective concrete putem să urmărim. --Opossum 27 septembrie 2007 10:43 (EEST)

Evident că aşa şi trebuie să fie, însă, pentru o mai mare bogăţie de informaţie şi pentru a atrage cât mai mulţi participanţi ar trebui să facem un portal general, care să includă steme şi steagurile (de stat, ale provinciilor, localităţilor, familiilor etc.) din întreaga lume. Acum nu ştiu nici eu exact ce şi cum. Ori facem un portal axat numai pe România (normal împărţit pe regiuni istorice, categorii...) sau unul general cu axare principală pe heraldica românească (sau din ţările române sau o fi mai corect să formulăm). --Opossum 27 septembrie 2007 11:05 (EEST)

Păi, în cazul în care am fixat acest amănunt, să purcedem. Eu îmi iau în sarcină ca într-un timp absolut rezonabil să completez/refac articolul de fond despre heraldică + încărcarea de noi steme administrative, familiale, personale sau ecleziastice (atâtea câte timpul îmi permite să le vectorizez). Va trebui să mă gândesc foarte serios cum structurez articolul de fond ca, nici să nu-l încarc, dar nici să nu-l văduvesc de informaţii esenţiale (aşa cum consider un scurt istoric al heraldicii, un minim dicţionar explicativ al terminologiei de specialitate precum şi un minim ghid al regulilor de alcătuire a unei steme, blazon etc.). Orice sugestie este binevenită. P.s. cred că am putea pune într-un fel un anunţ public pentru a atrage un număr cât mai mare de utilizatori în proiect. --Opossum 27 septembrie 2007 14:12 (EEST)

Perfect. Avem un cap de pod acum rămâne ca eu să fac ceea ce am promis iar tu şi Alex să schiţaţi o schemă logică a ceea ce va fi portalul. Sincer la ora asta sunt puţin obosit de ziua destul de lungă pe care am avut-o dar de mâine voi fi apt de a strânge materialele necesare refacerii articolului despre heraldică. Eu unul în consider primordial în pornirea oricărui demers în această direcţie. Apropo, dacă ar fi să aleg ceva ca design, sincer mi-a plăcut ce a făcut Alex la portalul Haţegului. --Opossum 27 septembrie 2007 20:15 (EEST)

Probabil e vorba de Portal:Ţara Bârsei. N-am făcut şi nici nu există vreun portal legat de Haţeg. --Alex:D|^Mesaje 27 septembrie 2007 21:15 (EEST)

Linia cu domnitori

Nu e greu, doar că o să fie mult de scris, fiindcă au fost mulţi, în mai multe domnii etc. Gândeşte-te cum ar fi mai bine să codificăm nişte culori şi fă o listă cu aceste perioade (sau dinastii etc., cum crezi că e mai bine).--Alex:D|^Mesaje 2 octombrie 2007 20:09 (EEST)

Ideea e că în unele perioade domnii au stăpânit pe perioade atât de scurte, încât scrisul o să intre unul peste altul. --Alex:D|^Mesaje 2 octombrie 2007 20:10 (EEST)

Ar fi o idee... Dar după ce criteriu să-i socoteşti? --Alex:D|^Mesaje 2 octombrie 2007 20:22 (EEST)

Graţieri şi amnistii

Referitor la propunerea dv. de la Wikipedia:Pagini de şters/Graţieri şi amnistii legate de revoluţia română din 1989, ca din articolul discutat să se transfere informaţia în alte articole, lămuriţi-mă vă rog o chestie: Motivul propunerii de ştergere este încălcarea politicii despre persoane în viaţă. Dacă informaţiile din articol încalcă această politică, ele o vor încălca şi dacă vor fi mutate în alt articol. Deci, cale de mijloc nu există: ori informaţiile respective într-adevăr sînt defăimătoare şi contrare politicii Wikipedia, şi atunci trebuie interzisă menţionarea respectivelor decrete în indiferent care articol din Wikipedia; ori nu există încălcare a politicii Wikipedia şi atunci nu există motiv de ştergere. Mai sînt şi alte probleme la care am răspuns la pagina respectivă.--MariusM 3 octombrie 2007 14:36 (EEST)

Intervenţiile dv. sînt acceptabile din punctul meu de vedere. Aveţi dreptate cu administratorii de bună credinţă, dar unora cred că le lipseşte asta. Hotărîrea dv. de a nu vă implica în dispute este bună pentru dv., veţi evita astfel conflictele, dar proastă pentru Wikipedia, căci pentru impunerea unor principii sănătoase e nevoie de asumarea unei poziţii clare. Succes în călătoria dv. în liniştitul veac a 11-lea, cînd, probabil cunoaşteţi, existau români, nu însă România :-).--MariusM 3 octombrie 2007 23:03 (EEST)

Arhivare

V-am creat sus de tot o legătură spre o pagină de arhivă, deocamdată inexistentă. Puteţi muta acolo toate discuţiile de aici care nu mai sînt de actualitate. — AdiJapan ☎ 3 octombrie 2007 18:56 (EEST)

Copy-paste. — AdiJapan ☎ 3 octombrie 2007 19:14 (EEST)

Scandal să fie!

Da, mi se pare scandal în lege, toată strădania lui Dan Ungureanu! Nu se vede că-mi place? I-am făcut şi profil. Bine că a fost scandalul – mă gândesc că, altminteri, un nătărău ca mine ar fi putut s-o creadă pe doamna arheolog pe cuvânt. De ce-mi scrieţi, vi se pare prea tare cuvântul? (Impy4ever 5 octombrie 2007 12:39 (EEST))

Bine, am să schimb exprimarea. Dar începe să-mi placă de Dvs.: sunteţi rău la locul potrivit!

Ştiţi câte ceva despre Dan Ungureanu? Eu am găsit câteva materiale, dar poate ajutaţi şi Dvs., dacă vă simţiţi în măsură sau dispoziţie. Dacă tot nu a fost luat în seamă, nefiind cunoscut publicului, zic să-i facem un pic de imagine!

A, vă mai rog să nu modificaţi acum articolul privitor la codicele R., pentru că editez eu chiar în momentul de faţă. Am să caut şi alt cuvânt acolo (cu toate că pe net am urmărit valuri-valuri în urma articolului, cum a sărit şi fiica lui Vraciu în apărarea Vioricăi ş.a.m.d.) Toate bune! (Impy4ever 5 octombrie 2007 12:51 (EEST))

Drepturi de autor pentru traduceri

Într-adevăr, chiar dacă textele originale, latineşti, sînt foarte vechi, traducerile lor sînt şi ele protejate de drepturile de autor, separat. Înţeleg însă că Adrian Cioroianu este cel care ne oferă textele, şi dacă este titularul drepturilor de autor sau reprezentantul titularilor atunci este în regulă. Atîta doar că trebuie să ne trimită la info-rowikipedia.org o declaraţie în acest sens. Şi ca să răspund direct la întrebări:

1. Citate putem avea şi la Wikipedia --- şi avem o mulţime --- în măsura în care sînt utile în articole şi nu avem probleme cu drepturile de autor. La Wikisursă se pun texte întregi, nu spicuiri. Există în schimb Wikicitat, dar am impresia că acolo merg numai citatele celebre, nu orice fragment.
2. Precizarea sursei de unde am copiat ceva nu este suficientă pentru acoperirea legală. Trebuie să avem şi o declaraţie din partea titularilor drepturilor de autor că ne permit utilizarea acelor materiale la Wikipedia.

Articolul Diploma Ioaniţilor suferă în schimb prin faptul că se compune exclusiv din citate şi nu explică cititorului contextul, semnificaţia, consecinţele etc. acelei diplome. — AdiJapan ☎ 5 octombrie 2007 19:19 (EEST)

Trebuie urmărite în carte (coincidenţa face s-o am şi eu în faţă, de la bibliotecă) sursele textelor. Unele sunt destul de vechi ca să nu mai aibă drept de autor. Mai sunt şi alte variante, anume să fie preluate traduceri de la Densusianu&Hurmuzachi, Xenopol etc. --Alex:D|^Mesaje 5 octombrie 2007 20:18 (EEST)

Discuţii inutile

Nu, mersi. Deja am încercat să dialoghez politicos, să îi explic regulile wikipediei, dumnealui îi dă înainte cu Djuvara, Cumania la est de Olt şi cu faptul că nu e lăsat să scrie. Asta e, eu n-am nervi ca să dialogăm ca surzii... Vezi pagina sa de discuţii, mă găseşti şi pe mine acolo. --Alex:D|^Mesaje 8 octombrie 2007 14:04 (EEST)

Majoritate

Ştiţi cumva dacă în secolele XVI-XVII românii erau majoritari în Transilvania ? Dar religia ortodoxă ? --Venator 8 octombrie 2007 21:54 (EEST)

Mda, deci avea dreptate Koppany - mulţumesc de informaţii. --Venator 9 octombrie 2007 13:16 (EEST)

E vorba de un utilizator ungur cu care am discutat ceva la Wikipedia în spaniolă - desigur eu mai mult pe orbeşte. Nu pare revizionist. Numai bine, --Venator 10 octombrie 2007 19:43 (EEST)

Posed cartea lui Prodan, ed. a II-a, în versiune englezească, publicată la Cluj în 1996. În caz că aveţi nevoie de citate. Feri Goslar 11 octombrie 2007 18:58 (EEST)

Pagini de şters

Îmi retrag votul de la Dreapa Ortodoxie, îl schimb dacă e nevoie. --Venator 13 octombrie 2007 11:52 (EEST)

În general articolele de la ES.WP legate de domnitori sunt scrise de mine, traduse din engleză. Este foarte bine dacă vă preocupaţi, deşi eu am renunţat - îmi dau seama că nu există români înainte de secolul XIX, deci nu există deloc. Şi prefer să nu fiu deloc decât să fiu slav şi cuman. --Venator 13 octombrie 2007 12:59 (EEST)

Nu ştiu, cert e că româna e al naibii de diferită de limbile vecinilor noştri slavi + bla bla - nu politica face etnia, deşi cu timpul... Dar ce naiba se considerau moldovenii ăia care luptau împotriva „valahilor” ? Ce credea şi pe timp de pace un român din Transilvania în secolul XVI despre „fraţii” lui de dincolo de munţi ? Ce mai contează toate astea când eşti absorbit în gaura neagră a ignoranţilor otomani ? Cărui străin îi pasă de situaţia noastră geografică oribilă ? Dacă am fost doar nişte amărăşteni, şi acum ne găsim în situaţia de a fi înfrânţi ai istoriei, e cazul să mă apuc de grădinărit. Singura speranţă este să ne pierdem în marea uniun-europeană. --Venator 13 octombrie 2007 17:10 (EEST)

Unire

Bună ziua. Mă scuzaţi că am pus formatul de unire, însă un IP îl ştersese şi nefiind în domeniu am crezut că este vorba de o vandalizare. Îmi pare rău că trebuie îndreptat după mine! --Dan-Valeriu (Kdanv) 13 octombrie 2007 13:52 (EEST)

Ştergerea articolelor

Pentru discuţiile legate de ştergerea sau nu a articolelor există un eseu la Wikipedia engleză pe care vi-l recomand: en:Wikipedia:Arguments to avoid in deletion discussions. "Erau alte subiecte la care avem mai multă nevoie de articole decît ăsta" nu e un argument valabil - vezi en:IDONTCARE, deasemenea en:WP:IDONTLIKEIT. De pildă, posibil că majoritatea wikipediştilor nu sînt interesaţi de "Deportarea germanilor în al 2-lea război mondial", pot argumenta că sînt alte lucruri mai importante la care ne lipsesc articole şi pe care ar trebui să ne concentrăm, unii, mai toleranţi, ar putea argumenta că subiectul poate fi tratat ca o secţiune într-un articol general despre al doilea război mondial. Dacă se apucă cineva să scrie articole despre Bangladesh, nu-i spui: "hai să ştergem articolele, că avem alte treburi mai importante de făcut la Wikipedia", chiar dacă 99% din comunitate consideră că sînt lucruri mai importante decît Bangladeshul. Vă încurajez să participaţi la discuţiile legate de ştergerea articolelor, folosind argumentele din politica oficială Wikipedia:Ştergere, ţinînd seama şi de cele scrise la Articole a căror ştergere nu se impune evident şi Articole a căror ştergere se poate evita. Anume pe baza acestei politici am considerat ştergerea fără discuţii a articolului "Adminita" drept un abuz. Avem politici oficiale la Wikipedia, nu trebuie să inventăm roata.--MariusM 15 octombrie 2007 15:52 (EEST)

Surse istorie

Vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia asupra surselor provenite de la autori cu formaţie teologică şi sunt de acord că oamenii bisericii prezintă lucrurile în modul în care le convine. Eu nu scriu un articol de istorie de pe poziţia unei autorităţi. Cum am spus în pagina de discuţii de la Nicodim, singura mea intenţie a fost să evit ştergerea automată a paginii şi am considerat că materialul de care dispuneam (de sorginte teologică, bineînţeles, mai ales că era vorba de o personalitate a bisericii) era suficient pentru scopul meu. Înţeleg foarte bine că articolul e limitat, la fel cât de limitate sunt cunoştinţele mele. De aceea vă invit să puneţi orice altă formulare credeţi de cuviinţă, eventual să ştergeţi ce credeţi că nu e bine (n-am cum să-mi dau seama), este chiar spiritul wikipediei.--Turbojet 17 octombrie 2007 16:42 (EEST)

D-l Titus Filipaş

Banuiesc ca sti de articolul cu pricina. Nu inteleg de unde atata ostilitate la adresa acestui proiect al wikipediei si chiar la adresa ta personala. Anyway...

Articol Filipas Ugo 19 octombrie 2007 22:17 (EEST)

Probabil la unii trebuie să le explici ca la copii mici. Iar faza cu Basarab e hilară. Sigur că Rashid ed Din menţionează un Bezerenbam în Oltenia la 1241, dar în secolele XII - XV nu exista noţiunea de familie a basarabilor. Înaintaşii lui Basarab I se puteau numi oricum... Pe de altă parte înţeleg că istoriile din secolul XIX ar trebui să fie (după unii) în actualitate?

Bineînţeles că în acel articol sunt omise aproape toate contraargumentele tale la numele "Basarab". --Alex:D|^Mesaje 20 octombrie 2007 14:16 (EEST)

O, Doamne, am citit "reactii" de la pagina de discuţii a lui AdiJapan. Înţeleg că am căzut ca musca-n lapte, n-am avut nici cea mai mică intenţie de a lua partea cuiva. Îmi cer scuze dacă acţiunea mea a dat altă impresie.--Turbojet 20 octombrie 2007 16:21 (EEST)

He-hei, ai ajuns celebru, Plinule! Felicitări!--MariusM 20 octombrie 2007 22:21 (EEST)

E o vorbă: numai în pomul cu roade se aruncă cu pietre. În problema concretă cu Basarab, nu mă pronunţ de partea cui e adevărul, nu am cunoştiinţele necesare. La enwiki era o pagină cu menţionări în presă a Wikipediei, nu e o astfel de pagină şi pe la rowiki?--MariusM 21 octombrie 2007 00:19 (EEST)

Ba da. --Venator 21 octombrie 2007 00:23 (EEST)

Mircea cel Bătrân

Te-aş ruga să te uiţi un pic peste articolul Mircea cel Bătrân, pentru eventualele greşeli strecurate sau omisiuni. --Alex:D|^Mesaje 23 octombrie 2007 00:29 (EEST)

Ba da, ceva de genul ăsta există şi la Carol I şi la Vlad Ţepeş. Numai că trebuie o listă. În plus aş mai putea adăuga date despre frescele rămase. --Alex:D|^Mesaje 23 octombrie 2007 11:22 (EEST)

Să le luăm pe rând:

• Ar trebui realizat un rezumat despre domnie. Unde vine pus acesta, după familie? Aici voi include şi relaţiile cu Ungaria şi Polonia, între care Mircea a reuşit să se strecoare cu abilitate, precum şi povestea cu Vlad I.
• Lista de ficţiuni la coadă. În afară de Umbra lui Mircea la Cozia şi filmul lui Nicolaescu nu prea mai ştiu altele :D
• Date despre frescele păstrate cu chipul său.
• Am vrut să adaug la relaţii comerciale externe şi Lituania, dar titlul devenea prea lung. Să-l las aşa? --Alex:D|^Mesaje 23 octombrie 2007 20:51 (EEST)

Re: Regii daci

Salut, o să urmăresc pagina cu pricina. Da' să ştii că, nefiind specialist, cînd vine vorba de conţinut pot interveni doar în chestiuni superficiale. Iulian U. 24 octombrie 2007 20:36 (EEST)

Originea numelui oraşului Sighet

Dacă tot te-am prins online, ce părere ai de: http://www.primaria-sighet.ro/ooras.php , citat ca sursă în articolul Sighetu Marmaţiei: „Numele oraşului vine de la rădăcina "zeget" aparţinând fondului de substrat traco-dacic al limbii române şi care înseamnă 'cetate'.”. Iulian U. 24 octombrie 2007 21:20 (EEST)

Zeget va fi făcut parte din vocabularul (necunoscut) al limbii dace (ipoteză bazată pe numele Sarmisegetuza/Sarmizegetusa), dar nu face parte din fondul lexical românesc (sau româno-albanez) de substrat. La nord de Dunăre, toponimele antice păstrate (modificat) pînă astăzi sînt foarte puţine, în sudul ţării. Spre deosebire de toponimele din sudul Dunării. Din toponimia (romană, dacă ori celtă) a Daciei nord-danubiene nu s-a transmis mai nimic popoarelor din mileniul II. Sighetul fu menţionat prima oară în sec. 11. Mai tîrziu, în 1231, era menţionat ca Marmors. O sută de ani mai tîrziu ca Zyget. Pe slovacă Sihot, pe ucraineană Sihota. Sziget, pe ungureşte, chiar dacă va fi fost o asimilare prin "etimologie populară", adică "după ureche", nu e toponim singular în Ungaria (mare) - înseamnă "ostrov, insulă"; ca toponim românesc, Sighet, se pare că nu mai există în altă parte. Feri Goslar 24 octombrie 2007 23:58 (EEST)

Regi daci

Ai grijă la surse. Pe de o parte este perspectiva naţionalist-protocronistă (Daicoviciu et al). Pe de altă parte sunt ceilalţi (de ex. un Paul MacKendrick cu The Dacians Stones Speak, o carte care se bazează destul de mult pe bibliografie românească dar evită pe cât poate unele din excesele locale) şi sursele. Uite textul lui Iordanes: http://www.hieronymus.us/Goths/Goths1.htm. Deceneu nu este nici rege (cel mult este un co-regent, dar mai probabil doar mare-preot - vezi regia potestas la Iordanes, dar este edificator şi pasajul din Strabon, undeva prin cartea a VII-a), nici nu îi urmează lui Burebista. Daizus 25 octombrie 2007 11:30 (EEST)

Bun, întâi sursele primare: la Iordanes caută pasajele XI.67-73. La Strabon ( http://soltdm.com/sources/mss/strab/7.htm ) caută VII.3.5 şi VII.3.11.

Pe GoogleBooks găseşti cartea lui MacKendrick în limited preview (

http://books.google.com/books?id=Lwt5Li_q2asC&pg=PP1&dq=paul+mackendrick+dacian&ei=1GMgR4viKYWS7QKJ05DpBw&sig=WgXEztyUF2NKyLi5BTcApZlJAso#PPA52,M1 ). Caută după Deceneus şi vei găsi doar două pagini: p. 52 „In his moral endeavors, he [Burebista] had the help of his high priest, Deceneus.” şi p. 239, indexul de nume unde Deceneu apare astfel: „Deceneus, high priest, 52”.

Poţi consulta şi alte materiale. De exemplu, tot pe Google Books găseşti volumele din seria Cambridge Ancient History. Iată cum este prezentată succesiunea după Burebista, la p. 549 ( http://books.google.com/books?id=JZLW4-wba7UC&pg=RA1-PA549&dq=burebista+cambridge&ei=sGQgR8WgA4qA6wLo5azpBw&sig=PotOY0qExVQIFOy37AmmBELrF1Q ): „Burebista was now dead and his realm divided between four or five rulers, most no more than shadows in the historical record, Comoiscus, Coson, Cotiso and Dicomes, the first three ruling in south-west Dacia, the last in the south east.”

De asemenea, conducătorii dacilor sunt ba duci, ba regi (basilei), ba arhoni. Pentru a înţelege mai bine termenii n-avem decât să căutam mărturii contemporane care surprind alţi şefi barbari. Dinastia dacilor, acea linie de regi, este o urmare a istoriografiei de tip naţionalist. Daizus 25 octombrie 2007 12:52 (EEST)

Ipoteza că Deceneu a urmat lui Burebista este plauzibilă şi de aceea a putut fi luată în considerare de către unii istorici. C. C. Giurescu crede şi el că după Burebista ar fi urmat Comosicus: un alt monarh dac a fost Comosicus, pe care Iordanes îl prezintă ca urmaş direct al lui Deceneu, în demnitatea de mare preot, şi al lui Burebista, în aceea de rege. Problema se pune în funcţie de răspunsul la întrebarea: A murit Deceneu înainte sau după Burebista? În al doilea caz, ca vicerege, ar fi urmat la tron şi ar fi trebuit să moară ca să aibă Comosicus ce să preia (preoţie şi tron). --Alex:D|^Mesaje 27 octombrie 2007 00:41 (EEST)

Crime şi orori

Să-ţi explic părerea mea: dacă au existat vreo 25 de cazuri de militari români ucişi în timpul retragerii din Basarabia nu văd vreun motiv ca să nu existe articol la Wikipedia despre asta. Bineînţeles, asta nu justifică deportările ulterioare a sute de mii de oameni. Dacă subiectul este declarat tabu, asta va stimula speculaţiile şi va crea impresia că amploarea fenomenului a fost mult mai mare decît a fost cu adevărat, dar că există o cenzură/conspiraţie pentru a-l ascunde. Aşadar, ştergerea este contraproductivă. Este preferabil să avem un articol la Wikipedia despre subiect, care să trateze corect fenomenul. Sînt multe de discutat, ar trebui separate faptele populaţiei locale de cele ale armatei sovietice care avansa, din populaţia locală trebuie văzut în ce măsură atacurile antiromâneşti au fost un monopol al evreilor. De pildă, Mihail Bruhis, în cartea "Rusia, România şi Basarabia" (Editura Universitas, Chişinău 1992) spune că erau 375 membri ai Partidului Comunist şi 511 comsomolişti în Basarabia anului 1940. Şeful comuniştilor basarabeni era Serghei Burlacenko, adică neevreu, iar sovieticii n-au avut încredere nici măcar în ilegaliştii comunişti basarabeni (şi nici în evreii basarabeni), dovadă că funcţiile de conducere în RSS Moldovenească au fost date unor nebasarabeni. Chestiile astea se pot discuta foarte bine la acel articol, care va atrage exact genul de cititori care au nevoie să ştie lucrurile astea. Dacă se şterge nu mai ai unde să discuţi subiectul şi laşi cîmp liber zvonurilor. Faptul că articolul actual e prost nu e motiv de ştergere în mod normal - vezi "is rubbish" nu e argument de ştergere, articolul se poate îmbunătăţi mai apoi. Spune-i lui Dahn să nu mai folosească clone, şi ai mai multă încredere în virtuţile dialogului argumentat, chiar şi cu -iştii ăia răi.--MariusM 25 octombrie 2007 12:55 (EEST)

Îmi cer scuze, dar şi eu fac parte dintr-o generaţie care a fost ţinută departe de aceste aspecte. Pe de altă parte, am citit Biblia şi ceva despre Talmud (care include Tora) şi am înteles poziţia de grup numeric redus a evreilor. În acest context aş înţelege comportamentul de adaptare la un nou ocupant şi speranţa obţinerii unei poziţii favorabile. Mă gândesc să votez menţinerea articolului după periere. Adică nu sunt antisemit, am destui prieteni evrei, însă nu accept faptul că la orice critică „ţipă doi”, împingând în faţă un argument şablon, cum că dacă ei au suferit holocaustul, ar trebui să primescă în compensaţie dreptul de a nu fi criticaţi orice ar fi făcut sau ar face. Dacă doriţi să-mi prezentaţi vreo poziţie (chiar şi foarte pe scurt), îmi puteţi scrie la turbojet.wiki.ro (at) gmail.com . Al Dv., --Turbojet 28 octombrie 2007 16:28 (EET)

Mulţumesc de informaţii, înţeleg că nu sunt în problemă, o să mă abţin de la vot, că nu prea am timp să mă documentez. --Turbojet 28 octombrie 2007 17:22 (EET)

Sondaj

V-aş ruga să votaţi aici. --Venator 26 octombrie 2007 23:03 (EEST)

Mircea

Am completat şi reorganizat articolul despre Mircea cel Bătrân. Ce părere ai? --Alex:D|^Mesaje 28 octombrie 2007 00:09 (EEST)

New World Order

Domnul New World Order, care mai recent a creat categoria "Asasini români" (în rest ne-a ajutat mult la articole...), a fost ocupat să tot introducă "Fascişti români" la categoriile privind nişte oameni de cultură. Aş vrea să ştiu dacă sunt justificate, linkul e spre contribuţiile dumnealui. --Venator 1 noiembrie 2007 14:01 (EET)

Vă mulţumesc pentru răspuns. Păi eu nu ştiu în ce măsură Cioran a fost fascist, nu cred că în Franţa îl ţin minte drept fascist - iar Ion Antonescu nu mi-e clar dacă a fost fascist dotat cu ideologie sau un militar care a vrut putere, dar a nimerit într-o conjunctură proastă - poate s-ar fi aliat şi cu Statele Unite dacă ar fi avut ocazia, poate aberez. În orice caz, e mai uşor să fii obiectiv când nu-ţi pasă de ceva - problema strămoşilor mei este greu să mă lase rece. Probabil că generaţiile următoare vor fi altfel informate, eu nu pot să renunţ la daci şi la romani fără dovezi concludente, chiar dacă acum eşti ridicol şi comunist dacă faci referire la ei.

Mai important, Koppany a introdus acest tabel pe ES.WP. în articolul despre Transilvania. Aş vrea să ştiu dacă e plauzibil sau dacă e în detrimentul României, adică dacă respectă PDVN. --Venator 2 noiembrie 2007 11:53 (EET)

Păi înţelesesem (de la Koppany) că până în secolul al XVIII-lea nu se poate vorbi de majoritate românească, acum nu-l am nici p-ăsta !!! Îmi pare rău că nu am nici un document cu care să combat, pot doar să stau cu degetele încrucişate pentru soarta ţării, care are ghinionul că singurul român care s-a uitat la articol e bătut în cap - singura mea scuză este că nici nu mi-aş fi imaginat că voi ajunge să mă ocup de asta.

Aţi putea să vă uitaţi pe traducerea secţiunii de "Istorie" din articolul despre Bratislava ? Ar mai fi şi "Guvern" şi "Economie", dar o să încerc să apelez la domnul Miehs. O chestiune : e adevărat că până în secolul XIX majoritatea etnică în Bratislava au constituit-o germanii ? E adevărat că întâi au fost germani şi unguri, în timp ce slovacii erau în minoritate ? - aşa scrie pe EN.WP... --Venator 2 noiembrie 2007 23:15 (EET)

Creştinism cosmic

Vă puteţi uita un pic la modificarea aceasta? Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 3 noiembrie 2007 08:35 (EET)

Am pus cîteva etichete de avertizare la secţiunea respectivă, deşi articolul e plin de asemenea etichete, deci e mai mult frecţie la piciorul de lemn. Dacă aveţi timp să vă ocupaţi n-ar strica să şi operaţi ştergerile necesare. Aş face-o eu, dar n-aş fi în stare să mă justific în cunoştinţă de cauză. — AdiJapan ☎ 3 noiembrie 2007 09:04 (EET)

Rugăminte

Vă rog eu mult, vă puteţi îndrepta un pic privirea şi către articolele propuse de către mine? Vă mulţumesc anticipat--SylverSpy 93 3 Noiembrie 2007 12:00 (EET)

Istorie

Vă rog să observaţi acest film. --Venator 3 noiembrie 2007 16:45 (EET)

Ce părere aveţi despre Mircea Dogaru ? Chiar dacă nu aveţi timp să corectaţi traducerea, v-aş ruga să-mi spuneţi, pentru articolul despre Bratislava, dacă nemţii şi/sau ungurii au constituit majoritatea etnică în oraş până în secolul al XIX-lea. --Venator 3 noiembrie 2007 18:02 (EET)

Re:interwiki

Da, la amândouă articolele legăturile se fac numai către articole cu sensul de utopie, echivalentul articolului Utopie. Amuzant (şi nu prea) e că interwiki la Utopism sunt mai multe decât cele de la Utopie. Le voi corecta. Foarte bună observaţie. Cu stimă, —Whiteman 19 noiembrie 2007 19:54 (EET)

Până la urmă cum e corect, utopism sau utopianism? Eu aş înclina către prima variantă, dar nu sunt prea sigur... —Whiteman 19 noiembrie 2007 19:57 (EET)

Da, cred că sunt puţin obosit, în română e utopism, evident. Cred :). —Whiteman 19 noiembrie 2007 20:02 (EET)

Ar merge dacă ar fi prezentat numai utopismul din opera autorului amintit; dar mai sunt şi alţi autori cu exemple. Şi apoi există o legătură din articolul Utopie către acest articol la secţiunea Vezi_şi. Cu stimă, —Whiteman 19 noiembrie 2007 20:27 (EET)

Nu sunt expert, dar nişte aspecte sunt clare. Unul ar fi că articolul Paradoxism respectă PDVN: sunt prezentate ambele puncte de vedere, cu citate generoase din ambii autori, ba chiar la început e prezentată ideea că Smărăndescu e considerat lider/iniţiator, dar nu e prezentată şi ideea că Pachia ar fi. Şi în general este echilibrat articolul. Cât priveşte disputa dintre cei doi şi schimbul lor de replici plin de atacuri la persoană (de o parte şi de alta, ceea ce nu dă bine unor oameni de cultură, dar deh ce sa îi faci, toţi sunt oameni), acesta nu interesează wikipedia în nici un fel (doar dacă se iau la bătaie şi ceează un eveniment notabil :D). Iar articolul Utopism, da, am observat că se citează ceva mai mult din Pachia, dar nu consider că e o problemă gravă; în timp se va redresa prin citarea altor autori (eventual din Smărăndescu).

Nu pot să închei fără să remarc faptul că e posibil să picaţi într-o mică (de fapt nu chiar aşa mică) capcană: aceea de a judeca persoana şi de a căuta adevărul. Nu e menirea editorilor wikipedia de a face acest lucru. Atât timp cât sunt referinţe solide şi PDVN respectat (sau măcar efort de a respecta PDVN) eu zic că e bine. Îmi cer mii de scuze dacă altfel stau lucrurile. Intenţia mea nu e să vă jignesc, ci să fiu de ajutor. Cu stimă, —Whiteman 19 noiembrie 2007 22:27 (EET)

Zwinger

Salut ! Să fiu sincer na-m luptat ca şi Leul din Pireu cu armură medievală, _parvus-minor a tradus numai din germană, totuşi cred că ai dreptate mergea probabil agresorul cu scutul înainte, dacă doreşti reformulează expresia - Respect --P-7 ✍ 21 noiembrie 2007 09:01 (EET) Der Grund hierfür ist, dass die meisten Erstürmer einer Burg als Rechtshänder den sie schützenden Schild nicht den Verteidigern der Hauptburg wirkungsvoll entgegenhalten konnten, und somit angreifbarer waren. Din text reiese numai că agresorii nu puteau ţine scutul ca apărare - Eu am adăugat - perla - mea culpa mea maxima culpa --P-7 ✍ 21 noiembrie 2007 09:15 (EET)

• Scut si sabie - De acord cu tine fă modificările cred că şi zwingerul s-a perfecţionat cu timpul --P-7 ✍ 21 noiembrie 2007 10:30 (EET)

Pajura de pe blazonul valah: simbol totemic?

Articolul Cumani_şi_pecenegi_în_Ţara_Făgăraşului are acel pasaj controversat despre pajura cumana si heraldica valaha. Această ipoteza e atinsă în treacăt în polemica dintre Florin Curta şi Vasary Istvan (vezi text), istoricul maghiar insistând asupra originii totemice a vulturului valah. Curta neagă acest lucru, dar important e că există opinii pro sau contra, în consecinţă aceasta ipoteza cumano-totemică nu e aberaţie sau fantezie aşa cum unii din voi insinuau în pripă şi fără drept de apel. Includ acest detaliu in articol. Ugo 23 noiembrie 2007 14:06 (EET)

Invitaţie WikiVerifier

Bună ziua,

Am văzut că participaţi activ la partea de curăţenie. Aş vrea să vă invit să folosiţi WikiVerifier, o unealtă utilă în coordonarea eforturilor de curăţenie. Avantajul principal al acestei unelte este că, dacă vă înscrieţi, veţi putea şti care modificări au fost deja verificate de ceilalţi utilizatori WikiVerifier, iar aceştia vor putea la rândul lor să vadă ce modificări aţi verificat dumneavoastră. În acest fel nu ne vom mai suprapune inutil eforturile.

Aş vrea să fac trei menţiuni punctuale:

Uşurinţă în utilizare

Explicaţiile privind această unealtă pot părea foarte tehnice, dar utilizarea este simplă şi intuitivă — textul conţine informaţii tehnice pentru cine este interesat să le afle, dar nu este necesar să vi le însuşiţi pentru a folosi această unealtă în practică;

Utilitate colectivă

Nu contează în ce măsură veţi participa la eforturile de curăţenie. Oricât de puţin v-aţi implica, aportul fiecăruia este cumulativ.

Confidenţialitate

WikiVerifier nu este un proiect Wikimedia, ci este unul independent. Ca atare, o parte din codul asociat WikiVerifier se execută pe un server extern, care nu se află sub controlul Wikimedia. Din această cauză, dacă alegeţi să folosiţi WikiVerifier, o parte dintre informaţiile Dvs. private de acces la Internet (printre care şi adresa Dvs. de IP) va fi făcută cunoscută unui terţ. Totuşi, server-ul pe care se execută acest cod este controlat de către administratorul Gutza, care are şi drept de checkuser pe Wikipedia în română – cu alte cuvinte, cea mai importantă informaţie privată pe care o transmiteţi acestui server independent – adresa Dvs. IP – este deja accesibilă persoanei care controlează acel server. Toate informaţiile publice despre nivelul statistic de utilizare WikiVerifier sunt agregate – nu există date personale de nicio natură care să fie făcute publice în acest fel.

Dacă alegeţi să folosiţi WikiVerifier, vă puteţi exprima disponibilitatea pe pagina de cereri de acces. --Gutza _D^D+ 29 noiembrie 2007 15:40 (EET)

Articolul despre limba română

Dragă Plinule, toată secţiunea 'Istoric' (art. "Limba romana") este scrisă de către un om evident nepregătit în istoria limbii române şi adept înfocat al "teoriei " (pretenţios spus) săvesciene. În bună tradiţie dacomanică, ea susţine existenţa unei "ştiinţe oficiale" şi a unei alteia, alternative şi - se subînţelege - adevărată. Numai în epoca comunistă puteau exista două moduri de a cunoaşte, unul oficial şi unul personal, astfel încât simpla admitere a unei astfel de scindări a "ştiinţei" îmi pare un reflex schizofrenic. Nu este apoi corectă folosirea unor concepte ştiinţifice ("Romanizare", "Continuitate") pe care le anunţi în titlu pentru a da o aparenţă respectabilă, pentru ca apoi, în conţinut, să susţii exact contrariul. Este incorect şi amestecul de fapte reale cu explicaţii dacomanice. Lipsa surselor serioase ("se spune", "unii afirmă") şi folosirea dubitativului sunt şi ele practici care nu au ce căuta într-un articol serios. Nu am citit tot articolul şi nu ştiu dacă el este scris de acelaşi editor. Este însă limpede că cel ce a scris secţiunea "Istoric" nu este un lingvist (nicicum romanist sau istoric al limbii române), în consecinţă el nefiind deprins cu gândirea lingvistică (nu ştiu ce profesiune are si dacă are gândire ştiinţifică) şi, necunoscând partea submersă a icebergului (multitudinea de fapte lingvistice pe care nici un om cu gândire structurată nu l-ear putea interpreta altfel decât prin evoluţia latină > română), crede că "romanismul" limbii române este doar o părere, ca şi "dacismul" sau, dacă vrem să ne jucăm, "slavismul" sau "turcismul" ei.Mi se pare deci profund incorect ca un articol despre un topic atât de serios, cum este "limba română", citit probabil de foarte mulţi români, să fie redactat de cineva care nu are habar de istoria limbii române şi care, în plus, convins de elucubraţiile lui N. Săvescu, consideră Wikipedia un bun prilej pentru a le face propagandă. Nu este de mirare că, în acest fel, unele din interpretările acestea profund neştiinţifice (şi în fapt neadevărate) au ajuns şi în manualele de şcoală. Aceasta este doar una din consecinţele nivelului extrem de scăzut al şcolii şi educaţiei în România. Aşa se explică faptul că cei mai mulţi români nu sunt în stare să facă o frază complexă corectă; ei nu sunt deprinşi să gândească structurat, să-şi lege ideile în construcţii logice şi să ajungă la concluzii în urma unui raţionament argumentat. Popularitatea de care se bucură "istoricul" [am rămas perplex găsind acest titlu într-un al articol al Wikipediei] N.Săvescu (în realitate un personaj nu doar cu o ortografie carentă şi cu idei năstruşnice, ci cu o cultură sub-mediocră şi, bănuiesc, cu probleme de natură medicală, ca şi acolitul său ce-şi spune florincroitoru), are aceeaşi explicaţie cu rezultatele din sondaje ale lui G. Becali şi cu faptul că românii construiesc nu şcoli, spitale şi drumuri, ci biserici. Lipsa gândirii logice structurate, superstiţia, lipsa de discernământ (de unde şi incapacitatea de a face distincţia între valoare reală şi impostură), dispreţul pentru ştiinţă, completa lipsă de respect pentru părerea autorizată (cea a specialistului) etc. sunt efectele unei politici falimentare în mai multe sectoare, împotriva căreia ar trebui ca oamenii conştienţi să ia atitudine, aşa cum se întâmplă în occident. Prima, cea mai evidentă şi cea mai stupefiantă manifestare a acestui not tip de obscurantism, este, după părerea mea, uşurinţa cu care sunt susţinătorii lui minimalizează, bagatelizează, ba chiar ironizează şi, în ultimă instanţă, îşi bat joc de figurile cu adevărat însemnate ale culturii româneşti, fără ca împotriva acestei practici să se pronunţe cineva, de le vreuna din tribunele mai înalte. Sunt de aceea mirat că dvs., administratorii versiunii române, sunteţi atât de toleranţi cu aceste opinii şi îngăduiţi ca topice de o asemenea importanţă (utilizate între alţii şi de mulţi copii) să fie lăsate cheremul unora precum autorul secţiunii "Istoric". Să nu mi-o luaţi (iei, dacă îmi permiţi) în nume de rău: dacă sunt ceva mai vehement este pentru că duc de mai multă vreme o luptă destul de inegală şi incorecte cu aceste racile, fără nici cel mai mic sprijin din partea celor care-şi declară aprobarea pentru ceea ce fac şi se limitează la felicitări. Altfel, apreciez ceea ce faceţi şi nu vreau să mă luaţi drept un critic "din afară" şi rău intenţionat. Mi-ar plăcea să putem continua discuţia pe email (la sorin.olteanu@soltdm.com) şi nu public. S.Olteaanu 1 decembrie 2007 11:44 (EET)

Plinul, pot să vă rog să înlocuiţi secţiunea „Istorie” de la Limba română cu un paragraf sau două pe acest subiect? Fiind vorba de un articol aşa-zis „de calitate” alternativa e să retrogradăm articolul pînă se rezolvă problemele. Rescrierea secţiunii, chiar pe scurt, cred că ar fi de preferat (iar din punct de vedere tehnic categoric mai puţin complicată, dacă doriţi vă pot explica de ce). L-aş fi rugat pe dl. Olteanu să ne ajute cu asta, dar reacţia dumnealui a fost să propună ştergerea, nu să rescrie secţiunea, deci mă tem că m-ar refuza. — AdiJapan ☎ 1 decembrie 2007 15:47 (EET)

Mulţumesc frumos. Cît despre „trădarea de neam” părerea mea e cu totul alta decît a multora: cu cît vorbim mai obiectiv despre noi înşine --- inclusiv lucruri care par a nu ne face cinste --- cu atît credibilitatea noastră va fi mai mare deci ne vom face nouă înşine un serviciu mai mare. Onestitatea e mai de preţ decît poleiala înşelătoare. (Scuze pentru atîtea truisme unul după celălalt...) — AdiJapan ☎ 1 decembrie 2007 16:02 (EET)

Re

Dragă Plinule, îmi dau seama că te-am supărat, şi nu am avut deloc această intenţie. Toată ziua scrisesem despre personaje din acestea care poluează mediul istoric internet (dar şi pe cel politic!), şi pe care îi consider responsabili (tocmai prin lipsa lor de responsabilitate) chiar de întârzierea emancipării României post-revoluţionare. Ei au făcut din plin deservicii majore României, dar nu cred să-i fi acuzat totuşi de "trădare de neam", deci sper că nu la mine te referi când vorbeşti de această sintagmă. Ceea ce nu pot defini clar este această incapacitate (aparent endemică) de a face distincţia între valoare şi impostură, între seriozitate şi făţărnicie. Convingerile dacomanice nu ţin de vreo chichiţă de interpretare, de vreo bibliografie insuficientă sau incorectă etc. Una din condiţiile pentru a fi dacoman este să spui "de la Haşdeu, Pârvan, Iorga, Puşcariu, Rosetti... până la Russu, Graur, Poghirc, Sluşanschi etc. toţi sunt nişte cretini, fiindcă n-au înţeles nimic. Singurii care au înţeles adevărul sunt N.Densuşianu şi N.Săvescu şi, evident, EU", ori această afirmaţie nu poate fi făcută de un om care a fost învăţat să gândească metodic, structurat, într-o şcoală (superioară). Cum, în aceste condiţii, este posibilă existenţa unei A.Peţan, şi chiar a unor dacomani de frunte (Romalo, Săvescu ş.a., care ştiu că au studii superioare)? Unde este viciul raţionamentului meu? Pentru că acelaşi tip de gândire este cea care făcea ca în anii '90, când şleahta de la guvernare fura pe faţă, intelectualul român filosof din fire să spună "Ei!...adevărul trebuie să fie undeva la mijloc!", ca şi când între adevăr şi minciună poate exista cale de mijloc. Încă o dată, Plinule dragă, îmi pare rău să te fi supărat, fiindcă ştiu (de pe forum) că nu eşti nicidecum un om al exceselor.S.Olteaanu 2 decembrie 2007 09:47 (EET)

Dacomania... Sau Dacoromania?

Îţi place perla asta: Dacia (Dacoromania) lui Regalian? Cred că mai sunt şi altele, urmăreşte aici. Carevasăzică Limba pelasgo-daco-thracică, în care s-au re-altoit elementele limbii latine, a devenit limba dacoromână / română, sau vlahă (valahă), în această întreagă arie a Daciei / Dacoromânităţii, bineînţeles, înainte de anul 250 d.H., o dată cu încheierea procesului de romanizare – proces care nu a avut loc decât în aria Pelasgiei Arhaice (cf. CDr, 6), nu în toată aria fostului Imperiu Roman, căci numai din aria Pelasgiei Arhaice s-au ivit în istorii, “tot sub chip nou”, cam în acelaşi timp, toate celelalte popoare romanice... Băi şi eu care nu ştiam. Înseamnă că popoarele germanice, turcice şi slavii au fost doar nişte musculiţe supărătoare pentru limba română... Noi le ştiam cuvintele încă din 250! Mai sunt şi alte chestii discutabile... --Alex:D|^Mesaje 2 decembrie 2007 15:07 (EET)

„...Vezi ce lucrare este data ca exemplu pentru Romania”. Prima dată m-am gândit exact la acea lucrare (după cum insinua şi formularea ta) dar mi-am zis că e prea absurd. Cine s-o cunoască? Ei dar iată că m-am înşelat... Când citeşti câteodată asemenea lucruri despre daci, zău de nu-ţi vine să-ţi faci o cruce... zalmoxiană! Se pare că de imaginaţie şi putere de speculaţie până peste limită nu duc lipsă unii. Ţii minte articolele scrise de mine despre Nicolae Basarab şi Scrisul în limba română? Acuma mă umflă râsul când răsfoiesc acele cărţi care au servit drept bibliografie. Nu-i vorbă, că sunt şi ceva seminţe de adevăr pe acolo, dar trebuie să le pescuieşti cu grijă. --Alex:D|^Mesaje 2 decembrie 2007 18:09 (EET)

Legat tot de Dacia (Dacoromania) lui Regalian, v-aş ruga să puneţi pe articol etichetele (avertismentele) care se impun. Nu de alta, dar să nu se apuce lumea de wikizat, pus diacritice sau mai ştiu eu ce, că ar fi păcat. Nu mă pricep bine, însă bănuiesc că soarta articolului e pecetluită, nu? — AdiJapan ☎ 2 decembrie 2007 18:22 (EET)

Apropo de manii : [1] --Venator 3 decembrie 2007 01:44 (EET)

Re: Regalian

Mulţumesc pentru lămuriri. Ar putea fi o soluţie mutarea articolului sub titlul Regalian şi condensarea teoriei lui IPT într-o (sub)secţiune? Nu-mi dau seama dacă Dacia lui Regalian e imaginaţia unui singur autor (un fel de Republica Socialistă Sovietică Evreiască dacă mai ţii minte) sau mai e susţinută şi de alţii. Iulian U. 6 decembrie 2007 17:38 (EET)

Historia Augusta

Deşi poate intenţia ta constă doar în traducere, eu îl găsesc un articol părtinitor. Cotroversa anunţată la început se transformă pe parcurs în repetate (şi chiar exagerate) acuzaţii de inexactitate, ficţiune, şi chiar fraudă. În plus nu există un reper, nişte criterii rezonabile de apreciere a izvoarelor din antichitate, prin care acuzaţiile să capete substanţă (ele riscând altfel să fie raportate la reperele noastre contemporane şi astfel să se ajungă la deformări periculoase).

http://ccat.sas.upenn.edu/bmcr/1991/02.02.02.html One other question that has attracted attention through the years is the reliability of the information that the author provides. Although it is obvious that there is a good deal of fact mixed in with the fancy, it has proved difficult to draw a firm line between the two. Furthermore, there is still a good deal of debate as to what the ability to draw such a line would gain us: we still do not have any agreement as to what the author's sources were, and how well informed these sources were. The latter point is particularly complicated; even the best historians of antiquity made mistakes, and, even when we can trace a particular statement back from the Historia Augusta to a second or third century author, this does not mean that the account we get is reliable. The Historia Augusta does offer some unique and valuable information, but it must be excavated with care.

În volumul ANRW II.2 http://www.uky.edu/cgi-bin/cgiwrap/~scaife/anrw?English, se găsesc câteva aprecieri din perspectivă istoriografică, vezi contribuţiile lui M. Hammond (paginile de interes sunt 350-351) şi G. R. Stanton (pag. 485-490). Daizus 7 decembrie 2007 14:06 (EET)

Regimente

Am facut o greseala impardonabila. Am creat pagina formatului Regimentul I graniceresc(Orlat) si nu am sesizat ca denumirea pe care am bagat-o este Regimetul I ..... Nu puteti face schimbarea de pagina corecta?Asybaris01 7 decembrie 2007 14:44 (EET)

Pachia

Aţi reuşit să exprimaţi foarte clar şi concis ceea ce impune Wikipedia oricărui contribuitor. Dar domnului Pachia i s-au mai spus aceste lucruri. Aş vrea ca măcar de data asta să binevoiască să se uite peste paginile de regulamente. Să vedem. — AdiJapan ☎ 9 decembrie 2007 09:41 (EET)

Familii nobiliare

Am mai ridicat aceasta problema, in urma cu doua luni, pe pagina de discutii a articolului, incluzand si un link f. interesant si lamuritor. N-a fost nici o reactie. Ma gandesc ca un nume precum F.N. din Ungaria medievala ar fi mai potrivit, iar in articol sa fie separate familiile nobiliare romanesti pe provincii istorice - Ardeal/Transilvania, Banat, Partium (tinutul Aradului, Bihorul, Satu Mare) si Maramures. Alta solutie ar fi scindarea articolului in unele mai mici, cu referire stricta la cate o provincie istorica. --nelu craciun 9 decembrie 2007 12:35 (EET)

cred ca e OK!--nelu craciun 9 decembrie 2007 18:53 (EET)

Armura

Da, am avut noroc să găsesc la bibliotecă volumul lui Iorga cu frescele domnilor români. Acuma lucrez la Basarab, sper să termin azi cu cele două capitole care mi-au mai rămas. O să te rog să îmi spui părerea ta atunci. --Alex:D|^Mesaje 9 decembrie 2007 14:00 (EET)

Cred că am terminat ce aveam de scris. --Alex:D|^Mesaje 9 decembrie 2007 15:48 (EET)

Re:Ton

Evident că nu e în regulă. Sunt pe fugă acum, voi investiga în cursul serii. --Gutza _D^D+ 9 decembrie 2007 21:06 (EET)

Semnături

Am rezolvat problema de la Discuţie:Dacia (Dacoromania) lui Regalian prin adăugarea de semnături, introducerea de alineate şi scoaterea unor titluri de secţiune inutile. Din păcate diff-ul dă impresia că am făcut mai mult decît atît. Chestiune tehnică, n-am ce să-i fac. — AdiJapan ☎ 10 decembrie 2007 11:37 (EET)

Blocare pe termen nelimitat

Scuze de deranj, poate vă puteţi exprima o opinie aici : [2] (de fapt discuţia anterioară e lungă). --Venator 12 decembrie 2007 21:43 (EET)

Re:"asiatică"

Sorry, nu văd nimic din cale-afară (tonul şi intenţia sunt urâte, dar nu justifică nicio acţiune; îmi cer scuze dacă mi-a scăpat ceva flagrant). Dacă se mai întâmplă până în Crăciun, te rog adresează-te unui alt administrator, voi fi în vacanţă (vezi pagina mea de utilizator). --Gutza _D^D+ 13 decembrie 2007 18:14 (EET)

Nădejde

Eu cred că putem. Trebuie doar să impunem un nivel mai înalt. Articole ca acesta, care azi apar din cînd în cînd erau acum cîţiva ani la ordinea zilei, pentru că nu aveam politica privind cercetarea originală şi nici pe cea cu verificabilitatea. Stăm mult mai bine acum şi am toată nădejdea că mergem spre bine. Puneţi etichetele necesare, eventual vorbiţi şi cu Wars, un contribuitor foarte vechi şi prolific în nenumărate domenii, şi vom ajunge la o concluzie. Nu întotdeauna autorii unor astfel de articole sînt suporteri ai acelor teorii, se prea poate să nu cunoască mai deloc subiectul şi să-şi fi ales greşit sursa traducerii (Wars traduce foarte mult).

Între timp văd că aţi pus etichetele. Pornim de aici. — AdiJapan ☎ 13 decembrie 2007 19:27 (EET)

Barnstar

Nu există nici o procedură, barnstar poate oferi oricine oricui pentru orice motiv. Este un simplu semn de apreciere între utilizatori, fără baze formale, dar de obicei pentru merite deosebite. — AdiJapan ☎ 13 decembrie 2007 20:39 (EET)

Previzualizare

Am observat că obişnuiţi să salvaţi articolul la care lucraţi în mod repetat la intervale scurte de timp, după modificări mici. Dacă doriţi să vedeţi ce efect au modificările nu este nevoie să salvaţi pagina, puteţi folosi butonul de previzualizare. În acest mod veţi evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare şi veţi permite celorlalţi utilizatori să urmărească mai uşor modificările la articol. Mulţumesc! —Whiteman 13 decembrie 2007 21:21 (EET)

Limba română primitivă

Am etichetat de curand articolul respectiv ca neprezentand un punct de vedere neutru, lipsit de acuratete si de referinte. Parerea mea este ca ar trebui propus pentru stergere. Este deja un fork pentru ca avem si Istoria limbii române si pana nu de mult informatiile erau cuprinse si in articolul asa zis de calitate despre limba romana. Articolul este lipsit de orice fundament si vehiculeaza sau macar legitimeaza partial o teorie marginala neacceptata de oamenii de stiinta: limba romana descendenta din daca. Plinul cel tanar 13 decembrie 2007 19:32 (EET)

All right. Wars 13 decembrie 2007 23:29 (EET)

Barnstar, loc

Tot tradiţional şi tot nereglementat, premiile se adaugă în general pe pagina utilizatorului şi eventual se dau explicaţii în pagina sa de discuţii. E unul din puţinele cazuri cînd utilizatorii îşi permit să modifice paginile altor utilizatori. Am pus eu premiul dumneavoastră în pagina lui Alex. În aceeaşi ordine de idei, sînt convins că premiul acesta o să-l bucure, poate chiar mai mult decît celelalte premii pe care le are. — AdiJapan ☎ 14 decembrie 2007 06:39 (EET)

Anonimul care dă revert

Salut, mulţumesc de notificare. L-am avertizat pe anonim că încalcă regulile. La următoarea abatere va primi o blocare. L-aş fi blocat din prima, dar pe urmă iar săreau în sus lătrăii de serviciu că suntem dictatori :-( Iulian U. 17 decembrie 2007 11:37 (EET)

Re:Vlahi si romani

Mersi frumos. Voi face modificarile necesare in articolul vlahi. O zi buna! --Olahus2 17 decembrie 2007 11:48 (EET)

Cine ne sunt scriitorii valahi

Cred ca dl. respectiv, Pachia Tatomirescu e singurul scriitor valah in viata. Mayuma 17 decembrie 2007 21:06 (EET)

Pai domnia sa stie

Nu-i nimic. Dar nu putem lasa asemenea parascovenii sa-i abureasca pe oameni. Domnul e un amestec de protocronism si de informatie trunchiata Mayuma 17 decembrie 2007 21:21 (EET)

?

Recunosc, nu prea le am cu limba lui Shakespeare. Indraznesc sa va intreb ce ati vrut sa spuneti cu asta: I believe we both know that the problem is cultural... --nelu craciun 17 decembrie 2007 21:35 (EET)

Astept si eu sa-i numiti pe cei de pe ro.wp care cred that a secret anti-Romanian society is controling wikipedia. Sa stiu daca sesizez vreun admin de pe en.wp, mie imi par atac la persona(e) astfel de cuvinte.--Pixi 17 decembrie 2007 21:40 (EET)

Ceea ce spuneti dvs. prin acele cuvinte (cele in lb. engleza, citate de mine mai sus) cum se numeste oare? Este in spiritul politicilor Wikipedia? Ma adresez dvs. pentru ca imi pareti unul dintre cei mai rezonabili din echipa anglo/americano - fila, asta ca sa ma exprim un pic elegant. Cred ca in tot ce se intampla pe roWiki sunt doua probleme:

1. Un grup de tineri scoliti in spatiul anglofon, care au ajuns sa se creada buricul pamantului, au pretentia sa faca jocurile aici, invocand politicile, desi au un nr. extrem de limitat de contributii pe roWiki. Acestia ii socotesc pe cei de acasa (poate mai putin scoliti decat ei), inferiori, in mod sigur (nu au spus-o direct, dar uneori razbate involuntar din cuvintele lor - ca din citatul de mai sus) chiar si prosti. Au cam trecut cele doua decenii ale lui Brucan. Sau noi suntem condamnati pe vecie la a fi considerati stupid people? Asta oare nu este discriminare?
2. Aceleasi politici sunt invocate si de ceilalti. Toti invoca politicile, pentru cauze diferite.
3. Cred ca nu se poate desprinde alta concluzie decat aceea ca politicile au ajuns atat de stufoase incat au devenit ineficiente, mai mult, chiar daunatoare, intrucat permit unora sa-si faca de cap invocandu-le.
4. De asemenea cred ca e nevoie de un set minimal si foarte clar de reguli, ceva de genul celor Zece Porunci, care sa inlocuiasca aceste politici perimate.
5. In calitate de persoane dornice de afirmare, cum sunteti, cred ca ar fi mai eficienta implicarea voastra in reformarea Wikipediei. Apreciez contributiile dvs. personale pe roWiki, dar nu pot intelege sustinerea dvs. pentru cei care nu fac decat sa incite, sa demoleze comunitatea de pe roWiki.--nelu craciun 17 decembrie 2007 22:24 (EET)