Dumitru Bâșcu
| Dumitru Bâșcu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Liveni-Vârnav, Botoșani, România |
| Decedat | (81 de ani) București, România |
| Părinți | Costache Enescu Maria Ferdinand Suschi |
| Frați și surori | George Enescu |
| Căsătorit cu | Margareta Arvay (Kutis) |
| Copii | Ana-Maria Sandi |
| Ocupație | artist |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Universitatea Națională de Arte București |
| Pregătire | Gheorghe Popovici, Jean L. Cosmovici, George Demetrescu Mirea, Camil Ressu |
| Mișcare artistică | Salonul Oficial de pictură și sculptură, Tinerimea artistică |
Modifică date / text  | |
Dumitru Bâșcu (cunoscut și ca Dimitrie Bîșcu; n. , Liveni-Vârnav, Cracalia, Botoșani, România – d. , București, România) a fost un pictor român. Este cunoscut pentru pictură în ulei (natură statică, peisaj și portrete) ca și pentru pictură murală, frescă, pictură și restaurare de biserici.
Biografie
modificareDumitru Bâșcu s-a născut în satul Cracalia, comuna Dumeni, județul Dorohoi, actualmente George Enescu, Botoșani. Este fratele vitreg al muzicianului George Enescu prin tatăl său, Costache Enescu. Mama sa a fost Maria Ferdinand Suschi de origine poloneză.[1]
A urmat Școala de Belle Arte din Iași (actualmente Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) între 1920-1924, avându-i ca profesori pe Gheorghe Popovici (pictor) si Jean L. Cosmovici, precum și Școala Națională de Arte Frumoase (actualmente Universitatea Națională de Arte București) între 1924–1927 unde i-a avut ca profesori pe George Mirea și Camil Ressu. A debutat la Salonul Oficial de pictură și sculptură în 1927, câștigând premiul Anastase Simu.[2] A expus din nou la Salonul Oficial în 1928-1930 și 1946, primind în 1929 premiul Aman precum și cel mai mare premiu „Bursa de voiaj pentru pictura” în valoare de 50000 lei care i-a permis o călătorie extinsă de studii în Franța (1929-1931). A întreprins alte călătorii de studii în Franța și Italia în 1939.
În următorii ani Bâșcu a expus regulat,[3] având prima expoziție personală la Sala Dalles în 1935 urmată de o expoziție la Societatea Tinerimea artistică în 1944. A expus lucrări la Flacăra (1947), Expoziția Anuala de Stat (1948, 1953, 1954), Expoziția Interregională București (1956), și Expoziția de Arte Plastice București (1960). A făcut parte din juriul Salonului Oficial de toamnă în 1946 (președinte Camil Ressu). A publicat numeroase cronici de artă.
S-a căsătorit cu Margareta Arvay (Kutis) în 1943. Împreuna au avut o fiica, Ana-Maria Sandi, născută în 1945. A murit la București pe data de 18 November 1983 și este înmormântat la cimitirul Andronache.
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ Cosma, Viorel. „GEORGE ENESCU - Simfonia iubirii”. Formula AS. Accesat în .
- ^ Barbosa, Octavian (). Dictionarul artistilor români contemporani. Editura Meridiane. p. 62.
- ^ Oprea, Petre (). Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924 - 1944. Directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national, București. p. 19.
Bibliografie
modificare- Barbosa, Octavian, Dictionarul artistilor români contemporani, Editura Meridiane, 1976
- Deac, Mircea, Lexicon critic si documentar, pictori, sculptori si desenatori din Romania sec. XV-XX, Editura Medro, 2008
- Oprea, Petre, Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică. 1924-1944, Direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național a Municipiului București, 2004, p.19
- Oprea, Petre, Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1945 - 1947, Directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national, București 2007
- Oprea, Petre, Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimii Artistice (1902-1947), Maiko, București, 2006, p. 30
- Preda, Caterina (coord.) Uniunea Artistilor Plastici din Romania in documente de arhiva, Editura Universitatii Bucuresti, 2015, p.168
Legături externe
modificare| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |