Ecaterina Moldovan

politiciană română
Ecaterina Moldovan
Date personale
Născută1874
Mociu, județul Cluj
Decedată14 octombrie 1964
Turda, județul Cluj
Naționalitate România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ecaterina Moldovan (n. 1874, Mociu, județul Cluj – d. 14 octombrie 1964, Turda, județul Cluj) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918[1]:pp. 102-103 [2].

Biografie modificare

Ecaterina Moldovan a fost fiica lui Ioan Mezei de Szathmar și a Ecaterinei, născută Rațiu de Nagylak. A urmat clasele primare în comuna Mociu, iar cele gimnaziale în orașul Târgu-Mureș. S-a căsătorit în septembrie 1900 la Budapesta cu avocatul Dr. Eugen Pătăceanu, președinte al Eforiei școlare greco-catolice, al Reuniunii Meseriașilor Români din Turda. După moartea acestuia, Ecaterina Moldovan se recăsătorește cu avocatul turdean Dr. Mihail Moldovan, în 27 octombrie 1910[1]:pp. 102-103.

Ecaterina Moldovan a luat parte alături de părinți la toate întrunirile și manifestările naționale românești din orașele Târgu-Mureș și Cluj. La Budapesta, unde tatăl său a fost consilier la Curtea de Casație (Curia Regească), a participat la ședințele literare organizate de către Societatea Petru Maior. Casa părinților ei din Budapesta a fost un loc de întâlnire pentru membrii coloniei române și studenții români de aici. În anul 1900 Ecaterina Dr. Moldovan s-a stabilit la Turda, devenind membră a ASTREI și a "Societății Române de Lectură" din oraș[1]:pp. 102-103.

În 1919 s-a situat în fruntea femeilor române, organizând primirea festivă a Armatei Române în Turda cu flori și ovații. În anul 1920 în castelul Bethlen din Câmpia-Turzii s-a înființat un orfelinat (Casa copilului) pentru orfanii de război, a cărui directoare a fost Ecaterina Dr. Moldovan. Timp de 25 de ani a condus Societatea de Cruce Roșie din orașul Turda. Ecaterina Dr. Moldovan a desfășurat în oraș și în județ o intensă activitate culturală și socială, contribuind la consolidarea elementului național românesc[1]:pp. 102-103.

Activitatea politică modificare

Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegată a Societății Române de Lectură din Turda[3]:p. 180.

Recunoașteri modificare

A fost decorată cu mai multe medalii și cu ordinul „Meritul Sanitar”, clasa I[3]:p. 180.

Note modificare

  1. ^ a b c d Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998, pp. 102-103.
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ a b Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.

Bibliografie modificare

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.

Lectură suplimentară modificare

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.

Legături externe modificare

Vezi și modificare