Eurypygimorphae sau Phaethontimorphae este o cladă de păsări care conține ordinele Phaethontiformes (păsări marine din oceane tropicale) și Eurypygiformes (kagu și pasărea soarelui) recuperate prin analiza genomului.[2] Relația a fost identificată pentru prima dată în 2013 pe baza ADN-ului nuclear.[3]

Eurypygimorphae
Fosilă: Paleocen timpuriu – prezent[1]
Sus: faeton cu coadă albă (Phaethontiformes)
Jos: kagu (Eurypygiformes)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
(neclasificat): Eurypygimorphae
Ordine

Istoric, aceste păsări au fost plasate în părți diferite ale arborelui, cu păsările marine în Pelecaniformes și kagu și pasărea soarelui în Gruiformes. Unele analize genetice au plasat taxonii eurypygimorphae în clada controversată și învechită Metaves, cu o plasare incertă în cadrul acestui grup.[4][5] Studii moleculare mai recente susțin gruparea lor împreună în Eurypygimorphae, care este de obicei recuperată ca taxon soră a Aequornithes în cadrul Ardeae.[2][6][7]

Filogenie

modificare

Neoaves este o cladă formată din toate păsările moderne. Cladograma este în conformitate cu Braun & Kimball (2021).[8]

Neoaves
Mirandornithes
Columbimorphae
Passerea

Otidiformes (dropie)

Cuculiformes (cuc)

Musophagiformes (turaci)

Gruiformes

Charadriiformes (păsări limicole și rude)

Opisthocomiformes

Caprimulgiformes (drepnele, colibri și rude)

Ardeae
Telluraves


  1. ^ Mayr, G.; De Pietri, V. L.; Love, L.; Mannering, A.; Crouch, E.; Reid, C.; Scofield, R. P. (). „Partial skeleton from the Paleocene of New Zealand illuminates the early evolutionary history of the Phaethontiformes (tropicbirds)”. Alcheringa: An Australasian Journal of Palaeontology. 47 (3): 315–326. Bibcode:2023Alch...47..315M. doi:10.1080/03115518.2023.2246528 . 
  2. ^ a b Jarvis, E.D.; et al. (). „Whole-genome analyses resolve early branches in the tree of life of modern birds”. Science. 346 (6215): 1320–1331. Bibcode:2014Sci...346.1320J. doi:10.1126/science.1253451. PMC 4405904 . PMID 25504713. 
  3. ^ Yuri, Tamaki; Kimball, Rebecca; Harshman, John; et al. (). „Parsimony and Model-Based Analyses of Indels in Avian Nuclear Genes Reveal Congruent and Incongruent Phylogenetic Signals”. Biology. 2 (1): 419–444. doi:10.3390/biology2010419 . PMC 4009869 . PMID 24832669. 
  4. ^ Ericson, P. G.P; Anderson, C. L; Britton, T.; Elzanowski, A.; Johansson, U. S; Kallersjo, M.; Ohlson, J. I; Parsons, T. J; Zuccon, D.; Mayr, G. (). „Diversification of Neoaves: integration of molecular sequence data and fossils”. Biology Letters. 2 (4): 543–547. doi:10.1098/rsbl.2006.0523. PMC 1834003 . PMID 17148284. 
  5. ^ Hackett, S. J.; Kimball, R. T.; Reddy, S.; et al. (). „A Phylogenomic Study of Birds Reveals Their Evolutionary History” (PDF). Science. 320 (5884): 1763–1768. Bibcode:2008Sci...320.1763H. doi:10.1126/science.1157704. PMID 18583609. 
  6. ^ Prum, R.O. et al. (2015) A comprehensive phylogeny of birds (Aves) using targeted next-generation DNA sequencing. Nature 526, 569–573.
  7. ^ Suh, Alexander (). „The phylogenomic forest of bird trees contains a hard polytomy at the root of Neoaves”. Zoologica Scripta. 45: 50–62. doi:10.1111/zsc.12213 . ISSN 0300-3256. 
  8. ^ Braun, E.L. & Kimball, R.T. (2021) Data types and the phylogeny of Neoaves. Birds, 2(1), 1-22; https://doi.org/10.3390/birds2010001
  9. ^ Boyd, John (). NEORNITHES: 46 Orders (PDF). John Boyd's website. Accesat în .