Evoluția teritorială a Rusiei

expansiunea rusiei

Evoluția teritorială a Rusiei a consemnat modificări prin mijloacele cuceririlor teritoriale și unirilor politice și ideologice din cursul a peste cinci secole, din 1533 până în prezent.

Evoluția teritorială a Rusiei (1300–1945)

Țaratul și Imperiul Rus modificare

 
Evoluția teritorială a Marelui Cnezat al Moscovei între 1390 and 1533

Numele Rusia a fost folosit în legătură cu Marele Cnezat (Ducat) al Moscovei de pe la sfârșitul secolului al XV-lea și a utilizare acestuia a devenit comună odată cu crearea Țaratului Rusiei din 1547. Un alt punct istoric de reper important a fost încheierea în 1480 a dominației Hoardei de Aur asupra Cnezatului Moscovei, după retragerea tătarilor odată cu retragerea de pe Ugra. Ivan al III-lea, (care a domnit între 1462–1505), și Vasili al III-lea (care a domnit între 1505–1533), reușiseră să extindă mult frontierele Cnezatului Moscovei (1283–1547) prin anexarea Republica Novgorodului (1478), Cnezatul Tverului (1485), Republica Pskovului (1510), Apanajul Volokolamskului (1513) și cnezatele Riazan (1521) și Novhorod-Siverskîi (1522).[1]

După lunga perioadă de instabilitate din 1598– 613, au venit la putere Romanovii (1613) și procesul de extindere și colonizare a continuat. În vreme ce Europa Occidentală a colonizat Lumea Nouă, Țaratul Rusiei și-a extins granițele terestre spre răsărit, nord și sud.

Aceasta a continuat pentru mai multe secole. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Imperiul Rus se întindea de la Marea Neagră la Oceanul Pacific. Pentru o perioadă de timp Imperiul Rus a inclus și teritoriile din America de Nord. (1732–1867) și o colonie efemeră neoficială în Africa (1889) pe teritoriul Djiboutiului contemporan.[2]

Expansiunea în Asia modificare

Prima etapă a extinderii în Asia a avut loc din 1582 până în 1650 și a vizat teritoriile din nord-est, de la Urali până la Pacific. Mai multe expediții geografice au cartografiat cea mai mare parte a Siberiei. A doua etapă din 1785 - 1830 a vizat teritoriile din sud, dintre Marea Neagră și Marea Caspică. Cele mai importante teritorii ocupate au fost cele ale Armeniei și Georgiei. În această perioadă au fost obținute teritorii de la Imperiul Otoman și cel Persan. Până în 1829, Rusia și-a asigurat controlul asupra întregului Caucaz, lucru consfințit și prin semnarea Tratatului de la Adrianopol. A treia etapă din 1850 - 1860, a fost îndreptată spre Orient, fiind anexate regiunile de la valea fluviului Amur până în Manciuria. Cea de-a patra etapă din 1865 – 1885 a dus la încorporarea Turkestanului și a căilor nordice de acces spre India, ceea ce i-a îngrijorat pe britanici și i-a împins în Marele Joc – confruntarea politică și diplomatică pentru controlul asupra Afganistanului și a teritoriilor învecinate din Asia Centrală și Sudică.[3][4]

Listă a modificărilor teritoriale modificare

Anul Țarul Teritoriu ocupat Cucerit de la Context istoric Harta
1552 Ivan cel Groaznic Hanatul Kazanului Hanatul Kazanului Războaiele dintre Cnezatul Moscovei și Hanatul Kazanului  
1556 Ivan cel Groaznic Hanatul Astrahanului Hanatul Astrahanului Controlul asupra comerțuli pe Volga  
1598 Feodor I al Rusiei Hanatul Siberiei Hanatul Siberiei Cucerirea Hanatului Siberiei  
1582 – sfărșitul secolului al XVIII-lea gradual Siberia popoare indigene Cucerirea Siberiei de căre ruși
1667 Alexei I al Rusiei Smolensk, Ucraina de pe malul stâng, Kiev (temporar), Zaprojia (condominium cu Polonia) Uniunea statală polono-lituaniană Războiul Ruso-Polonez (1654–1667)  
1681 Feodor al III-lea al Rusiei Hanatul Qasim Hanatul Qasim Moartea reginei Fatima Soltan  
1686 Petru cel Mare Rusia obține definitiv controlul asupra Kievului și Zaporojiei Uniunea statală polono-lituaniană Alianța cu Polonia împotriva Imperiului Otoman (Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman)  
1721 Petru cel Mare Livonia, Estonia, Ingria șiKarelia Imperiul Suedez Imperiul Suedez  
1743 Elisabeta a Rusiei Karelia de sud-vest Imperiul Suedez Războiul Ruso-Suedez (1741–1743)  
1771 Ecaterina cea Mare Hanatul Kalmîk Hanatul Kalmîk exodul calmîcilor spre Dzungaria  
1772 Ecaterina cea Mare Voevodatul Livoniei Poloneze și Belarusul răsăritean Uniunea statală polono-lituaniană Prima împărțire a Poloniei  
1774 Ecaterina cea Mare Regiunea Bugului de sud și Karbadino Imperiul Otoman Războiul Ruso-Turc (1768–1774)  
1783 Ecaterina cea Mare Hanatul Crimeii Imperiul Otoman Anexarea statului vasal  
1792 Ecaterina cea Mare Edisan Imperiul Otoman Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792)  
1793 Ecaterina cea Mare Ucraina de pe malul drept și Belarusul Uniunea statală polono-lituaniană A doua împărțire a Poloniei  
1795 Ecaterina cea Mare Galiția apuseană și Masovia sudică Uniunea statală polono-lituaniană A treia împărțire a Poloniei  
1799 Pavel I al Rusiei Alaska popoarele băștinașe America Rusă  
1801 Alexandru I al Rusiei Georgia răsăriteană Regatul Kartli-Kaheti Anexarea Georgiei  
1809 Alexandru I al Rusiei Marele Ducat al Finlandei Suedia Războiul Finlandei  
1810 Alexandru I al Rusiei Georgia apuseană Regatul Imereti Anexarea Georgiei
1812 Alexandru I al Rusiei Basarabia (Moldova) Imperiul Otoman Războiul Ruso-Turc (1806–1812)  
1813 Alexandru I al Rusiei Ducatul Varșoviei Franța Războaiele Napoleoniene  
1813 Alexandru I al Rusiei Georgia, Daghestan, Azerbaidjan și regiunea din nordul Armeniei Persia Războiul Ruso-Persan (1804–1813)  
1828 Nicolae I al Rusiei Provincia Iğdır, Azerbaijan și Armenia Persia Războiul Ruso-Persan (1826–1828)  
1858 Alexandru al II-lea al Rusiei Regiunea de la nord de valea Amurului Dinastia Qing (China) Al Doilea Război al Opiului  
1860 Alexandru al II-lea al Rusiei Regiunea de la răsărit de valea fluviului Ussuri Dinastia Qing (China) Al Doilea Război al Opiului  
1730–1863 gradual Kazahstan Hoarda Mică, Hoarda Mijlocie, Hoarda Mare Ocuparea Hanatului Kazahstanului  
1866 Alexandru al II-lea al Rusiei Uzbekistan Emiratul Buhara Cucerirea Emiratului Buhara de către Rusia  
1867 Alexandru al II-lea al Rusiei Cedarea Alaskăi Statele Unite ale Americii Achiziția teritoriului Alaska  
1873 Alexandru al II-lea al Rusiei Nordul Turkmenistanului Hanatul Hiva Campania din Hanatul Hiva din 1873  
1875 Alexandru al II-lea al Rusiei Insula Sahalin Imperiul Japonez negocierile de frontieră cu Japonia  
1876 Alexandru al II-lea al Rusiei Kârgâzstan și vestul Tadjikistanului Hanatul Kokand Anexarea statului vasal  
1878 Alexandru al II-lea al Rusiei Oblastul Kars și Oblastul Batumi Imperiul Otoman Războiul Ruso-Turc (1877–1878)  
1885 Alexandru al III-lea al Rusiei Sudul Turkmenistanului Turkmeni Campania din Turkmenia
 
 
Ashgabat
 
Krasno
vodsk
 
Cik
ișliar
 
Merv
 
Pandjeh
 
Geok Tepe
 
Bami
 
Kazil-
Arvat
 
Chat
 
 
Buhara
 
Hiva
Campania turkmenă din 1880–1885
* albastru=fort rusesc; galben=Hanatul Hiva.
1893 Alexandru al III-lea al Rusiei răsăritul Tadjikistanului slab populat Exploraterarea platolui Pamir  
1905 Nicolae al II-lea al Rusiei Pierderea sudului insulei Sahalin Imperiul Japonez Războiul ruso-japonez  

Uniunea Sovietică modificare

După Revoluția din Octombrie din 1917, Polonia și Finlanda și-au proclamat independența față de Rusia, independență pe care nu au mai pierdut-o până în ziua de azi. Rusia s-a transformat în Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (1917-1991) și, după destrămarea URSS în 1991a fost proclamată Federația Rusă. Zona asupra căreia guvernul rus și-a exercitat autoritatea a variat mult în timpul războiului civil din 1917-1922. Până în cele din urmă, cea mai mare parte a fostului teritoriu euro-asiatic al Imperiului Rus a fost recuperat în cadrul republicilor constituente ale URSS (1922-1991).

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică:

Teritorii ale fostului Imperiu Rus care au devenit independente permanent sau doar pentru o perioadă de timp limitată.

Federația Rusă modificare

Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a dus la crearea unor state postsovietice independente, Rusia Sovietică transformându-se în Ferația Rusă. După proclamarea independenței, Federația Rusă are mai multe dispute teritoriale atât cu statele postsovietice cât și cu alți vecini ai săi.


Republica Cecenă Icikeria a fost un guvern secesionist nerecunoscut al Ceceniei în perioada 1991–2000, care a luptat în două războaie împotriva forțelor guvernului central rus până când a fost exilat în anul 2000.

În 2014, Crimeea a fost anexată de cățre Federația Rusă. Anexarea nu a fost recunoscută de către membrii comunității internaționale.

Vedeți și: modificare


Note modificare

  1. ^ Allen F. Chew, An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967). pp 14–43.
  2. ^ John Channon, The Penguin historical atlas of Russia (1995) pp 8–12, 44–75.
  3. ^ Brian Catchpole, A map history of Russia (1983) pp 6–31.
  4. ^ Allen F. Chew, An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967)

Bibliografie suplimentară modificare

  • Bassin, Mark. "Russia between Europe and Asia: the ideological construction of geographical space." Slavic review 50.1 (1991): 1–17. Online
  • Bassin, Mark. "Expansion and colonialism on the eastern frontier: views of Siberia and the Far East in pre-Petrine Russia." Journal of Historical Geography 14.1 (1988): 3–21.
  • Forsyth, James. "A History of the Peoples of Siberia: Russia's North Asian Colony 1581–1990" (1994)
  • Foust, Clifford M. "Russian expansion to the east through the eighteenth century." Journal of Economic History 21.4 (1961): 469–482. Online
  • LeDonne, John P. The Russian empire and the world, 1700–1917: The geopolitics of expansion and containment (Oxford University Press, 1997).
  • McNeill, William H. Europe's Steppe Frontier: 1500–1800 (Chicago, 1975).
  • Subtelny, Orest (). Ukraine: A History. Toronto: University of Toronto Press. ISBN 978-0-8020-5808-9. 
  • Plamen Mitev, ed. Empires and peninsulas: Southeastern Europe between Karlowitz and the Peace of Adrianople, 1699-1829 (LIT Verlag Münster, 2010).
  • Treadgold, Donald W. "Russian expansion in the light of Turner's study of the American frontier." Agricultural History 26.4 (1952): 147–152. Online
  • Velychenko, Stephen, The Issue of Russian Colonialism in Ukrainian Thought.Dependency Identity and Development, AB IMPERIO 1 (2002) 323-66

Hărți modificare

  • Blinnikov, Mikhail S. A geography of Russia and its neighbors (Guilford Press, 2011)
  • Catchpole, Brian. A map history of Russia (1983)
  • Chew, Allen F. An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967)
  • Gilbert, Martin. Routledge Atlas of Russian History (4th ed. 2007) excerpt and text search
  • Parker, William Henry. An historical geography of Russia (University of London Press, 1968)
  • Shaw, Denis J.B. Russia in the modern world: A new geography (Blackwell, 1998)