Feldioara, Brașov
Feldioara (în maghiară Barcaföldvár, în traducere Cetatea de Pământ din Țara Bârsei, în germană Marienburg, în traducere "Cetatea Mariei", în latină Castrum Sancte Maria) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.
Feldioara | |||
— sat și reședință de comună — | |||
![]() Biserica evanghelică fortificată | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Localizarea satului pe harta județului Brașov | |||
Coordonate: 45°48′20″N 25°35′30″E / 45.80556°N 25.59167°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
Comună | ![]() | ||
SIRUTA | 40964 | ||
Atestare documentară | 1240 | ||
Altitudine[2] | 510 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 4.268 locuitori | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | 507065 | ||
Prefix telefonic | +40 x59 [1] | ||
Prezență online | |||
GeoNames ![]() | |||
![]() (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modifică date / text ![]() |
Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la cca. 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania.
Istoric Modificare
Localitatea este atestată documentar în anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Evolutia asezării, atestată de documente, este următoarea: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pământ și, din 1854, Feldioara. [3]
Descoperiri arheologice Modificare
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri.
Cetatea Cavalerilor Teutoni Modificare
Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râurile Olt șiHomorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers și Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. În anul 2017 a fost terminată întreaga renovare a cetății.
Cetatea țărănească Modificare
La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.
Bătălia de la Feldioara Modificare
În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg.
Demografie Modificare
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a.[5]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%).
Economie Modificare
Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de cherestea "Anatco Prod", fabrica de încălțăminte "Gino", prelucrarea uraniului la „Uzina R” , a bolțarilor și pavelelor la „Pref 1”, ).
Turism Modificare
- Biserica evanghelică din Feldioara este situată în estul localității. Conform tipăriturilor și tradițiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Țara Bârsei se găsea aici între 1211-1225. Biserica este construită în stil gotic, pe temeliile bazilicii de la sfârșitul secolului al XIII-lea.
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara
- Cetatea Feldioarei - A fost renovata în anul 2017, iar acum se poate vizita.
- Monumentul studenților sași din Feldioara. Monumentul, construit în 1912-1913, este amplasat la marginea SV a satului Feldioara și îi comemorează cei 39 de tineri studenți căzuți în bătălia desfășurată aici în 1612, sub conducerea judelui Brașovului Michael Weiss. În Lista Monumentelor Istorice, apare sub codul BV-IV-m-A-11919.[6]
Vezi și Modificare
Galerie imagini Modificare
-
1826 - Danga pentru vitele din Feldioara
-
Ruinele Cetăţii
-
Macheta ansamblului fortificaţiei cetaţii din Feldioara
-
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (monument istoric)
-
Altarul bisericii evanghelice
-
Amvonul
Note Modificare
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ „Cetatea Feldioara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Recensământul populației României din 31 decembrie 1930, vol. II, pag. 84.
- ^ Idem, pag. 563.
- ^ „Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Brașov” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Bibliografie Modificare
- Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6.
Lectură suplimentară Modificare
- Feldioara-Marienburg: Contribuții arheologice la istoria Țǎrii Bârsei : Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, Adrian Ioniță, Editura Academiei Române, 2004
Legături externe Modificare
- ro Primăria Feldioara
- ro Date despre Feldioara
- de Despre Feldioara Arhivat în , la Wayback Machine.