Giurgiulești, Cahul

sat din raionul Cahul, Republica Moldova
(Redirecționat de la Giurgiulești)
Giurgiulești
—  Sat  —
Strada centrală
Strada centrală
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Giurgiulești se află în Cahul
Giurgiulești
Giurgiulești
Giurgiulești (Cahul)
Amplasarea comunei pe harta Republicii Moldova
Giurgiulești se află în Cahul
Giurgiulești
Giurgiulești
Giurgiulești (Cahul)
Amplasarea comunei pe harta raionului Cahul
Coordonate: 45°29′N 28°12′E ({{PAGENAME}}) / 45.483°N 28.200°E

Țară Republica Moldova
RaionCahul

Guvernare
 - PrimarTatiana Gălățeanu (PDMM[1], 2023)

Populație (2014)[2]
 - Total2.866 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5318[3]
Prefix telefonic+373 299

Prezență online
Pagină neoficială

Giurgiulești este un sat din raionul Cahul, Republica Moldova. Localitatea este situată în extremitatea sudică a țării, la granița cu România și cu Ucraina, pe malul Prutului, la vărsarea acestuia în Dunăre. Portul adiacent localității este singurul port moldovenesc la Dunăre.

Istorie modificare

Istoria apartenenței statale  
  Republica Moldova 1991–
  URSS 1944–1991
  România 1941–1944
  URSS 1940–1941
  România 1918–1940
  Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
  Republica Rusă 1917
  Imperiul Rus 1878–1917
  România 1859–1878
  Moldova 1856–1859
  Imperiul Rus 1812–1856
  Imperiul Otoman –1812

Atestare modificare

Giurgiuleștiul este atestat documentar pentru prima dată la 1527, cu denumire Turculești, la 1546, satul apare cu denumirea apoi Turțulești, iar la 1593 și Țurțulești (Jurjulești).[4]

În componența Moldovei modificare

Perioada otomană modificare

Perioada țaristă modificare

Informații suplimentare: Gubernia Basarabia

În componența României Mari modificare

Informații suplimentare: Unirea Basarabiei cu Româniași Basarabia în cadrul României Mari

Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 înregistrează în Giurgiulești 352 gospodării de țărani români. În calitate de preot la Biserica Sfântul Gheorghe își efectua serviciul divin Petre Sofronianu de 43 de ani, absolvent al seminarului teologic, în slujbă pe loc din anul 1904. Cântăreț la biserică era Alexandru Tutovan, de 25 ani, absolvent al școlii spirituale, fiind în serviciu sacru la aceeași biserică începând cu anul din 1920.[5]




 
Structura etnică în 1930

     Români (98,4%)

     Bulgari (0,5%)

     Alte etnii (1,1%)

Conform datelor statistice publicat în anul 1923, în satul Giurgiulești sunt înregistrate 292 clădiri, 292 gospodării, 746 bărbați și 701 femei. Săptămânal se organizează un târg în ziua de luni. În activități agricole erau implicați majoritatea țăranilor cultivând grâu, porumb etc., o moară cu aburii. În domeniul socio-administativ funcționau o școală primară mixtă (fete și băieți), biserică ortodoxă, agenție de percepere, post de jandarmi, poștă rurală, telefon/telegraf, primărie, 2 cârciumi, bancă populară.[6]

În Anuarul din 1924, numărul de locuitori ai satului Giurgiulești este de 1375 persoane. Personalul administrativ al satului era reprezentat de primarul Ion Spamoglu și notar – Panait Ionescu. În domeniul deservirii populației activau: 1 băcănie (Ion Milev), 1 cârciumă (Meleșchin Efrosini), 1 cizmar (Nicolae Matei). În calitate de proprietari de moșii sunt indicați: Teodor Croitoru (91,5 desetine) și Constantin Trifa (91,5 desetine).[7]

Până la aprobarea Legii pentru Unificarea Administrativă intrată în vigoarea la 14 iunie 1925, satul Giurgiulești era inclus în județul Cahul, plasa Vulcănești. Începând cu anul 1925 Giurgiuleștiul aparține județului Ismail, plasa Reni. În perioada interbelică Giurgiulești a fost centru de comună de sine stătătoare (constituia comună alcătuită dintr-o singură localitate).[8]

La recensământul general al populației din 1930 au fost numărați 1944 de locuitori, inclusiv: români – 1914 persoane; unguri - 1 persoană; ruși – 4 persoane; bulgari – 8 persoane; greci – 2 persoane; găgăuzi - 6 persoane și 9 locuitori de etnie țigănească. Limba română, în calitate de limba maternă, și-au declarat 1917 persoane; limba rusă – 3 peroane; limba bulgară - 9 persoane; limba greacă – 2 persoane:, limba turcă/tătară – 4 persoane și 9 persoane vorbitoare de limbă țigănească.[9]

Perioada sovietică modificare

Informații suplimentare: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

În perioada sovietică în satul Giurgiulești se afla sediul „Sovietski Dunai” (Dunărea Sovietică). În anul 1979 producția totală a constituit 3,3 mln ruble, inclusiv: fructe și struguri - 1,12 mln ruble., zootehnie - 0,90 mln ruble, culturi legumicole - 0,83 mln ruble, culturi tehnice - 0,16, cereale - 0,58. În domeniul socio-economic activează o școală medie, casă de cultură cu instalație pentru cinematograf și grădiniță pentru copii.

În Moldova independentă modificare

Simboluri modificare

Stema și drapelul au fost aprobate prin Decizia Consiliului sătesc nr. 8.7 din 10 octombrie 2017; înregistrate prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 590-VIII din 30 ianuarie 2018.[10]

Descrierea stemei: scut tăiat ondulat; sus, în câmp albastru, trei stejari de aur, crescând din linia de tăiere; jos, în câmp de argint, trei focuri roșii. Capul scutului de argint, încărcat cu o cruce-firet roșie. Scutul timbrat de o coroană navală de aur, cu velele albe și purtând câte o cruce-firet roșie.[11]

Drapelul reprezintă o pânză pătrată, tripartită în fascie (1:2:1), alb-albastru-alb, și purtând în brâul de sus o cruce-firet roșie, iar în cel din mijloc trei stejari galbeni, crescând din linia marginii de sus a brâului de jos.

Populație modificare



 

Structură etnică

     localnici declarați moldoveni (84,93%)

     localnici declarați români (13,33%)

     ucraineni (0,52%)

     găgăuzi (0,24%)

     ruși (0,24%)

     alte etnii / nedeclarată (0,74%)

Conform datelor recensământului din 2014, populația localității este de 2.866 locuitori, dintre care 1.407 (49,09%) bărbați și 1.459 (50,91%) femei.[12] Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel:[13]

  • moldoveni — 2.434;
  • români — 382 (nu este vorba de cetățeni ai statului România ci de cetățeni ai Republicii Moldova care s-au declarat „români” la recensământ);
  • ucraineni — 15;
  • găgăuzi — 7;
  • ruși — 7;
  • altele / nedeclarată — 21.

Administrație și politică modificare

Componența Consiliului local Giurgiulești (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[14] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Democrat Modern din Moldova 6            
  Partidul Acțiune și Solidaritate 5            
  Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 2            

Economie modificare

    Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele Portul Giurgiulești, Podul rutier Galați–Giurgiulești, Podul feroviar Galați–Giurgiulești, M3 (Republica Moldova) și M15 (Ucraina)Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

În imediata apropierea a localității este amplasat unicul punct fluvio-maritim direct de distribuție și transbordare în/din Republica Moldova. Întreaga suprafață a Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) are statut de zonă economică liberă până în anul 2030. Grație amplasării sale pe cursul inferior al Dunării, cu adâncimi disponibile ale apei de până la 7 m, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime.

Personalități născute aici modificare

Note modificare

  1. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Giurgiulești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Oficiul Poștal Giurgiulești, raionul Cahul”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „La Giurgiulești, satul vechi de la „întâlnirea" Prutului cu Dunărea”. MOLDOVA.ORG. . 
  5. ^ Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, p. 39.
  6. ^ Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 162-163.
  7. ^ Anuarul „Socec” al României-Mari = "Socec" Annuary of the Great-Roumania. Volume II, (Provincia). București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon, pp. 42.
  8. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale. Întocmit conform legii pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru Organizarea administrațiunii locale (publicata in monitorul oficial nr. 161 din 15 iulie 1931). Cu un supliment de tablou de municipiile, comunele urbane reședință, nereședință și suburbane din întreaga țară]. București: Imprimeria Centrală (Monitorul oficial și imprimeriile statului), 1931, p. 232.
  9. ^ Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, limbă maternă, religie. Partea 1:Neam, limbă maternă. București: 1938, pp. 266-267.
  10. ^ Andrieș-Tabac, Silviu. Simbolurile satelor Caracui, Giurgiulești, Plop și ale comunei Gura-Căinarului. In: Muzeul Național de Istorie a Moldovei.: Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 29, 17-18 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, Ediția 29, R, pp. 49-50.
  11. ^ PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA DECRET Nr. 590 din 30-01-2018 Publicat 09-02-2018 în Monitorul Oficial Nr. 40-47 art. 109.
  12. ^ „Satul Giurgiulești, Raionul Cahul”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  13. ^ „Etnii. S. Giurgiulești, R-ul Cahul”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  14. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Giurgiulești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare