Deschide meniul principal

Gladna Montană, Timiș

sat în comuna Fârdea, județul Timiș, România
Gladna Montană
—  Sat  —
Biserica ortodoxă din sat
Biserica ortodoxă din sat
Gladna Montană se află în România
Gladna Montană
Gladna Montană
Gladna Montană (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°44′44″N 22°12′2″E45°44′44″N 22°12′2″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș
Comună Fârdea

SIRUTA156954

Altitudine[2]235 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total146 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307167
Prefix telefonic+40 x56 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Gladna Montană este un sat în comuna Fârdea din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de est a județului, într-o mică depresiune.

Se situează în estul județului Timiș, la circa 15 km sud de orașul Făget la poalele Munților Poiana Ruscă. Este traversată de drumul județean DJ681 Făget - Fârdea. Se învecinează la nord cu Drăgșinești, la nord-vest cu Mâtnicu Mic, la vest cu Fârdea și la est cu Gladna Română, intre dealurile cu denumire populara: Brăinu, Cuculeu, Ilițaru, Fața băni, si Țanțaru.

Cuprins

NumeModificare

Pare evident că numele comunei se afiliază la existența ducatului lui Glad.[necesită citare]

Numele lui a fost menționat pentru prima dată în 1454 sub numele de Gladnya, Felsö-Gladna, Also-Glanda [Gladna]. În 1464 Gladna, în 1466 pr. De asemenea, Gladna, în 1514-1517 op. Gladna, Gladnycza, Gadana în 1617, Gladna Oláh, Gladna din Germania, Gladnabánya, Gladna (germană) în 1808, Galadnabánya în 1913.

Denumirea populara romaneasca a satului este Bánya, din maghiarul bánya care se traduce prin cuvantul "mină" - mai precis, mină de aur.

IstoricModificare

Prima atestare documentară a Gladnei Montane datează din 1454, pe când era proprietatea lu Iancu de Hunedoara. În conscrierea din 1690-1700 aparținea de districtul Făget iar la 1717 avea 40 de case și se numea Gladana. Până la 1784 istoria sa se contopește cu cea a Gladnei Române, însă din acest an se trasează noi hotare și cele două așezări se despart. Pe lângă românii majoritari, aici au început să se așeze și germani veniți pentru minerit și proveniți din Rusca, Oravița, Reșița, Bocșa și alte localități din Banat. Din acest motiv s-a numit un timp "Gladna Germană". Spre sfârșitul secolului XIX germanii rămași abia depășeau 10% din populație, iar în perioada următoare localitatea a redevenit aproape complet românească.

În Evul Mediu, Galadnabánya aparținea județului Krasó.

Sec. XVIII - la Gladna Montană se află ruinele unei cetăți construite pe timpul voievodului Glad.

In perioada dominației austro-ungare, la Gladna Montană, au funcționat mine de exploatare cupriferă și auriferă, si forje de prelucrare a minereului.

Înainte de Tratatul de pace de la Trianon, el a aparținut orașului Fasadi din județul Krassó-Szörény(Caraș-Severin).

Prima școala cu predare in limba română a fost înființata(aprox 1920-1925) de către profesorul Musteța - informatie transmisa prin viu grai, neverificata.

Biserica de lemn din Gladna Montana cca 1941 - Arhivele Nationale Timis

Intrarea in baia lui Kapkotis(mina) a fost visibila pana nu demult.

PopulațiaModificare

În 1851, Elek Fényes a scris despre așezarea: "Német-Gladna, în județul Krasó, 75 de catholici, 146 de locuitori din vechime, cu o biserică veche. Se află la poalele dealului Bagyos, cu mine de cupru și de fier, cu păduri de stejar frumoase, cu terenuri mediocre "

În 1910, au fost 265 de români, 27 de germani și 25 de maghiari din 317 de locuitori. Dintre acestea, 265 de ortodocși greci, 49 de romano-catolici.

La recensământul din 2002, satul Gladna Montană avea 146 locuitori, din care 144 români și 2 de alte naționalități.

Biserica ortodoxă din Gladna Montană, galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 

Legături externeModificare