Gripă spaniolă

pandemie
(Redirecționat de la Gripa Spaniolă)

Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut în timpul Primului Război Mondial, fiind, se pare, similară cu gripa aviară de astăzi. S-a răspândit în multe țări odată cu întoarcerea soldaților de pe front, afectând în principal tinerii și având o rată de mortalitate ridicată. Virusul a făcut între 50 de milioane și 100 milioane de victime între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii, după Moartea neagră, din istoria umanității. Multe dintre victime au fost persoane tinere și sănătoase, gripa spaniolă fiind total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu sănătatea deja slăbită.

Mortalitatea pe săptămâni la Paris, München, Berlin, Londra și New York. Vârful (octombrie și noiembrie 1918) este atribuit gripei.

Boala a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o gripă spaniolă deoarece a primit mai multă atenție în presa spaniolă decât în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa nu era cenzurată ca în restul Europei.

 
Imagine la microscopul electronic a virusului din 1918 (recreat în laborator).

Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu este cunoscută cu precizie, dar se estimează că aproximativ 20-50% din populația de pe Terra din acel moment a suferit de această boală, letalitatea fiind între 2,5-5%, cu variații de la o țară la alta. Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de săptămâni; în comparație, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani.

În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populația din acea epocă, atingând o rată a mortalității de 20% în unele zone. În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații care s-au îmbolnăvit au murit. În Statele Unite, aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-675 de mii au murit. În Marea Britanie au murit 200.000; în Franța peste 400.000. În Alaska și Africa de Sud au murit comunități întregi. În Australia au murit 10.000 de persoane și în insulele Fiji au murit 14% din populație în doar două săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.

Spania a fost una dintre țările cele mai afectate, cu 8 milioane de infectați și aproximativ 300.000 morți.

În Mexic, regiunea cea mai afectată a fost statul Nuevo Leon, în care, de la 1 octombrie până la 15 decembrie, au murit 5.015 persoane, populația statului fiind de 336.000 locuitori.

 
Spital improvizat în Kansas.

Chiar dacă Primul Război Mondial nu a fost cauza directă a gripei, mișcările masive de trupe au ajutat la extinderea bolii. Cercetătorii cred că sistemul imunitar al soldaților era slăbit datorită tensiunii luptelor, atacurilor chimice, mărind astfel probabilitatea de a se contracta boala.

Numărul mare de călători soldați și modernizarea sistemului de transport a făcut posibil propagarea pandemiei într-un evantai mare de comunități. Cauza bolii nefiind încă cunoscută, mijloacele de tratament au fost reduse, de cele mai multe ori tradiționale: chinină, aspirină, ceaiuri, tonice cardiace (camfor) etc.

În 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ ușoară, denumită „gripă rusească”. Virusul gripei H1N1, care a produs această pandemie, produsese deja o epidemie în 1950. De aceea, au suferit în primul rând persoanele născute după 1950.

Victime celebre

modificare

Bibliografie

modificare
  • Niall Johnson: Britain and the 1918-19 Influenza Pandemic: A Dark Epilogue. Routledge, London and New York 2006. ISBN 0-415-36560-0

Legături externe

modificare