Guvernul Natalia Gavrilița

Guvernul Natalia Gavrilița
guvern Republica Moldova
'
Наталья Гаврилица (30-11-2021).jpg
Data formării 6 august 2021 (2021-08-06)
Oameni și organizații
Prim-ministru Natalia Gavrilița
Viceprim-ministru Nicu Popescu
Andrei Spînu
Oleg Serebrian
Iurie Țurcanu
Șeful statului Maia Sandu
Numărul curent de miniștri 13
Ministri revocați
(Decedati/demiși/demisionati)
3
Partide membre PAS — majoritate
Statut în legislatură Guvern majoritar absolut
Partide de opoziție BCS, PPȘ
Liderii opoziției Vlad Batrîncea
Vladimir Voronin
Ilan Șor
Istoria
Alegeri 11 iulie 2021
Mandatul legislativului 2021-2025
Precedent Guvernul Ion Chicu

Guvernul Natalia Gavrilița este cabinetul de miniștri care guvernează Republica Moldova din 6 august 2021. Guvernul a fost învestit cu votul a 61 deputați. Cum Partidul Acțiune și Solidaritate are majoritate în Parlamentul Republicii Moldova, guvernul este majoritar absolut PAS.

Componența cabinetuluiModificare

Guvernul Republicii Moldova are 13 miniștri, dintre care 4 sunt ridicați la rang de viceprim-miniștri. Bașcanul Găgăuziei este membru ex-officio în Guvern. Din punct de vedere politic, doar Natalia Gavrilița și alți 4 miniștri sunt membri PAS, ceilalți nefiind afiliați politic.

Minister Nume Portet Partid În funcție din Până la
Prim-ministru Natalia Gavrilița   PAS 6 august 2021
Viceprim-miniștri
Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu   Independent 6 august 2021
Viceprim-ministru, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu   PAS 6 august 2021
Viceprim-ministru pentru Reintegrare Vladislav Kulminski   Independenți 6 august 5 noiembrie 2021[1]
Oleg Serebrian 19 ianuarie 2022
Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu 6 august 2021
Miniștri
Ministru al Afacerilor Interne Ana Revenco   Independenți 6 august 2021
Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu 6 august 2021 8 iulie 2022
Vladimir Bolea   PAS 8 iulie 2022
Ministru al Apărării Anatolie Nosatîi Independenți 6 august 2021
Ministru al Culturii Sergiu Prodan 6 august 2021
Ministru al Economiei Sergiu Gaibu 6 august 2021 16 noiembrie 2022
Dumitru Alaiba   18 noiembrie 2022
Ministru al Educației și Cercetării Anatolie Topală 6 august 2021
Ministru al Finanțelor Dumitru Budianschi PAS 6 august 2021
Ministru al Justiției Sergiu Litvinenco   6 august 2021
Ministru al Mediului Iuliana Cantaragiu 6 august 2021 8 septembrie 2022[2]
Rodica Iordanov Independentă 18 noiembrie 2022
Ministru al Muncii și Protecției Sociale Marcel Spatari   Independenți 6 august 2021
Ministru al Sănătății Ala Nemerenco 6 august 2021
Membru ex-officio
Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia Irina Vlah   Independentă 6 august 2021

Remanieri guvernamentaleModificare

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare Vladislav Kulminski și-a dat demisia din motive personale în 5 noiembrie 2021.[3] Acesta a fost înlocuit de Oleg Serebrian, începând cu 19 ianuarie 2022.[4]

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a fost revocat din funcție la data de 8 iulie 2022. În aceeași dimineață, Vladimir Bolea a depus jurământul în fața prim-ministrului.[5]

Ministrul mediului, Iuliana Cantaragiu, a demisionat în data de 8 septembrie 2022, după ce a fost criticată de prim-ministru pentru lipsa de acțiune o zi mai devreme. Ulterior, într-o conferință de presă, zâmbind, Cantaragiu a declarat că „sunt lucruri care trebuiau făcute și nu au fost făcute, da, și?”.[6] De altfel, o măsură criticată a fost lansarea unui site pentru lemne de foc, ca soluție de alternativă pentru consumul de gaze.[7]

IstoricModificare

Natalia Gavrilița a fost desemnată în calitate de candidat la funcția de prim-ministru în data de 30 iulie 2021, după ce PAS a obținut majoritatea parlamentară absolută. Echipa guvernamentală a fost prezentată pe 3 august.[8] Parlamentul Republicii Moldova a votat garnitura guvernamentală și programul electoral în data de 6 august, cu 61 de voturi „pentru”.[9] Cabinetul este format majoritar de membri independenți din punct de vedere politic, doar câteva ministere fiind ocupate de membri de partid ai PAS.[10] La momentul votării listei de miniștri a fost votat și programul guvernamental, acesta fiind intitulat „Moldova vremurilor bune”, aluzie la sloganele de campanie utilizate de PAS în ultimele campanii electorale (ex: „E vremea oamenilor buni", „Pornim vremurile bune") și conține 45 de pagini.[11]

Pandemia de COVID-19Modificare

Cabinetul de miniștri s-a confruntat cu noi creșteri de cazuri de COVID-19, începând cu luna septembrie 2021. Drept urmare, starea de urgență în sănătate publică a fost proclamată a treia oară, la nivel național, începând cu 10 septembrie. Aceasta a fost prelungită pe 30 noiembrie 2021, 15 ianuarie și 15 martie 2022. După data de 15 aprilie, starea de urgență nu a mai fost prelungită, ceea ce a presupus eliminarea măsurilor. În paralel, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a continuat.[12]

Criza gazelor naturale din toamna anului 2021Modificare

Contractul cu Gazprom pe care Republica Moldova îl avea a expirat la 1 octombrie 2021. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit prelungirea contractului pentru încă 30 de zile. Gazprom a livrat gaze în cantități de 3 ori mai mici, la prețuri și de 790 de dolari la mia de metri cub, comparativ cu prețul de 550 de dolari cu o lună în urmă. Comparativ cu anul trecut, Republica Moldova achita costuri de 5 ori mai mari.[13] Guvernul de la Chișinău a operat diverse măsuri de avarie, incluzând pornirea sistemelor de încălzire pe păcură. În acest timp, negocierile cu Federația Rusă au continuat, însă în paralel Republica Moldova a avut și discuții cu alte țări, inclusiv România. Moldova a intrat în stare de urgență pe seama crizei energetice pentru 30 de zile, începând cu 22 octombrie.[14] Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat personal cu Dmitri Kozak privind problema gazelor.[15] Viceprim-ministrul Republicii Moldova și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, în avantajul Republicii Moldova. Noul contract are o durată de 5 ani și include prețul cerut de Guvernul de la Chișinău. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea achitării datoriilor, Spînu a declarat că Rusia a fost de acord ca un audit independent să stabilească circumstanțele în 2022. [16]

Criza gazelor naturale din ianuarie 2022Modificare

Republica Moldova a întâmpinat probleme economice în a achita factura aferentă importului de gaze naturale către Gazprom până la data de 20 ianuarie 2022. Andrei Spînu a declarat că statul poate achita doar 38 din 63 de milioane de dolari. În replică, Gazprom nu a fost de acord cu amânarea plăților, motivând că gazele nu pot fi furnizate gratuit. Cabinetul Gavrilița a instaurat starea de urgență pe o perioadă de 60 de zile și a anunțat că va apela la bugetul de stat pentru găsirea fondurilor necesare.[17][18] Pe fondul destabilizării economice cauzate de războiul din Ucraina, Guvernul Republicii Moldova a prelungit starea de urgență în martie și iunie 2022.[19]

Războiul din UcrainaModificare

Pentru a contracara dezinformarea, guvernul condus de Natalia Gavrilița a deschis un canal guvernamental de Telegram, numit „Prima Sursă”. Pe acesta, autoritățile publică știri adevărate și combat minciunile și dezinformările.[20]

O delegație română formată din președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul român, Nicolae Ciucă, au avut întrevederi la Chișinău cu Maia Sandu și Natalia Gavrilița pe 16 martie 2022 prin care partea română a reconfirmat sprijinul oferit pentru Republica Moldova.[21]

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat pe 23 martie că plățile pentru gazul natural exportat de Rusia vor fi acceptate doar în ruble rusești în cazul „statelor neprietenoase”, ca răspuns la sancțiunile pe care occidentul le-a intentat.[22] Viceprim-ministrul Andrei Spînu a anunțat că declarația nu se referă la Republica Moldova.[23]

Situația economică a Republicii Moldova s-a degradat constant de la începutul războiului, fiind a doua țară din Europa la nivelul scumpirilor produselor.[24]

ReferințeModificare

  1. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (). „Principalul negociator în procesul de reglementare transnistreană a depus cerere de demisie DIN MOTIVE PERSONALE | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE”. www.publika.md. Accesat în . 
  2. ^ „Ministrul Mediului din Moldova a demisionat”. Stiri pe surse. Accesat în . 
  3. ^ „Vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  4. ^ „Oleg Serebrian, noul vicepremier pentru reintegrare, a depus jurământul”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  5. ^ „Ultima oră! Ministrul Agriculturii Viorel Gherciu a fost demis: Vladimir Bolea i-a luat locul”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  6. ^ „Ultima oră! Iuliana Cantaragiu și-a dat demisia din funcția de ministru al Mediului”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  7. ^ „„Lemne.net și iarna.md. Alo, Harward, avem o problemă". Internauții, amuzați de site-ul lemne.md. Reacția lui Alaiba la glumele care au împânzit internetul”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  8. ^ „Chișinău: Natalia Gavriliță și-a prezentat echipa guvernamentală”. RFI România: Actualitate, informații, știri în direct. . Accesat în . 
  9. ^ „Parlamentul a votat noul guvern PAS. „Acest guvern nu va fura" (premierul Natalia Gavrilița)”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  10. ^ „Parlamentul a votat noul guvern PAS. „Acest guvern nu va fura" (premierul Natalia Gavrilița)”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  11. ^ „Moldova Vremurilor Bune.pdf”. Google Docs. Accesat în . 
  12. ^ „Gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  13. ^ „Moldova solicită ajutor de urgență. Țara dorește aprovizionare cu gaz din/prin România, după ce un contract major cu Gazprom a expirat”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  14. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Moldova intră în stare de urgență din cauza deficitului de gaze | DW | 22.10.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  15. ^ „Maia Sandu anunță că a purtat discuții cu Dmitri Kozak”. Jurnal.md. Accesat în . 
  16. ^ „Spinu anunță prețul pe care îl vom plăti pentru gaz. „S-a acceptat formula propusă de delegația noastră". Accesat în . 
  17. ^ „Republica Moldova instituie starea de urgență în sectorul energetic. Gazprom a refuzat amânarea plății livrărilor de gaze”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Moldova va achita la timp avansul către Gazprom pentru gazele din ianuarie, asigură Guvernul”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Starea de urgență, prelungită în R.Moldova. Gavrilița: "Avem nevoie de pârghii ce permit luarea unor decizii rapide". RFI România: Actualitate, informații, știri în direct. . Accesat în . 
  20. ^ „Autoritățile dau asigurări că R. Moldova nu se va implica militar în Ucraina – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  21. ^ „Klaus Iohannis, după discuțiile cu Maia Sandu: „România e alături de Republica Moldova. Pe noi puteți să contați!". Libertatea. . Accesat în . 
  22. ^ „Putin obligă „țările neprietenoase cu Rusia" să plătească gazul importat în ruble rusești”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  23. ^ „Autoritățile de la Chișinău spun că declarația lui Putin despre achitarea gazului rusesc doar în ruble nu se referă la Moldova” (în engleză). adevarul.ro. 1648052213. Accesat în 2022-03-24.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  24. ^ stiri.md. „Moldova, pe locul 2 în topul țărilor din Europa după nivelul scumpirilor”. stiri.md. Accesat în . 


Precedat(ă) de:
Guvernul Ion Chicu
Guvernul Natalia Gavrilița
6 august 2021
Succedat(ă) de: