Hans von Salmuth

Hans von Salmuth
Hans von Salmuth.jpg
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Metz, Alsacia-Lorena, Imperiul German Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Heidelberg, RFG Modificați la Wikidata
ÎnmormântatWiesbaden Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Activitate
Ramurainfanterie  Modificați la Wikidata
Gradul Generaloberst[*][[Generaloberst (general officer rank in the German Reichswehr and Wehrmacht and the Austro-Hungarian army)|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiCrucea Meritul Militar, clasa a III-a[*]
Crucea de Cavaler al Crucii de Fier  Modificați la Wikidata

Hans von Salmuth (n. ,[1][2] Metz, Alsacia-Lorena, Imperiul German – d. ,[1][2][3] Heidelberg, RFG) a fost un general german, condamnat pentru crime de război săvârșite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A comandat mai multe armate pe Frontul de Est și Armata a 15-a în Franța în timpul Debarcării din Normandia. După război, el a fost judecat în procesul înalților comandanți militari naziști din cadrul proceselor ulterioare de la Nürnberg. A fost găsit vinovat pentru săvârșirea de crime de război și crime împotriva umanității și a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. A fost eliberat în 1953.

Începutul carierei militareModificare

Hans von Salmuth s-a înrolat în Armata Germană în 1907 și a luptat în Primul Război Mondial. A servit în perioada interbelică în Reichswehr și apoi în Wehrmacht, îndeplinind funcția de șef al statului major al Corpului de Armată II din 1934 până în 1937. A fost numit apoi șef al statului major al Comandamentului Grupului I de Armate. În 1938 a fost transferat ca șef al statului major al Armatei a 2-a.

Activitatea sa în cel de-al Doilea Război MondialModificare

În 1939 a devenit șef al statului major al Grupului de Armate Nord, comandat de generalul Fedor von Bock, în timpul invadării Poloniei. Salmuth a continuat în funcția de șef al Statului Major al lui Bock, când acesta din urmă a primit comanda Grupului de Armate B pentru invazia Belgiei și Franței, în mai 1940. În iulie 1940 Salmuth a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier. La 1 august 1940 a fost înaintat la gradul de general-locotenent.

În 1941 Salmuth a fost trimis pe Frontul de Est în calitate de comandant al Corpului de Armată XXX. A participat la acțiunile militare din cadrul Operațiunii Barbarossa și a luat parte la Bătălia de la Sevastopol. La fel ca toate corpurile germane de pe Frontul de Est, corpul lui Salmuth a pus în aplicare Directiva pentru tratamentul comisarilor politici sovietici.[4] A fost decorat pe 19 septembrie 1941 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cl. III-a „pentru destoinicia, devotamentul și bravura personală de care au dat dovadă în luptele contra bolșevicilor în colaborare cu trupele române”.[5] În 1942 Salmuth a fost numit comandant interimar al Armatei a 17-a (20 aprilie - 1 iunie 1942). Pentru o scurtă perioadă de timp, din 6 iunie 1942 până în 15 iulie 1942, a fost repartizat comandant al Armatei a 4-a, înlocuindu-l pe fostul comandant, Gotthard Heinrici, care plecase în concediu. La mijlocul lunii iulie a anului 1942 a primit comanda Armatei a 2-a.

În ianuarie 1943 Salmuth a fost înaintat la gradul de Generaloberst (general-colonel), cel de-al doilea grad ca importanță din cadrul Wehrmacht-ului. La acea vreme, el era implicat în Operațiunea Voronej-Kastornoe, în care Armata a 2-a a fost distrusă aproape complet. La 3 februarie 1943 a primit comanda Armatei a 4-a, pe care a deținut-o până în iulie 1943. În august 1943 Salmuth a fost mutat pe Frontul de Vest în calitate de comandant al Armatei a 15-a, care se afla staționată la Pas-de-Calais (Franța). A fost eliberat de la comandă la sfârșitul lunii august 1944, după dezintegrarea liniei frontului german în urma debarcării aliaților în Normandia (Operațiunea Cobra), fără a mai primi o comandă.

Judecarea și condamnarea saModificare

Salmuth a fost judecat în Procesul înalților comandanți militari naziști din cadrul proceselor ulterioare de la Nürnberg. A fost găsit vinovat pentru crime de război și de crime împotriva umanității, inclusiv pentru uciderea și maltratarea prizonierilor de război sovietici și pentru uciderea, deportarea și luarea de ostatici a civililor din țările ocupate. Generalul Salmuth a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Sentința sa a fost revizuită în 1951, fiind redusă la 12 ani de închisoare și antedatată ca fiind pusă în aplicare din iunie 1945. Salmuth a fost eliberat în 1953.[6]

Hans von Salmuth a murit în 1962.

Funcții de comandăModificare

  • Corpul de Armată XXX - 10 mai 1941 - 27 decembrie 1941
  • Armata a 17-a - 20 aprilie 1942 - 1 iunie 1942
  • Armata a 4-a - 6 iunie 1942 - 15 iulie 1942
  • Armata a 2-a - 15 iulie 1942 - 3 februarie 1943
  • Armata a 4-a - c. iunie 1943 - 31 iulie 1943
  • Armata a 15-a - 1 august 1943 - 25 august 1944

DecorațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c d Hans von Salmuth, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ a b c d von, Hans Eberhard Kurt Salmuth, TracesOfWar 
  3. ^ a b Hans von Salmuth, Munzinger Personen, accesat în  
  4. ^ Stahel 2015, p. 28.
  5. ^ a b Decretul Regal nr. 2.628 din 19 septembrie 1941 pentru conferiri de decorațiuni de războiu și medalii, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 228 din 26 septembrie 1941, partea I-a, p. 5.716.
  6. ^ Hebert 2010, pp. 209, 218.
  7. ^ Scherzer 2007, p. 649.

BibliografieModificare

Legături externeModificare


Lideri militari
Predecesor:
Generaloberst Hermann Hoth
Comandant al Armatei a 17-a (17. Armee)
20 aprilie 1942 – 31 mai 1942
Succesor:
Generaloberst Richard Ruoff
Predecesor:
Generaloberst Gotthard Heinrici
Comandant al Armatei a 4-a (4. Armee)
6 iunie 1942 - 15 iulie 1942
Succesor:
Generaloberst Gotthard Heinrici
Predecesor:
General Maximilian Reichsfreiherr von Weichs
Comandant al Armatei a 2-a (2. Armee)
14 iulie 1942 - 3 februarie 1943
Succesor:
General Walter Weiss
Predecesor:
Generaloberst Gotthard Heinrici
Comandant al Armatei a 4-a (4. Armee)
iunie 1943 - 31 iulie 1943
Succesor:
Generaloberst Gotthard Heinrici
Predecesor:
General Heinrich von Vietinghoff gennant Scheel
Comandant al Armatei a 15-a (15. Armee)
8 august 1943 - 24 august 1944
Succesor:
General Gustav-Adolf von Zangen