Iliuță Rudăreanu

Date personale
Iliuță Rudăreanu

Nume la naștere	Iliuță Gheorghe
Născut	1889, satul Rudari, comuna Scărișoara, județul Romanați (astăzi Olt), Regatul României Rudari, România
Decedat	1982, București, RS România București, România
Cetățenie	România Regatul României Republica Socialistă România
Ocupație	clarinetist, compozitor
Limbi vorbite	limba română
Gen muzical	populară, concertantă
Instrument(e)	clarinet
Case de discuri	Electrecord
Discografie
Listă completă	Discografia lui Iliuță Rudăreanu
Modifică date / text

Iliuță Rudăreanu (n. 1889, Rudari, comuna Scărișoara, județul Romanați – d. 1982, București) a fost un cunoscut clarinetist virtuoz și compozitor român, de etnie romă.

Cariera artistică

S-a născut în anul 1889 în satul Rudari, comuna Scărișoara, județul Romanați (astăzi Olt), într-o familie de muzicanți. În perioada tinereții culege numeroase jocuri locale pe care le va înregistra, prelucra și aranja începând cu 1947.

În anul 1948, îl găsim cântând alături de violonistul Nicu Stănescu și orchestra sa la restaurantul Parcul Millea de pe Bd. Filantropiei (azi Ion Mihalache), vis-a-vis de Piața 1 mai.^[1]

În 1949, este angajat la Orchestra „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folklor, de unde va ieși la pensie. Aici evoluează sub bagheta dirijorilor Nicu Stănescu (cu care a colaborat și în anii '40) și Ionel Budișteanu, și activează alături de instrumentiști notabili precum naistul Fănică Luca, fluierașul Ion Vădeanu, cobzarul Ion Zlotea, taragotistul Luță Ioviță, țambalistul Mihai Ion Schină sau tinere talente precum acordeonistul Nicolae Crăciunescu sau naiștii Damian Luca și Damian Cârlănaru.

A întreprins turnee artistice în URSS, Cehoslovacia, Polonia, RDG, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Elveția, Finlanda, Israel, Egipt, Turcia, Irak, Siria, India, China, Coreea de Nord etc.

Decesul

Moare în anul 1982 la București, la vârsta de 93 de ani.

Compoziții și prelucrări

Iliuță Rudăreanu s-a remarcat și ca bun compozitor. Printre lucrările sale se numără: Hora rândunelelor (1953)^[2]; Balada cavalului și Sârba poporului (1956), Corul păsărilor, Jocul de la Dunăre, Sârba rândunelelor, Sârba lui Iliuță Rudăreanu ș.a.

Înregistrează în anul 1953 melodia de joc macedo-română Gaida din Munții Pindului, culeasă și prelucrată de George Marcu. Prelucrează împreună cu violonistul, dirijorul și compozitorul Nicu Stănescu multe alte piese pentru repertoriul Orchestrei „Barbu Lăutaru” (de obicei piese concertante precum Hora mărțișorului, Hora furtună, Hora staccato ș.a., dar și jocuri populare oltenești precum Rustemul, Galaonul, Dianca, Tarele, Călușul, Alunelul ș.a.).

Apariție în film

Iliuță Rudăreanu apare în filmul artistic „Moara cu noroc” realizat în 1955 după nuvela lui Ioan Slavici (regia și scenariul Titus Popovici), cântând în crâșma lui Ghiță (personajul slavician), într-o formație populară alcătuită din alți doi instrumentiști: Nicu Stănescu (vioară) și Constantin Pandele (țambal).

Distincții

Ordinul Muncii clasa a III-a (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în interpretarea muzicii populare”^[3]^[4]

În același an (august 1954) este laureat al Premiului de stat, clasa I pe 1952, obținând și suma de 30.000 lei.^[5]

Discografie

Articol principal: Discografia lui Iliuță Rudăreanu

Legături externe

Video clip: Gaida (1957)
Video clip: Alunelul (anii '50)

Note

^ La "Parcul Millea". Accesat la 7.08.2014.
^ ***, Din cântecele și jocurile oamenilor muncii din R.P.R., vol. 10
^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 234 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor instrumentiști și cîntăreți populari, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 222.
^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 318
^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 319

[1] La "Parcul Millea". Accesat la 7.08.2014.

[2] ***, Din cântecele și jocurile oamenilor muncii din R.P.R., vol. 10

[3] Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 234 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor instrumentiști și cîntăreți populari, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 222.

[4] Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 318

[5] Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 319

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]