Imidazolidină

compus chimic
Imidazolidină
Identificare
Număr CAS504-74-5
PubChem CID449488
Formulă chimicăC₃H₈N₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară72,068748 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Imidazolidina este un compus organic heterociclic cu formula chimică (CH2)2(NH)2CH2. Prezintă caracter bazic. Imidazolidinele sunt compușii derivați de la această structură.

Obținere modificare

Imidazolidinele se obțin tradițional în urma unei reacții de condensare a unei 1,2-diamine cu o aldehidă. Unul sau ambii atomi de azot pot fi substituiți cu resturi alchil sau benzil:[2]

 

Prima sinteză a imidazolidinei părinte a fost raportată în anul 1952.[3]

Proprietăți modificare

Imidazolidina și derivații săi nesubstituiți sunt adesea labili.[4] Nucleul este susceptibil la atacul hidrolitic, formând diamina și aldehida.[2]

Eliminarea celor doi atomi de hidrogen de la carbonul din poziția 2, aflat între cei doi atomi de azot, ar duce la formarea unei carbene (denumită dihidroimidazol-2-ilidenă). Derivații săi sunt o categorie de carbene persistente.[5]

 

Note modificare

  1. ^ a b c „Imidazolidină”, Imidazolidine (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b Ferm, R. J.; Riebsomer, J. L. From "The chemistry of the 2-imidazolines and imidazolidines" Chemical Reviews, 1954, 54, 593-613. doi:10.1021/cr60170a002
  3. ^ E. D. Bergmann; E. Meeron; Y. Hirshberg; S. Pinchas (). „Reaction products of primary β-hydroxy-amines with carbonyl compounds. IV. Infrared and ultraviolet absorption spectra of ethylenediamine derivatives”. Rec. Trav. Chim. 71 (2): 200–212. doi:10.1002/recl.19520710211. 
  4. ^ Madeleine M. Joullie; George M. J. Slusarczuk; Adrienne S. Dey; Paul B. Venuto; Ronald H. Yocum (). „Synthesis and properties of fluorine-containing heterocyclic compounds. IV. N,N-Unsubstituted imidazolidine”. J. Org. Chem. 32 (12): 4103–4105. doi:10.1021/jo01287a100. 
  5. ^ A. J. Arduengo; H. V. R. Dias; R. L. Harlow; M. Kline (). „Electronic stabilization of nucleophilic carbenes”. J. Am. Chem. Soc. 114 (14): 5530. doi:10.1021/ja00040a007. 

Vezi și modificare