Independență algebrică
În algebra abstractă o submulțime a unui corp independentă algebric peste un subcorp dacă elementele din nu satisfac nicio ecuație polinomială netrivială cu coeficienți în .
În particular, un element al unei mulțimi este independent algebric peste dacă și numai dacă este transcendent peste . În general, toate elementele unei mulțimi independente algebric peste sunt necesar transcendente peste și peste toate extinderile peste generate de restul elementelor lui .
Exemplu
modificareCele două numere reale și sunt fiecare numere transcendente: ele nu sunt rădăcinile vreunui polinom netrivial cu coeficienți raționali. Prin urmare, fiecare din cele două singletoane și sunt independente algebric peste corpul numerelor raționale .
În orice caz, mulțimea nu este independentă algebric peste numerele raționale deoarece polinomul netrivial
este zero pentru și .
Independența algebrică a unor constante
modificareDeși se știe că ambele și e sunt transcendente, nu se știe dacă mulțimea formată din ele este independentă algebric peste .[1] De fapt nu se știe nici măcar dacă este irațional.[2] Nesterenko a demonstrat în 1996 că:
Teorema Lindemann–Weierstrass
modificareTeorema Lindemann–Weierstrass(d) poate fi folosită adesea pentru a demonstra că unele mulțimi sunt independente algebric peste Se afirmă că ori de câte ori sunt numere algebrice acestea sunt independente liniar(d) peste , ca urmare sunt și ele independente algebric peste .
Matroizi algebrici
modificareFiind dată o extindere de corp care nu este algebrică, Lema lui Zorn poate fi utilizată pentru a arăta că există întotdeauna o submulțime maximă independentă algebric a peste . Mai mult, toate submulțimile maxime independente algebric au aceeași cardinalitate, cunoscută sub numele de grad de transcendență al extinderii.
Pentru orice mulțime de elemente ale , submulțimile independente algebric din satisfac axiomele care definesc mulțimile independente ale unui matroid(d). În acest matroid, rangul unei mulțimi este gradul său de transcendență, iar subspațiul generat de mulțimea de elemente este intersecția lui cu corpul . Un matroid care poate fi generat în acest mod se numește matroid algebric. Nu există o caracterizare bună a matroizilor algebrici, dar se știe că unii matroizi nu sunt algebrici; cel mai mic este matroidul Vámos.[5]
Mulți matroizi finiți pot fi reprezentați(d) printr-o matrice peste corpul , în care elementele matroidului corespund coloanelor matricii, iar mulțimea elementelor este independentă dacă mulțimea corespunzătoare a coloanelor este independentă liniar. Orice matroid cu o reprezentare liniară de acest tip poate fi reprezentat și ca un matroid algebric, prin alegerea unei nedeterminate pe fiecare rând al matricii, și folosirea coeficienților matricii în fiecare coloană pentru a atribui fiecărui element al matroidului o combinație liniară a acestor transcendente. Inversa este falsă: nu orice matroid algebric are o reprezentare liniară.[6]
Note
modificare- ^ en Patrick Morandi (). Field and Galois Theory. Springer. p. 174. ISBN 978-0-387-94753-2. Accesat în .
- ^ en Green, Ben (), „III.41 Irrational and Transcendental Numbers”, În Gowers, Timothy, The Princeton Companion to Mathematics, Princeton University Press, p. 222
- ^ en Manin, Iu. I.; Pancișkin, A. A. (). Introduction to Modern Number Theory. Encyclopaedia of Mathematical Sciences. 49 (ed. Second). p. 61. ISBN 978-3-540-20364-3. ISSN 0938-0396. Zbl 1079.11002.
- ^ en Nesterenko, Iuri V (). „Modular Functions and Transcendence Problems”. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences, Série I. 322 (10): 909–914.
- ^ en Ingleton, A. W.; Main, R. A. (), „Non-algebraic matroids exist”, Bulletin of the London Mathematical Society, 7 (2): 144–146, doi:10.1112/blms/7.2.144, MR 0369110
- ^ en Joshi, K. D. (), Applied Discrete Structures, New Age International, p. 909, ISBN 9788122408263
Legături externe
modificare- en Chen, Johnny, Algebraically Independent la MathWorld.