Deschide meniul principal

Ioan Vescan

Avocat român, cunoscut datorită faptului că a fost primul prefect român al județului Mureș-Turda, precum și datorită contribuției sale la activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia
Ioan Vescan
ViisoaraCJ (8).JPG
Bustul lui Ioan Vescan din Viișoara, județul Cluj
Date personale
Născut22 august 1877
Viișoara, Cluj, România Modificați la Wikidata
Decedat1946
NaționalitateRomână
CetățenieAustro-UngariaAustro-Ungaria
RomâniaRomânia
OcupațieAvocat
Activitate
Cunoscut pentruImplicarea în activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia
Numirea sa ca prim prefect român al județului Mureș-Turda
Partid politicPartidului Național Român
Partidul Național Țărănesc

Ioan Vescan (n. 22 august[1] 1877,[2] Viișoara[1] - d. 1946[2]) a fost un avocat român, cunoscut datorită faptului că a fost primul prefect român al județului Mureș-Turda[3] (cu începere de la 10 ianuarie 1919)[4], precum și datorită contribuției sale la activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia.[5][6]

Primii aniModificare

S-a născut în data de 22 august 1877 în satul transilvănean Viișoara într-o familie de țărani ortodocși, numele mamei sale fiind Ana și al tatălui său, Ioan. Părinții săi au mai avut încă 4 copii. După școala urmată în satul natal, deși a dorit să studieze la liceul din Aiud, datorită necunoașterii limbii maghiare a urmat cursurile celui din Blaj. Mai târziu, după perfecționarea abilității de a vorbi maghiara, a urmat cursurile Facultății de Drept din Târgu Mureș și, apoi, a obținut doctoratul în Drept la Cluj. În acest timp, s-a implicat în mișcarea pentru drepturile sociale, politice și culturale ale românilor transilvăneni.[1] A fost bursier al Fundației Gojdu.[7]

Cariera politicăModificare

În Primul Război Mondial a fost înrolat în Armata Austro-Ungară și trimis să lupte pe Frontul de Răsărit, cu gradul de locotenent. În decembrie 1916 a căzut prizonier. Ajuns în lagărul de la Darnița, a participat la constituirea Corpului de Voluntari,[1] devenind unul dintre fruntașii acestuia[8] și promovând, apoi, în Armata României până la gradul de căpitan.[9]

Odată cu trecerea Transilvaniei în componența României, a participat la impunerea administrației românești în aceasta provincie și a fost numit prefect al județului Mureș-Turda.[1] A fost, de asemenea, un fruntaș al Partidului Național Român[10] și, mai apoi, al Partidului Național Țărănesc.[11] În octombrie 1927 a fost ales președinte executiv al organizației Mureș a P.N.Ț.[12] A fost ales deputat de Mureș.[13] A fost distins cu Ordinul „Ferdinand I”, pentru meritele sale.[1]

In memoriamModificare

Este înmormântat într-o criptă din Biserica ortodoxă[1] cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Ana” din Viișoara, județul Cluj, pe care a ctitorit-o.[14]

O stradă din Târgu-Mureș poartă numele său.[15] În anul 1998, a fost dezvelit un bust al său în fața lăcașului de cult unde este înmormântat.[1]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d e f g h Eugen Vescan: fragmente de interviu în Crișan, Doina;Modalități de integrare a elementelor de istorie locală în procesul instructiv educativ; Școala Gimnazială Viișoara, Cluj; p. 3-5 (PDF)
  2. ^ a b Placa comemorativă de pe soclul bustului lui Ioan Vescan din Viișoara, județul Cluj
  3. ^ Nistor, Ioan Silviu;Contribuții mureșene la Marea Unire din 1918; Ed. Dacia; 1981; p. 117
  4. ^ Galea, Aurel; Formarea și activitatea consiliului dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria (2 decembrie 1918-10 aprilie 1920), Vol. I; Ed. Tipomur; Târgu Mureș; 1996; ISBN 9789739168793; p. 269
  5. ^ Semnificația Memoriului Manifest..., Șerban, 2000-2001, p. 145
  6. ^ Părean, Ioan; Soldați ai României Mari. Din prizonieratul rusesc în Corpul Voluntarilor transilvăneni și bucovineni (1916 – 1918); Revista Academiei Forțelor Terestre, Anul VII - nr.3-4 (27-28); trimestrul III-IV - 2002; pp. 1–5 PDF (p. 2 PDF); accesat la 25 ianuarie 2017
  7. ^ Sigmierean, Cornel; Bursierii „Gojdu” – destine politice și culturale;Simpozion, Comunicările celui de al XXII-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria (Giula, 23–24 noiembrie 2002); Giula; 2003; ISBN 963 206 866 1; p. 23
  8. ^ Lapedatu, Alexandru; Amintiri; Ed. Albastră; Cluj; 2015; p. 173
  9. ^ Revista arhivelor, Vol. XLV; 1983; p 76
  10. ^ en Oană, Marinela; Nedelea, Alexandru;Law of 24 june 1925 – administrative unification law purpose, goals, limits; The Annals of The „Ștefan cel Mare” University of Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration, Vol. 11, No. 1(13), 2011; p. 345
  11. ^ Nițu, Liviu P.; Anexa Nr. 2 (Ședința C.C. Ex. al P.N.Ț. din după amiaza zilei de 4 iulie 1946) în Elita politică istorică, 1945-1955; Ed. Mica Valahie; București; 2011; ISBN 978-606-738-019-4
  12. ^ Bosoancă, Traian; Din viața și activitatea Dr. Titu Liviu Tilea; Angvstia, 8/ 2004; p. 149
  13. ^ Memorandul Românilor din Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, adresat MS Regelui Carol la 15 decemvrie 1938
  14. ^ Biserica ortodoxă Viișoara; pagina Parohiei Ortodoxe Viișoara II, Protopopiatul ortodox Turda;
  15. ^ Câteva străzi din Tîrgu-Mureș vor purta numele unor personalități locale.; 24 mai 2010; Radio România Târgu Mureș

Lectură suplimentarăModificare

  • Vescan, Eugen; Vișinescu, Valentin; Dr.Ioan Vescan: 1876-1946 - micromonografie; Ed. Cartea Cărții de Știință; Cluj-Napoca; 2006.