Wikipedia

Ioan Vescan

avocat român, cunoscut datorită faptului că a fost primul prefect român al județului Mureș-Turda, precum și datorită contribuției sale la activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia
Ioan Vescan

Bustul lui Ioan Vescan din Viișoara, județul Cluj
Date personale
Născut22 august 1877
Viișoara, România Modificați la Wikidata
Decedat1946
CetățenieAustro-UngariaAustro-Ungaria
RomâniaRomânia
OcupațieAvocat
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Cunoscut pentruImplicarea în activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia
Numirea sa ca prim prefect român al județului Mureș-Turda
Partid politicPartidului Național Român
Partidul Național Țărănesc
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Vescan (n. 22 august[1] 1877,[2] Viișoara[1] - d. 1946[2]) a fost un avocat român, cunoscut datorită faptului că a fost primul prefect român al județului Mureș-Turda[3] (cu începere de la 10 ianuarie 1919)[4], precum și datorită contribuției sale la activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia.[5][6]

Primii ani modificare

S-a născut în data de 22 august 1877 în satul transilvănean Viișoara într-o familie de țărani ortodocși. Numele mamei sale a fost Ana și al tatălui său, Ioan. Părinții săi au mai avut încă 4 copii. După școala urmată în satul natal, deși a dorit să studieze la liceul din Aiud, datorită necunoașterii limbii maghiare a urmat cursurile celui din Blaj. Mai târziu, după perfecționarea abilității de a vorbi maghiara, a urmat cursurile Facultății de Drept din Târgu Mureș și, apoi, a obținut doctoratul în Drept la Cluj. În acest timp, s-a implicat în mișcarea pentru drepturile sociale, politice și culturale ale românilor transilvăneni.[1] A fost bursier al Fundației Gojdu.[7]

Cariera politică modificare

În Primul Război Mondial a fost înrolat în Armata Austro-Ungară și trimis să lupte pe Frontul de Răsărit, cu gradul de locotenent. În decembrie 1916 a căzut prizonier. Ajuns în lagărul de la Darnița, a participat la constituirea Corpului de Voluntari,[1] devenind unul dintre fruntașii acestuia[8] și promovând, apoi, în Armata României până la gradul de căpitan.[9]

Odată cu trecerea Transilvaniei în componența României, a participat la impunerea administrației românești în aceasta provincie și a fost numit prefect al județului Mureș-Turda.[1] A fost, de asemenea, un fruntaș al Partidului Național Român[10] și, mai apoi, al Partidului Național Țărănesc.[11] În octombrie 1927 a fost ales președinte executiv al organizației Mureș a P.N.Ț.[12] A fost ales deputat de Mureș.[13] A fost distins cu Ordinul „Ferdinand I”, pentru meritele sale.[1]

In memoriam modificare

Este înmormântat într-o criptă din Biserica ortodoxă[1] cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Ana” din Viișoara, județul Cluj, pe care a ctitorit-o.[14]

O stradă din Târgu-Mureș poartă numele său.[15] În anul 1998, a fost dezvelit un bust al său în fața lăcașului de cult unde este înmormântat.[1]

Referințe modificare

  1. ^ a b c d e f g h Eugen Vescan: fragmente de interviu în Crișan, Doina;Modalități de integrare a elementelor de istorie locală în procesul instructiv educativ; Școala Gimnazială Viișoara, Cluj; p. 3-5 (PDF)
  2. ^ a b Placa comemorativă de pe soclul bustului lui Ioan Vescan din Viișoara, județul Cluj
  3. ^ Nistor, Ioan Silviu;Contribuții mureșene la Marea Unire din 1918; Ed. Dacia; 1981; p. 117
  4. ^ Galea, Aurel; Formarea și activitatea consiliului dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria (2 decembrie 1918-10 aprilie 1920), Vol. I; Ed. Tipomur; Târgu Mureș; 1996; ISBN 9789739168793; p. 269
  5. ^ Semnificația Memoriului Manifest..., Șerban, 2000-2001, p. 145
  6. ^ Părean, Ioan; Soldați ai României Mari. Din prizonieratul rusesc în Corpul Voluntarilor transilvăneni și bucovineni (1916 – 1918); Revista Academiei Forțelor Terestre, Anul VII - nr.3-4 (27-28); trimestrul III-IV - 2002; pp. 1–5 PDF (p. 2 PDF); accesat la 25 ianuarie 2017
  7. ^ Sigmierean, Cornel; Bursierii „Gojdu” – destine politice și culturale;Simpozion, Comunicările celui de al XXII-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria (Giula, 23–24 noiembrie 2002); Giula; 2003; ISBN 963 206 866 1; p. 23
  8. ^ Lapedatu, Alexandru; Amintiri; Ed. Albastră; Cluj; 2015; p. 173
  9. ^ Revista arhivelor, Vol. XLV; 1983; p 76
  10. ^ en Oană, Marinela; Nedelea, Alexandru;Law of 24 june 1925 – administrative unification law purpose, goals, limits; The Annals of The „Ștefan cel Mare” University of Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration, Vol. 11, No. 1(13), 2011; p. 345
  11. ^ Nițu, Liviu P.; Anexa Nr. 2 (Ședința C.C. Ex. al P.N.Ț. din după amiaza zilei de 4 iulie 1946) în Elita politică istorică, 1945-1955; Ed. Mica Valahie; București; 2011; ISBN 978-606-738-019-4
  12. ^ Bosoancă, Traian; Din viața și activitatea Dr. Titu Liviu Tilea Arhivat în , la Wayback Machine.; Angvstia, 8/ 2004; p. 149
  13. ^ Memorandul Românilor din Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, adresat MS Regelui Carol la 15 decemvrie 1938
  14. ^ Biserica ortodoxă Viișoara; pagina Parohiei Ortodoxe Viișoara II, Protopopiatul ortodox Turda;
  15. ^ Câteva străzi din Tîrgu-Mureș vor purta numele unor personalități locale.; 24 mai 2010; Radio România Târgu Mureș

Lectură suplimentară modificare

  • Vescan, Eugen; Vișinescu, Valentin; Dr.Ioan Vescan: 1876-1946 - micromonografie; Ed. Cartea Cărții de Știință; Cluj-Napoca; 2006.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Vescan&oldid=15154468