Ion I. Moța
Ion I. Moța | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ionel Moța |
Născut | ![]() ![]() |
Decedat | (34 de ani) ![]() ![]() |
Părinți | Ioan Moța Maria Moța, născută Damian |
Frați și surori | Ana I. Moța Elvira I. Moța |
Căsătorit cu | Iridenta Moța |
Copii | Mihail și Gabriela |
Naționalitate | ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Religie | Creștin Ortodox |
Ocupație | politician avocat ![]() |
Activitate | |
Partid politic | Garda de Fier (1927-1937) |
Alma mater | Universitatea din Paris Universitatea Babeș-Bolyai Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea din Grenoble[*] |
Modifică date / text ![]() |
Ion I. Moța (nume la naștere Ionel Moța; n. , Orăștie, Regatul Ungariei[*] , Austro-Ungaria – d. , Majadahonda (municipiu), Madrid Province, A Doua Republică Spaniolă) a fost un politician român și membru fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier.
BiografieModificare
Ion Moța s-a născut în data de 5 iulie 1902, în Orăștie, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. A fost fiul preotului ortodox și publicistului Ioan Moța. S-a căsătorit în data de 18 august 1927 cu sora lui Corneliu Zelea Codreanu, Iridenta, având cu aceasta doi copii, Mihail și Gabriela.
A tipărit la Orăștie, la Editura și Tipografa „Libertatea”, traducerea falsului cunoscut drept "Protocoalele Înțelepților Sionului", o lucrare propagandistică antisemită întocmită de poliția secretă țaristă înainte de Primul Război Mondial, după ediția franceză a lui Roger Lambelin, cu comentariile profesorului Ion C. Cătuneanu și avocatului Emilian Vasiliu-Cluj.[1]
StudiiModificare
Ion Moța a studiat dreptul la Universitatea din Paris (1920-1921), la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, la Universitatea din Iași și la Universitatea din Grenoble. Teza sa, terminată în anul 1932 la Universitatea din Grenoble, a fost intitulată „Securitatea Juridică în Comunitatea Națiunilor”.
Războiul civil spaniolModificare
Cu acordul lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1936 a plecat să lupte în Războiul civil din Spania, împotriva forțelor republicane. A căzut la 13 ianuarie 1937 împreună cu Vasile Marin în luptele din localitatea Majadahonda, aproape de Madrid, în rândurile armatei franchiste. Cei doi au fost declarați eroi ai Mișcării Legionare și au fost înmormântați la „Casa Verde” (sediul Mișcării Legionare).
După cel de-Al Doilea Război Mondial, un grup de legionari din exil au luat inițiativa de a ridica o cruce în locul unde au murit Ion Moța și Vasile Marin. În data de 13 septembrie 1970, cu sprijinul regimului franchist spaniol, chiar pe locul unde au murit cei doi tovarăși de luptă (legionarii numindu-se „camarazi”), legionarii au construit un mausoleu monumental, unde, în fiecare an, la 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.
GalerieModificare
Marș funeral pentru Ion Moța și Vasile Marin, 1937
Ion Moța, alături de Vasile Marin, comemorat pe o marcă poștală din anul 1941
Monumentul de la Majadahonda, ridicat în anul 1970, în memoria lui Ion Moța și Vasile Marin
NoteModificare
- ^ Ion I. Moța - Spiritul de jertfă i-a adus sfârșitul, Adriana Diana Grigore, Historia, accesat la 25 aprilie 2016
Legături externeModificare
- Testamentul lui Ion. I. Moța
- Documente secrete din arhiva Corneliu Zelea Codreanu, carte cu totul inedita, apărută la Editura Tipo Moldova - Iasi, 15 aprilie 2012, Ziaristi Online Ro