Iuriu de Câmpie, Cluj

sat în comuna Cojocna, județul Cluj, România
Iuriu de Câmpie
—  sat  —

Iuriu de Câmpie se află în România
Iuriu de Câmpie
Iuriu de Câmpie (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 46°41′56″N 23°54′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.69889°N 23.91639°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăCojocna

SIRUTA57412
Atestare1320

Altitudine409 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total267 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407246
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Iuriu de Câmpie (în maghiară Mezőőr) este un sat în comuna Cojocna din județul Cluj, Transilvania, România.

Iuriu de Câmpie pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Este atestat documentar din anul 1320.

În secolul al XV-lea sat românesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Beke.

Istoricul denumirilor și subordonarea administrativă

modificare
  • Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096), localitatea apare sub numele de „Mezö Ör”.
  • 1839, 1863, 1890 Mező-Őr;
  • 1850 Mező Őr; 1857 Mező Ör; (O.T.) Mező-Ör;
  • 1873 Őr (Mező-); 1880 Mező (Őr-);
  • 1920 Iuriu;
  • 1930-1941 Juriul-de-Câmpie;
  • 1956 Iuriu-de-Cîmpie.

Se presupune, că denumirea localității (Mezőőr înseamnă "loc de strajă din câmpie" în limba maghiară) vine din secolul al X.-lea din timpul descălecatului maghiarilor în Bazinul Carpatic și semnifică existența aici spre vest a unei linii de apărare temporare. [2] Această linie de apărare s-a mutat mai târziu la nivelul Ținutul Secuiesc și mai apoi în Moldova. Denumirea de Iuriu de Câmpie este pe jumătate o adaptare fonetică din maghiară a cuvântului "őr" în "iuriu" și pe jumătate traducerea cuvântului "mező" în "câmpie".

Din punct de vedere administrativ, in anul 1890 satul aparținea de comitatul Cojocna {Kolozs}, iar în perioada 1900-1910 de comitatul Cojocna, plasa Mociu. În anul 1920 apartinea de județul Cojocna, plasa Cojocna, iar în anul 1930 a fost subordonat administrativ județului Cluj, plasa Cluj. În anul 1941 satul aparținea de județul Cluj-Turda, plasa Câmpia-Turzii, iar începând cu 1956 face parte din Regiunea Cluj, raionul Cluj. În 1966 satul aparține de Regiunea Cluj, raionul Turda, com. Iuriu de Câmpie.

Date geografice

modificare

Satul Iuriu de Câmpie se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 30 km de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionară. Se învecinează la vest cu satul Straja,la (nord - est) cu Aruncuta, iar la sud-vest cu satul Huci. În partea de vest se învecinează cu Boj-Cătun, iar la est cu Soporu de Campie. Din punct de vedere administrativ, după unirea Transilvaniei cu România din 1918, Iuriu de Campie se regǎsește în structura organizatoricǎ a județului Cojocna, plasa Cojocna. În anul 1930 figureazǎ în județul Cluj, plasa Cluj, iar în 1941 în județul Cluj - Turda, plasa Câmpia Turzii. În anul 1956 satul este inclus în Regiunea Cluj, raionul Cluj, iar în 1966 apare cu rang de comună în raionul Gherla, județul Cluj. Face parte din zona metropolitană Cluj-Napoca, alaturi de toate satele aparținătoare de comuna Cojocna . Pozitia geografica in cadrul judetului si apropierea de Băile Cojocna conferă acestei localități o perspectivă certă de dezvoltare.

Referitor la terenurile agricole, în Iuriu de Câmpie predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții bune pentru agricultură . Cea mai apropiatǎ cale feratǎ se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cǎtun, cale feratǎ construitǎ în 1913 și care face legăturǎ între Cluj-Napoca și Câmpia Turzii.

Clima este una temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28–30 °C. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stâncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana.

Date demografice

modificare

Structura etnică a populației

modificare

De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel:

Recensământul[3] [4] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Rromi Alte etnii
1850 643 615 18 10 10
1880 716 591 75 1 24+25
1890 858 742 74 2 40
1900 946 834 62 7 43
1910 1078 945 83 50 50
1920 1154 1115 39
1930 1417 1351 36 30 30
1941 1700 1617 30 53
1956 1152
1966 1005 992 1 12 12
1977 777 777
1992 421 420 1
2002 ?

Pe intreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației.

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

modificare
Recensământul[3] [4] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Unitarieni Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 643 621 15 7 - - - - - - -
1857 707 2 672 9 24 - - - - - - -
1869 755 13 695 16 21 - 2 8 - - - -
1880 716 631 34 41 - 7 3 - - - -
1890 858 34 745 23 41 - 2 13 - - - -
1900 946 15 863 34 22 1 6 5 - - - -
1910 1078 27 966 22 48 - 7 8 - - - -
1930 1417 14 1367 5 14 - 17 - - - - -
1992 421 397 3 4 1 - - - 16 2 1 6

În legatură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserica greco-catolică până in anul 1948, după care, în condițiile istorice cunoscute, au trecut la ortodoxism. De asemenea, alături de alte religii (romano-catolici, reformați, unitarieni) se observă existența în sat și a unei mici comunități mozaice, începând cu anul 1869.

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ HISTORY OF TRANSYLVANIA. Volume I. From the Beginnings to 1606. The Hungarian Settlement of Transylvania – Site Location Index [1]
  3. ^ a b „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Structura etno-demografică a României

Bibliografie

modificare
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iuriu de Câmpie