József Eötvös

politician maghiar
József Eötvös
Date personale
Născut[1][3][4] Modificați la Wikidata
Buda, Imperiul Austriac[5] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[1][3][6][4] Modificați la Wikidata
Pesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
PărințiEötvös Ignác[*][[Eötvös Ignác (politician (1786-1851))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuRosty Ágnes[*][[Rosty Ágnes |​]] (din )[7] Modificați la Wikidata
CopiiLoránd Eötvös Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[8][9]
limba germană[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicDeák-párt[*][[Deák-párt (political party)|​]][2], Felirati Párt[*][[Felirati Párt (political party in Hungary)|​]][2]  Modificați la Wikidata
Semnătură

József Eötvös (n. , Buda, Imperiul Austriac – d. , Pesta, Austro-Ungaria) a fost un politician liberal și scriitor maghiar, tatăl fizicianului Loránd Eötvös.

József Eötvös

Începând cu anul 1841 s-a pronunțat pentru emanciparea evreilor din Ungaria, spre nemulțumirea majorității opiniei publice. La inițiativa sa, în anul 1848, Parlamentul Ungariei a adoptat legea pentru egalitatea în drepturi a evreilor. Punerea în aplicare a legii s-a lovit de opoziția cercurilor naționaliste. Legea a fost abrogată după înfrângerea Revoluției Maghiare de la 1848.

Încă în timpul Revoluției de la 1848 a avut divergențe de opinie cu Lajos Kossuth, cu al cărui radicalism nu a fost de acord. În urma acestor divergențe s-a retras la München. După Patenta din Februarie a revenit în Ungaria ca adept al loialiștilor, care preconizau reconcilierea cu Austria. A fost unul din colaboratorii fideli ai lui Ferenc Deák. Împreună cu István Széchenyi și cu Ferenc Deák a constituit „fracțiunea pacifistă” din timpul erei liberale (1860-1867).

În calitate de ministru al educației a susținut înființarea la Cluj a unei universități cu predare în limbile maghiară, română și germană. Demersurile sale au fost zădărnicite de cercurile naționaliste maghiare, care în anul 1872, la un an după moartea sa, au reușit înființarea Universității Franz Josef din Cluj, cu predare în limba maghiară și doar cu catedre de limba română, respectiv germană.

Lucrarea sa A nemzetiségi kérdés a fost tradusă în română de Sever Bocu sub titlul Chestiunea de naționalitate, Arad, Tipografia George Nichin, 1906.

A fost președinte al Academiei Maghiare de Științe, începând cu anul 1866.

Note modificare

  1. ^ a b c d „József Eötvös”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Dániel Ballabás[*], József Pap[*], Judit Pál[*] (), Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon (PDF),Líceum Kiadó[*][[Líceum Kiadó |​]], p. 266, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d József Eötvös, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ Eötvös, Joseph Freiherr (BLKÖ)[*][[Eötvös, Joseph Freiherr (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 4, p. 55))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b Jozsef, Baron Eotvos, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ Data Collection of the Hungarian Peerage, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)