Labiile vaginale

Sus:
Vulvă în care labiile mari acoperă pe cel mici
Jos:
Labiile mari au fost îndepărtate pentru a expune labiile mici

Labiile vaginale sau buzele vaginale (lat. labium pudendum, de la labium „buza" și pudendum „rușinos") aparțin de vulvă care la rândul ei face parte din organul genital extern feminin. Unii mai folosesc termenul mai puțin răspândit buzele lui Venus, zeița romană a iubirii. La primate și om se poate distinge labia majora pudendi (buza mare vaginală) și labia minora pudendi (buza mică vaginală sau rușinoasă) pe când la celelate mamifere nu se poate face această diferențiere a buzelor vaginale.

Buzele mariModificare

Buzele mari vaginale (lat. labia majora pudendi) se află la exterior (marginea vulvei) ele se continuă cu muntele lui Venus (mons pubis), fiind bogate în țesut adipos și fiind acoperite de un tegument pigmentat, de o culoare mai închisă. La maturitate ele sunt acoperite de păr. Între ele se află o despicătură (rima pudendi), care este unită la extremitatea superioară și inferioară formând două comisuri, commissura labiorum anterior și commissura labiorum posterior.[1][2]

Buzele miciModificare

Buzele mici vaginale (labia minora pudendi), numite și nimfe (nymphae), sunt delimitate de o parte și alta de vestibulum vaginae, ele se unesc în partea superioara în regiunea clitorisului. Buzele mici, în comparație cu buzele mari, sunt mai subțiri, n-au țesut adipos și numai pe partea exterioară sunt intens pigmentate. La cele mai multe femei, buzele mici sunt slab dezvoltate, după dalele lui Robert L. Dickinson, la un număr de 2981 de femei, aveau un procent de 87,7 %, buzele mici erau sub 2 cm lungime, pe când restul lungimea buzelor mici atingea 6 cm.[1][2]

ReferințeModificare

  1. ^ a b CRIȘAN, Nicolae; NANU, Dimitrie. Ginecologie - Manual. București: Societatea Știință și Tehnică, 1997. 366 p. ISBN 973-9236-23-5
  2. ^ a b MUNTEANU, Ioan. Tratat de Obstetrică. București: Editura Academiei Române, 2001. ISBN 973-23-0789-5

Legături externeModificare