Vestibulul vaginal (Vestibulul vulvar[1]) reprezintă o depresiune delimitată de labiile mici ale vulvei, în care sunt amplasate orificiul vaginal și meatul urinar. Granițele vestibulului sunt marcate de linia lui Hart. Din punct de vedere embriologic, vestibulul vaginal reprezintă porțiunea distală a sinusului urogenital.[2]

Vestibul vaginal

Vestibulul vaginal evidențiate prin linie întreruptă
Detalii
Latinăvestibulum vaginae
Originea embrionarăSinusul urogenital
Parte aVulvei
Resurse externe
Gray'sp.1264
TAA09.2.01.011
FMA19970
Terminologie anatomică

Anatomie modificare

Suprafața vestibulului este o regiune netedă, de culoare roz, fiind acoperită cu epiteliu pavimentos pluristratificat.[3][4] În mod obișnuit, vestibulul vaginal este un spațiu virtual, labiile mici fiind alipite între ele. Poate fi vizualizat după îndepărtarea labiilor.[5] Vestibulul se extinde de la clitoris, situat anterior, până la furșeta – locul de joncțiune a labiilor mici. Marginile laterale sunt redat de linia lui Hart. Această linie reprezintă granița din epiteliul cheratinizat al labiilor mici (marginea liberă pigmentată, mai închisă la culoare) și epiteliul necheratinizat – situat la baza labiilor. Lungimea medie a vestibulului măsoare 7-8 cm, lărgimea de 3 cm.[6][7]

Suprafața vestibulului este ocupată de orificiul uretrei și orificiul vaginal, care la fetele virgine este prezintă o membrană numită himen. Pe părțile laterale ale vestibulului se deschid canalele glandelor lui Skene, în apropiere de meatul urinar, și canalele glandelor lui Bartholin, în partea posterioară a orificiului vaginal.[8]

Funcție modificare

Datorită secrețiilor glandelor sebacee, bogate pe suprafața labiilor, și vaginale, epiteliul vestibulului are un rol important în menținerea umidității vulvare și a microflorei sănătoase.

Referințe modificare

  1. ^ Bolinteanu, S., et al. Anatomia omului. Volumul III: Cavitatea pelviană. Semestrul II. Ediție revizuită și adăugită. Timișoara: Editura „Victor Babeș”, 2018. 144 p. ISBN 978-606-786-090-0
  2. ^ Pai, Muralidhar drmvpai@yahoo.com (), Manual of Obstetrics, Prahalad Kushtagi, SUDIP Chakravarti, Daftary (ed. 4th edition), ISBN 978-81-312-4241-4, OCLC 1100960307, accesat în  
  3. ^ Afanasiev, I.; et al. Histologie: Literatura didactică. Traducere din l. rusă: Bulhac, V.; et al. Chișinău: Universitas, 1993. 621 p. ISBN 5-362-00591-X
  4. ^ Munteanu, Ioan. Tratat de Obstetrică. București: Editura Academiei Române, 2001. ISBN 973-23-0789-5
  5. ^ ^ a b Crișan, Nicolae; Nanu, Dimitrie. Ginecologie - Manual. București: Societatea Știință și Tehnică, 1997. 366 p. ISBN 973-9236-23-5
  6. ^ Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol. 2: Splanhnologia. București: BIC ALL, 2001. 373 p. ISBN 973-571-324-1
  7. ^ Ifrim, Mircea; Niculescu, Gheorghe. Compendiu de anatomie. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, 767 p.
  8. ^ Petricu, I. C.; Voiculescu I.C. Anatomia și fiziologia omului. București Ed. Medicală, 1967. 799 p.