Fantă vulvară

Fisura verticală format de marginile externe ale labiilor mari (Buzele vaginale mari)

Fanta vulvară[1] (șanțul/despicătura vulvară, lat. rima pudendi) reprezintă fisura verticală dintre buzele vaginale mari (labiile mari) ale vulvei.[2]

Fantă vulvară în formă de fisură îngustă
Fantă vulvară cu labiile mici proeminente

DescriereModificare

Fanta vulvară este individualizată de marginea externă a labiilor mari. Buzele vaginale mari se extind de jos și înapoi de la muntele lui Venus spre anus, formând astfel granițele laterale ale fantei vulvare. Limita anterioară a fisurii vulvare este exprimată de comisura labială anterioară, iar cea posterioară – de comisura labială posterioară. Comisurile labiale constituie locul de joncțiune a labiilor mari.[3]

Fanta vulvară nu trebuie confundată cu vestibulul vaginal situat între labiile mici (buzele vaginale mici), care include meatul urinar și orificiul vaginal (inclusiv himenul la fetele virgine).[4]

Forma și dimensiunile fantei prezintă particularități individuale pentru fiecare femeie. Lungimea fisurii vulvare măsoară până la 7-8 cm. Atunci când îndepărtăm buzele mari, fanta vulvară capătă aspectul unei pâlnii. În funcție de cantitatea țesutului adipos (grăsimilor) acumulat, buzele vaginale mari pot acoperi în totalitate buzele vaginale mici.[5] Astfel, fanta vulvară apare ca o simplă fisură.[6] Între labiile mari se arată prepuțul clitorisului, glandul clitorisului și buzele vaginale mici. În alte cazuri, buzele mici, fiind mai mari, și clitorisul proeminează, devenind vizibile prin fanta vulvară.[7]

FuncțieModificare

Rolul fantei vulvare se manifestă prin cele trei funcții pricipale ale vulvei: actul sexual, nașterea și micțiunea.

În timpul excitației sexuale, în urmă creșterii fluxul de sânge, buzele vaginale mari se măresc în volumul și se depărtează, deschizând fanta și expunând cavitatea internă a vulvei pentru a primi penisul. În același timp, secreția glandelor Bartholin lubrifiază vulva.[8][9]

În timpul micțiunii, jetul urinar este canalizat prin buzele vaginale mici și mari spre exterior. Pentru menținerea unei mai bune igiene locale, femeile depărteze cu ajutorul degetelor buzele vaginale astfel încât jetul de urină să nu fie deloc împiedicat de acestea, pentru a rămâne cât mai puține picături de urină între pliurile tegumentare ale buzelor vaginale.

De asemenea, în procesiunea nașterii, fanta vulvară se poate lărgi până la 10-12 cm, pentru a lasă sa treacă fătul.

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ ȘTEFANEȚ, Mihail. Anatomia omului: [pentru uzul studenților: în m. m. vol.]. Vol. 2. Chișinău: CEP „Medicina”, 2008. 524 p. ISBN 978-9975-915-72-4
  2. ^ STEMBERG, M.; GLADUN, E.; FRIPTU, V.; COROLCOVA, N. Obstetrică fiziologică. Chișinău: Reclama, 2001. 265 p. ISBN 9975-900-74-7
  3. ^ ALBU, Roxana Maria. Anatomia și fiziologia omului. Chișinău: Editura Universul, 2001. 420 p. ISBN 973-9027-58-X
  4. ^ VOICULESCU, I. C.; PETRICU, I. C. Anatomia și fiziologia omului. București: Edit. Medicală, 1964. 767 p.
  5. ^ BOLINTINEANU S., et al. Anatomia omului. Volumul III: Cavitatea pelviană. Semestrul II. Ediție revizuită și adăugită. Timișoara: Editura „Victor Babeș”, 2018. 144 p. ISBN 978-606-786-090-0
  6. ^ IFRIM, Mircea; NICULESCU, Gh. Compendiu de anatomie. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. 764 p.
  7. ^ PAPILIAN, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
  8. ^ NEAMȚU, Cristina. Elemente de psihosexologie. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2004. 184 p.
  9. ^ GUYTON, Arthur C., HAAL, John E. Tratat de fiziologie a omului. București: Medicala CALLISTO, 2007. 1118 p. ISBN 973-87261-4-7