Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei

Leopold de Babenberg
Margraf al Austriei
Stift Heiligenkreuz - Babenbergerfenster 7 Leopold.jpg
Leopold al IV-lea - vitraliu din Mănăstirea Heiligenkreuz, cca 1290
Date personale
Născutc. 1108
Decedat18 octombrie 1141
Niederalteich
ÎnmormântatMӑnӑstirea Heiligenkreuz
PărințiLeopold al III-lea al Austriei
Agnes de Waiblingen Modificați la Wikidata
Frați și suroriIudita de Babenberg[*]
Berta de Boll[*]
Richilde de Staufen[*][[Richilde de Staufen |​]]
Agnes de Austria[*]
Gertruda de Babenberg[*]
Conrad al III-lea
Henric al II-lea
Otto de Freising
Frederic al II-lea de Suabia
Conrad al II-lea[*]
Adalbert al II-lea de Babenberg[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Maria of Bohemia[*][[Maria of Bohemia (Czech princess)|​]] (din ) Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurimargraf, duce
Familie nobiliarăCasa de Babenberg
Margraf al Austriei
Domnie1136 - 18 octombrie 1141
PredecesorLeopold al III-lea
SuccesorHenric al II-lea Jasomirgott
Duce al Bavariei
Domnie1139 - 18 octombrie 1141
PredecesorHenric al X-lea al Bavariei
SuccesorHenric al II-lea Jasomirgott

Leopold al IV-lea supranumit cel Generos (n.c. 1108 – d. 18 octombrie 1141, Niederalteich) a fost margraf al Austriei din 1136 până în 1141 și duce al Bavariei din 1139 până în 1141 (ca Leopold de Bavaria) .[1]

Leopold al IV-lea în asediul de la Regensburg (Arborele genealogic al familiei Babenberger, cca. 1490, Mănăstirea Klosterneuburg)

BiografiaModificare

Leopold provenea din familia (numită ulterior Babenberg) margrafilor care guvernau Austria încă din 976 și a fost cel de-al treilea fiu al margrafului Leopold al III-lea, supranumit cel Sfânt. Prin mama sa Agnes de Waiblingen, fiica împăratului Henric al IV-lea, el se înrudea cu familia Hohenstaufen.

După moartea tatălui său în 1136 Leopold al IV-lea i-a succedat ca margraf al Austriei. Nu se știe de ce a fost preferat fraților săi mai mari, Adalbert cel Pios (c.1098–1138) și Henric Jasomirgott.

Una dintre primele măsuri ale scurtei sale guvernări a fost „Contractul de schimb de la Mautern încheiat cu episcopul Reginmar de Passau în 1137. Episcopul a primit Biserica Sf. Petru, cea mai veche biserică parohială din Viena, iar margraful a primit un teritoriu întins în jurul Vienei, cu excepția unei zone din afara zidului orașului, unde urma să fie construită o nouă biserică parohială - Catedrala Sf. Ștefan de astăzi.

Regele Conrad al III-lea, fratele vitreg al margrafului cu care avea aceeași mamă, plănuise o reorganizare a relațiilor politice din imperiu bazându-se pe frații săi vitregi austrieci în lupta împotriva familiei Welfilor. Conrad l-a înfeudat cu Palatinatul Rinului pe Henric Jasomirgott (fratele mai mare al lui Leopold) și pe Leopold cu Ducatul de Bavaria în 1139, după ce fusese retras în 1138 ducelui Henric cel Mândru din familia Welfior.

Leopold s-a impus acolo foarte repede primind în Regensburg omagiul nobililor bavarezi. El a fost sprijinit mai ales de episcopi ceea ce se explică prin faptul că fratele său, cronicarul Otto de Freising, devenise episcop de Freising în episcopatul bavarez condus de arhiepiscopul de Salzburg Conrad I de Abenberg aflat de partea regelui.[2]

După moartea neașteptată a lui Henric cel Mândru în 1139, Albert I a fugit din Saxonia în primăvara anului 1140 în timp ce Welf al VI-lea, fratele mai mic al lui Henric cel Mândru, se afla în Bavaria și continua lupta împotriva ducelui Leopold al IV-lea. Când Welf al VI-lea l-a forțat pe ducele Leopold în august 1440[3] să fugă din Bavaria Superioară, Welfii din Bavaria au căpătat avânt. Nici victoria repurtată de regele Conrad al III-lea în lupta de la sfârșitul anului 1140 la Weinsberg împotriva lui Welf al VI-lea, nu a fost decisivă în acest conflict. Regele Conrad și-a dat seama că nu-și putea atinge scopul prin forța armelor și a încercat în anii următori să soluționeze conflictul cu familia Welfilor printr-o inteligentă politică de familie.[2]

Ducele Leopold a murit pe neașteptate în drumul său spre Austria în toamna anului 1141 la Mănăstirea Niederalteich și a fost înmormântat în Mănăstirea cisterciană Heiligenkreuz din Pădurea Vieneză (în Austria Inferioară), care fusese întemeiată de tatăl său în 1133. Moartea sa a deschis calea către o reorganizare a imperiului.

Deoarece Leopold al IV-lea nu avea descendenți, fratele său Henric Jasomirgott l-a urmat la guvernare în 1141 ca margraf al Austriei și duce al Bavariei, dar înainte de aceasta el a trebuit să renunțe la Palatinatul Rinului și la minele de sare moștenite de la mama sa, Agnes de Waiblingen.[4]

Leopold al IV-lea s-a căsătorit cu Maria de Boemia (n.c. 1127–d.c. 1172) în 1138. Ea era fiica ducelui Soběslav I al Boemiei și a prințesei Adelaida a Ungariei (fiica lui Álmos, prințul Ungariei și regele Croației și a marii ducese Predslava de Kiev).

Maria de Boemia s-a căsătorit ulterior cu margraful Herman al III-lea de Baden.

NoteModificare

  1. ^ Heinrich Klauser: Lexikon deutscher Herrscher und Fürstenhäuser, Editura Kiesel, Salzburg 1982, ISBN 3702340106, p. 167.
  2. ^ a b Heinz Dopsch: 1122–1278. Die Länder und das Reich., Viena, Ueberreuter 2003, ISBN 3-8000-3973-7, p.128.
  3. ^ „RI IV,1,2 n. 185, Konrad III., 1140 August 13, bei Valley : Regesta Imperii”. www.regesta-imperii.de. Accesat în . 
  4. ^ Heinz Dopsch: 1122–1278. Die Länder und das Reich., Viena, Editura Ueberreuter 1999, ISBN 3-8000-3973-7, p.129.

BibliografieModificare

  • Heinz Dopsch: 1122–1278. Die Länder und das Reich. Der Ostalpenraum im Hochmittelalter. (Herwig Wolfram (ed.): Österreichische Geschichte., Partea 1: Von der Urgeschichte bis zum Hochmittelalter), Editura Ueberreuter, Viena 2003, ISBN 3-8000-3973-7.
  • Walter Koch: Leopold al IV-lea în Neue Deutsche Biographie (NDB), vol. 4. Editura Drucker & Humblot, Berlin 1985, pp. 280-281 (versiune online)
  • Heinrich von Zeißberg: Leopold IV., în: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol.18, Leipzig 1883, pp. 384-385.
  • Heinrich Klauser: Lexikon deutscher Herrscher und Fürstenhäuser, Editura Kiesel, Salzburg 1982, ISBN 3702340106, p. 167.