Maria de Boemia

prințesă a Boemiei
Maria de Boemia
Ducesă de Bavaria
Date personale
Născutăanii 1120 Modificați la Wikidata
Decedatăanii 1170 (46 de ani) Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMănăstirea Backnang[*] Modificați la Wikidata
PărințiSobeslav I[1]
Adelaida de Ungaria[*][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriUdalrich al II-lea[*]
Vladislav de Olomouc[*]
Venceslau al II-lea[*]
Sobeslav al II-lea[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuHerman al III-lea de Baden ()
Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei (din ) Modificați la Wikidata
CopiiGertruda de Baden Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriducesă[*]
marchiză[*]
Familie nobiliarăDinastia Přemyslid

Maria de Boemia (în cehă Marie Česká, în germană Maria von Böhmen; n. anii 1120 – d. anii 1170), aparținând dinastiei Přemyslid, a fost ducesă de Bavaria din 1139 prin căsătoria cu ducele Leopold al IV-lea de Babenberg.[2] Începând din 1142 a fost marchiză de Baden și Verona, prin căsătoria cu Herman al III-lea.

Biografie

modificare

Maria a fost unica fiică a ducelui Boemiei, Sobeslav I (d. 1140) și a soției sale, Adelaida de Ungaria, fiica principelui Almos și nepoată a regelui Géza I al Ungariei.

Pentru a întări legăturile dintre Boemia și nobilimea germană, tatăl ei a stabilit ca Maria să se căsătorească cu un membru al Casei de Babenberg, margraful Leopold al IV-lea al Austriei. La încheierea căsătoriei pe 13 octombrie 1138,[3] tânăra mireasă avea probabil 10 ani, iar mirele 30 de ani. Alianța dintre Boemia și Austria a fost din nou confirmată doi ani mai târziu când sora mai mică a lui Leopold al IV-lea, Gertruda de Babenberg, s-a căsătorit cu nepotul și succesorul lui Soběslav I, Vladislav al II-lea.

În 1139, la un an după căsătoria Mariei, regele Conrad al III-lea de Hohenstaufen i-a retras lui Henric al X-lea Ducatul de Bavaria cu care a înfeudat familia Babenberg,[4] care cârmuia margrafiatul Austria din anul 976. Ducele Leopold al IV-lea, frate vitreg al împăratului Conrad al III-lea prin mama sa, Agnes de Franconia, era un om pe care acesta se putea baza și de aceea sprijinise fără îndoială încheierea alianței cu Dinastia Premyslid. Leopold a preluat cârmuirea Bavariei și de-a lungul domniei sale nu s-a confruntat niciodată cu eventuale pretenții ale lui Welf al VI-lea, fratele mai mic al lui Henric al X-lea.[5]

Prima căsătorie a Mariei s-a încheiat brusc după trei ani când Leopold a murit pe neașteptate în timp ce se afla la Mănăstirea Niederaltaich pe 18 octombrie 1141.[5] Deoarece din căsătoria lor nu rezultaseră copii, Austria și Bavaria au revenit lui Henric al II-lea (supranumit Jasomirgott), fratele lui Leopold.

Un an mai târziu Maria s-a căsătorit cu margraful Herman al III-lea de Baden fiind cea de-a doua sa soție a acestuia. Herman a participat la a doua cruciadă și în 1151 împăratul Conrad al III-lea l-a înfeudat cu Marca de Verona, ca recompensă pentru serviciile aduse. Acesta a rămas un susținător loial al dinastiei Hohenstaufen în timpul campaniilor militare din Italia ale împăratului Frederic I Barbarossa, succesorul lui Conrad.

Herman a murit la 16 ianuarie 1160. Apoi Maria nu mai apare în sursele documentare, însă în 1172 era încă în viață. A fost înmormântată în mănăstirea augustinilor din Backnang.

Căsătorii și descendenți

modificare

În 1138 Maria de Boemia s-a căsătorit cu margraful Leopold al IV-lea de Babenberg. Cuplul nu a avut copii.

Din căsătoria Mariei cu Herman al III-lea de Baden încheiată în 1142, a rezultat un singur copil:

  • Gertruda de Baden (d. înainte de 1225), căsătorită în 1180 cu contele Albert al II-lea de Dabo-Moha (d. 1212).
  1. ^ a b The Peerage 
  2. ^ Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser, p. 4.
  3. ^ Lyon 2013, p. 242.
  4. ^ Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, pp. 81-82.
  5. ^ a b Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, p. 82.

Bibliografie

modificare
  • Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8.
  • Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser, Editura Böhlau, Viena, 1993, ISBN: 3-205-98096-4, p. 4.