Wikipedia

Lista câștigătorilor Concursului Muzical Eurovision

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Șaizeci și șapte de piese au câștigat Concursul Muzical Eurovision, o competiție anuală organizată de țările membre ale Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU/UER). De-a lungul timpului s-au folosit mai multe metode de vot pentru declararea câștigătorului, cea mai cunoscută dintre ele fiind acordarea de puncte de către jurii sau telespectatori. Țara care acumulează cel mai mare număr de puncte este declarată câștigătoare.[1] Primul concurs Eurovision nu a fost câștigat prin intermediul punctelor, ci prin voturi (două per țară) și numai câștigătorul a fost anunțat.[2]

Stânga: Lys Assia, primul câștigător al Eurovision (1956) și Dima Bilan, câștigătorul din 2008. Mijloc: Johnny Logan, interpretul câștigător din 1980, interpretul și compozitorul câștigător din 1987 și compozitorul câștigător din 1992. Dreapta: Loreen celebrând victoria din 2012 din Baku.

Până în prezent au existat 63 de concursuri, fiecare având câte un câștigător, cu excepția celui din 1969, care a avut patru. Douăzeci și șase de țări diferite au câștigat concursul, prima dintre ele fiind Elveția în 1956. Irlanda este țara cu cele mai multe victorii, șapte la număr, în timp ce Cipru este țara cu cea mai lungă istorie în concurs fără să fi câștigat vreodată. Primul cântăreț care a câștigat de mai multe ori concursul a fost Johnny Logan din Irlanda, care a interpretat melodiile „What's Another Year” în 1980 și „Hold Me Now” în 1987. Loreen din Suedia a egalat performanța în 2023, câștigând pentru a doua oară concursul cu melodia "Tattoo" după câștigul din 2012 cu "Euphoria".

Logan este unul dintre cei 5 compozitori care a scris mai multe melodii câștigătoare („Hold Me Now” în 1987 și „Why Me?” în 1992, interpretată de Linda Martin).[3] Această distincție îl face pe Logan singura persoană care a obținut trei victorii la Eurovision, fie ca interpret, compozitor sau ambele. Ceilalți patru compozitori care au scris mai multe melodii câștigătoare sunt: Willy van Hemert (Olanda, 1957 și 1959), Yves Dessca (Monaco, 1971 și Luxemburg, 1972), Rolf Løvland (Norvegia, 1985 și 1995) și Brendan Graham (Irlanda, 1994 și 1996).

Câștigarea Concursului Muzical Eurovision îi oferă artistului câștigător o oportunitate unică de a valorifica succesul și publicitatea dobândită prin lansarea sau continuarea carierei internaționale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, puțini artiști au cunoscut un succes internațional major. Cei mai cunoscuți interpreți, ai căror carieră a fost lansată direct după victoria de la Eurovision au fost membrii formației ABBA, care au câștigat concursul din 1974 pentru Suedia cu piesa „Waterloo”. ABBA a continuat să fie una dintre cele mai de succes trupe din timpului ei.[4] Un alt câștigător notabil care a obținut ulterior faimă internațională a fost Céline Dion, care a câștigat concursul din 1988 pentru Elveția cu piesa „Ne partez pas sans moi”.

Câștigători

modificare
An Țară Melodie Cântăreț Compozitori Puncte Diferență Locul doi Dată Oraș gazdă
1956   Elvetția „Refrain” Lys Assia Géo Voumard, Émile Gardaz -[N 1] - - 24 mai   Lugano
1957   TȚaările de Jos „Net als toen” Corry Brokken Guus Jansen, Willy van Hemert &&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 &&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014   Frantța 3 martie   Frankfurt am Main
1958   Frantța „Dors, mon amour” André Claveau Pierre Delanoë, Hubert Giraud &&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027 &&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03   Elvetția 12 martie   Hilversum
1959   TȚaările de Jos „Een beetje” Teddy Scholten Dick Schallies, Willy van Hemert &&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021 &&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05   Regatul Unit 11 martie   Cannes
1960   Frantța „Tom Pillibi” Jacqueline Boyer André Popp, Pierre Cour &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032 &&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07   Regatul Unit 29 martie   Londra
1961   Luxemburg „Nous les amoureux” Jean-Claude Pascal Jacques Datin, Maurice Vidalin &&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Regatul Unit 18 martie   Cannes
1962   Frantța „Un premier amour” Isabelle Aubret Claude-Henri Vic, Roland Stephane Valade &&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026 &&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013   Monaco 18 martie   Luxemburg
1963   Danemarca „Dansevise” Grethe & Jørgen Ingmann Otto Francker, Sejr Volmer-Sørensen &&&&&&&&&&&&&&42.&&&&&042 &&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02   Elvetția 23 martie   Londra
1964   Italia „Non ho l'età” Gigliola Cinquetti Nicola Salerno, Mario Pinzeri &&&&&&&&&&&&&&49.&&&&&049 &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032   Regatul Unit 21 martie   Copenhaga
1965   Luxemburg „Poupée de cire, poupée de son” France Gall Serge Gainsbourg &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Regatul Unit 20 martie   Napoli
1966   Austria „Merci, Chérie” Udo Jürgens Udo Jürgens, Thomas Hörbiger &&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 &&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015   Suedia 5 martie   Luxemburg
1967   Regatul Unit „Puppet on a String” Sandie Shaw Bill Martin, Phil Coulter &&&&&&&&&&&&&&47.&&&&&047 &&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025   Irlanda 8 aprilie   Viena
1968   Spania „La, la, la” Massiel Manuel de la Calva, Ramón Arcusa &&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029 &&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01   Regatul Unit 6 aprilie   Londra
1969[N 2]   Spania „Vivo cantando” Salomé Maria José de Cerato, Aniano Alcalde &&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018 29 martie   Madrid
  Regatul Unit „Boom Bang-a-Bang” Lulu Alan Moorhouse, Peter Warne
  TȚaările de Jos „De troubadour” Lenny Kuhr Lenny Kuhr, David Hartsema
  Frantța „Un jour, un enfant” Frida Boccara Émile Stern, Eddy Marnay
1970   Irlanda „All Kinds of Everything” Dana Derry Lindsay, Jackie Smith &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Regatul Unit 21 martie   Amsterdam
1971   Monaco „Un banc, un arbre, une rue” Séverine Jean-Pierre Bourtayre, Yves Dessca 128 &&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012   Spania 3 aprilie   Dublin
1972   Luxemburg „Après toi” Vicky Leandros Mario Panas, Klaus Munro, Yves Dessca 128 &&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014   Regatul Unit 25 martie   Edinburgh
1973   Luxemburg „Tu te reconnaîtras” Anne-Marie David Claude Morgan, Vline Buggy 129 &&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04   Spania 7 aprilie   Luxemburg
1974   Suedia „Waterloo” ABBA Benny Andersson, Björn Ulvaeus, Stig Anderson &&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Italia 6 aprilie   Brighton
1975   TȚaările de Jos „Ding-a-dong” Teach-In Dick Bakker, Eddy Ouwens, Will Luikinga 152 &&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014   Regatul Unit 22 martie   Stockholm
1976   Regatul Unit „Save Your Kisses for Me” Brotherhood of Man Tony Hiller, Lee Sheriden, Martin Lee 164 &&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017   Frantța 3 aprilie   Haga
1977   Frantța „L'oiseau et l'enfant” Marie Myriam Jean-Paul Cara, Joe Gracy 136 &&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015   Regatul Unit 7 mai   Londra
1978   Israel „A-Ba-Ni-Bi” (א-ב-ני-בי) Izhar Cohen și Alphabeta Nurit Hirsh, Ehud Manor 157 &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032   Belgia 22 aprilie   Paris
1979   Israel „Hallelujah” (הללויה) Gali Atari și Milk and Honey Kobi Oshrat, Shimrit Orr 125 &&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09   Spania 31 martie   Ierusalim
1980   Irlanda „What's Another Year” Johnny Logan Shay Healy 143 &&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015   Germania 19 aprilie   Haga
1981   Regatul Unit „Making Your Mind Up” Bucks Fizz John Danter, Andy Hill 136 &&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04   Germania 4 aprilie   Dublin
1982   Germania „Ein bißchen Frieden” Nicole Ralph Siegel, Bernd Meinunger 161 &&&&&&&&&&&&&&61.&&&&&061   Israel 24 aprilie   Harrogate
1983   Luxemburg „Si la vie est cadeau” Corinne Hermès Jean-Pierre Millers, Alain Garcia 142 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Israel 23 aprilie   München
1984   Suedia „Diggi-Loo Diggi-Ley” Herreys Torgny Söderberg, Britt Lindeborg 145 &&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08   Irlanda 5 mai   Luxemburg
1985   Norvegia „La det swinge” Bobbysocks Rolf Løvland 123 &&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018   Germania 4 mai   Göteborg
1986   Belgia „J'aime la vie” Sandra Kim Jean-Paul Furnémont, Angelo Crisci,
Rosario Marino Atria 		176 &&&&&&&&&&&&&&36.&&&&&036   Elvetția 3 mai   Bergen
1987   Irlanda „Hold Me Now” Johnny Logan Johnny Logan 172 &&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031   Germania 9 mai   Bruxelles
1988   Elvetția „Ne partez pas sans moi” Celine Dion Atilla Șereftuğ, Nella Martinetti 137 &&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01   Regatul Unit 30 aprilie   Dublin
1989   Iugoslavia „Rock Me” Riva Rajko Dujmić, Stevo Cvikić 137 &&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07   Regatul Unit 6 mai   Lausanne
1990   Italia „Insieme: 1992” Toto Cutugno Toto Cutugno 149 &&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017   Irlanda
  Frantța[N 3] 		5 mai   Zagreb
1991   Suedia „Fångad av en stormvind” Carola Stephan Berg 146 &&&&&&&&&&&&&&-1.10000000[N 4]   Frantța 4 mai   Roma
1992   Irlanda „Why Me?” Linda Martin Johnny Logan 155 &&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016   Regatul Unit 9 mai   Malmö
1993   Irlanda „In Your Eyes” Niamh Kavanagh Jimmy Walsh 187 &&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023   Regatul Unit 15 mai   Millstreet
1994   Irlanda „Rock 'n' Roll Kids” Paul Harrington și Charlie McGettigan Brendan J. Graham 226 &&&&&&&&&&&&&&60.&&&&&060   Polonia 30 aprilie   Dublin
1995   Norvegia „Nocturne” Secret Garden Rolf Løvland, Petter Skavland 148 &&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029   Spania 13 mai   Dublin
1996   Irlanda „The Voice” Eimear Quinn Brendan J. Graham 162 &&&&&&&&&&&&&&48.&&&&&048   Norvegia 18 mai   Oslo
1997   Regatul Unit „Love Shine a Light” Katrina and the Waves Kimberley Rew 227 &&&&&&&&&&&&&&70.&&&&&070   Irlanda 3 mai   Dublin
1998   Israel „Diva” (דיווה) Dana International Svika Pick, Yoav Ginai 172 &&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06   Regatul Unit 9 mai   Birmingham
1999   Suedia „Take Me to Your Heaven” Charlotte Nilsson Lars 'Dille' Diedricson, Marcos Ubeda 163 &&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017   Islanda 29 mai   Ierusalim
2000   Danemarca „Fly on the Wings of Love” Olsen Brothers Jørgen Olsen 195 &&&&&&&&&&&&&&40.&&&&&040   Rusia 13 mai   Stockholm
2001   Estonia „Everybody” Tanel Padar, Dave Benton și 2XL Ivar Must, Maian-Anna Kärmas 198 &&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021   Danemarca 12 mai   Copenhaga
2002   Letonia „I Wanna” Marie N Marie N, Marats Samauskis 176 &&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012   Malta 25 mai   Tallinn
2003   Turcia „Everyway That I Can” Sertab Erener Demir Demirkan, Sertab Erener 167 &&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02   Belgia 24 mai   Riga
2004   Ucraina „Wild Dances” Ruslana Ruslana, Oleksandr Ksenofontov 280 &&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017   Serbia și Muntenegru 15 mai[N 5]   Istanbul
2005   Grecia „My Number One” Helena Paparizou Christos Dantis, Natalia Germanou 230 &&&&&&&&&&&&&&38.&&&&&038   Malta 21 mai   Kiev
2006   Finlanda „Hard Rock Hallelujah” Lordi Mr. Lordi 292 &&&&&&&&&&&&&&44.&&&&&044   Rusia 20 mai   Atena
2007   Serbia „Molitva” (Молитва) Marija Šerifović Saša Milošević Mare, Vladimir Graić 268 &&&&&&&&&&&&&&33.&&&&&033   Ucraina 12 mai   Helsinki
2008   Rusia „Believe” Dima Bilan Jim Beanz, Dima Bilan 272 &&&&&&&&&&&&&&42.&&&&&042   Ucraina 24 mai[N 6]   Belgrad
2009   Norvegia „Fairytale” Alexander Rybak Alexander Rybak 387 &&&&&&&&&&&&&169.&&&&&0169   Islanda 16 mai   Moscova
2010   Germania „Satellite” Lena Julie Frost, John Gordon 246 &&&&&&&&&&&&&&76.&&&&&076   Turcia 29 mai   Oslo
2011   Azerbaidjan „Running Scared” Ell & Nikki Stefan Örn, Sandra Bjurman, Iain Farquharson 221 &&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032   Italia 14 mai   Düsseldorf
2012   Suedia „Euphoria” Loreen Thomas G:son, Peter Boström 372 &&&&&&&&&&&&&113.&&&&&0113   Rusia 26 mai   Baku
2013   Danemarca „Only Teardrops” Emmelie de Forest Lise Cabble, Julia Fabrin Jakobsen, Thomas Stengaard 281 47   Azerbaidjan 18 mai   Malmö
2014   Austria „Rise Like a Phoenix” Conchita Wurst Charly Mason, Joey Patulka, Ali Zuckowski, Julian Maas 290 52   TȚaările de Jos 10 mai   Copenhaga
2015   Suedia „Heroes” Måns Zelmerlöw Linnea Deb, Joy Deb, Anton Hård af Segerstad 365 62   Rusia 23 mai   Viena
2016   Ucraina „1944” Jamala Jamala 534 23   Australia 10 mai   Stockholm
2017   Portugalia „Amar Pelos Dois” Salvador Sobral Luísa Sobral 758 143   Bulgaria 13 mai   Kiev
2018   Israel „Toy” Netta Barzilai Doron Medalie 529 93   Cipru 12 mai   Lisabona
2019   TȚaările de Jos „Arcade” Duncan Laurence Paul Bellaart 498 26   Italia 18 mai   Tel Aviv
2020 Concurs anulat din cauza pandemiei de COVID-19
2021   Italia „Zitti e buoni” Måneskin Victoria de Angelis 524 26   Franța 22 mai   Rotterdam
2022   Ucraina „Stefania” Kalush Orchestra Oleh Psiuk 631 165   Regatul Unit 15 mai   Torino
2023   Suedia „Tattoo” Loreen Jimmy Thörnfeldt, Jimmy Jansson, Lorine Talhaoui, Moa Carlebecker, Peter Boström, Thomas G:son 583 57   Finlanda 13 mai     Liverpool
2024   Elvetția „The Code” Nemo Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale, Nemo Mettler 591   Croatția 11 mai   Malmö

După țară

modificare
 
Hartă care arată numărul de victorii al fiecărei țări la Eurovision până în 2024 inclusiv.[N 7]
Legendă

     Țări care nu mai există în prezent

Victorii Țară Ani
7   Irlanda 1970, 1980, 1987, 1992 1993, 1994, 1996
7   Suedia 1974, 1984, 1991, 1999, 2012, 2015, 2023
5   Frantța 1958, 1960, 1962, 1969, 1977
  Luxemburg 1961, 1965, 1972, 1973, 1983
  Regatul Unit 1967, 1969, 1976, 1981, 1997
  TȚaările de Jos 1957, 1959, 1969, 1975, 2019
4   Israel 1978, 1979, 1998, 2018
3   Norvegia 1985, 1995, 2009
  Danemarca 1963, 2000, 2013
  Italia 1964, 1990, 2021
  Ucraina 2004, 2016, 2022
  Elvetția 1956, 1988, 2024
2   Spania 1968, 1969
  Germania 1982[N 8], 2010
  Austria 1966, 2014
1   Monaco 1971
  Belgia 1986
  Iugoslavia 1989
  Estonia 2001
  Letonia 2002
  Turcia 2003
  Finlanda 2006
  Serbia 2007
  Rusia 2008
  Azerbaidjan 2011
  Portugalia 2017

Anii scriși cu caractere italice indică victoriile comune.

După limbă

modificare
 

     Engleză (46,42%)

     Franceză (20,32%)

     Ebraică (5,82%)

     Olandeză (4,32%)

     Germană (2,92%)

     Norvegiană (2,92%)

     Suedeză (2,92%)

     Italiană (2,92%)

     Spaniolă (2,92%)

Între anii 1966 - 1973 și 1977 - 1998 concurenților li s-a impus să cânte doar în limba proprie.

 
„Molitva”, interpretat de Marija Šerifović, a devenit prima piesă în limba sârbă care a câștigat concursul Eurovision, primul cântec câștigător de după 1989 care să fie într-o altă limbă care nu a mai câștigat până atunci și primul cântec câștigător de după 1998 care să fie într-o altă limbă decât engleza.
Victorii Limbă Ani Țări
33 Engleză 1967, 1969, 1970, 1974, 1975, 1976, 1980, 1981, 1987, 1992, 1993, 1994, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004,[N 9] 2005, 2006, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016,[N 10] 2018, [N 11] 2019 Regatul Unit, Irlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Estonia, Letonia, Turcia, Ucraina,[N 9][N 10] Grecia, Finlanda, Rusia, Norvegia, Germania, Azerbaidjan, Austria, Israel
14 Franceză 1956, 1958, 1960, 1961, 1962, 1965, 1969, 1971, 1972, 1973, 1977, 1983, 1986, 1988 Elveția, Franța, Luxemburg, Monaco, Belgia
4 Ebraică 1978, 1979, 1998, 2018[N 11] Israel
3 Olandeză 1957, 1959, 1969 Olanda
Italiană 1964, 1990, 2021 Italia
2 Germană 1966, 1982 Austria, Germania
Spaniolă 1968, 1969 Spania
Suedeză 1984, 1991 Suedia
Norvegiană 1985, 1995 Norvegia
1 Daneză 1963 Danemarca
Croată[N 12] 1989 Iugoslavia
Ucraineană 2004[N 9] Ucraina[N 9]
Sârbă[N 12] 2007 Serbia
Tătară crimeeană 2016[N 10] Ucraina[N 10]
Portugheză 2017 Portugalia

Note și referințe

modificare

Note

modificare
  1. ^ Rezultatele concursului din 1956 nu au fost niciodată cunoscute, numai câștigătorul se cunoaște.
  2. ^ Patru țări au obținut locul întâi la concursul din 1969. În absența unei reguli care să stabilească câștigătorul, toate cele patru au fost declarate învingătoare.
  3. ^ Irlanda și Franța au ocupat ambele al doilea loc la concursul din 1990.
  4. ^ Suedia a câștigat concursul din 1991 în urma unui „tie-break”.
  5. ^ Concursul din 2004 a inclus și o semifinală televizată care s-a ținut în ziua de miercuri, înainte de finală. Între 2005 și 2007 aceasta s-a ținut în ziua de joi a „săptămânii Eurovision”. Din 2008 s-au introdus două semifinale: marți, respectiv joi.
  6. ^ Din 2008 concursul include și două semifinale care au loc în zilele de marți și joi, înaintea finalei.
  7. ^ Cu toate că Germania a câștigat de două ori, Germania ca o singură țară a câștigat o singură dată în 2010. Înainte de reunificare, Germania de Vest a câștigat o singură dată în 1982.
  8. ^ Ca Germania de Vest.
  9. ^ a b c d Această melodie a fost interpretată parțial în ucraineană.
  10. ^ a b c d Această melodie a fost interpretată parțial în tătară crimeeană.
  11. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite toy_(song)
  12. ^ a b Croata (limba melodiei câștigătoare din 1989) și sârba (limba melodiei câștigătoare din 2007) sunt complet inteligibile reciproc și deseori considerate derivate din limba sârbo-croată. Cu toate acestea, ele sunt listate separat în statisticile Eurovision.

Referințe

modificare
  1. ^ UER. „Extract din relulile Concursului Muzical Eurovision 2012” (PDF) (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ UER. „Eurovision 1956” (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ O'Connor, John Kennedy. „The Eurovision Song Contest – The Official History.” Carlton Books, UK. 2007 ISBN 978-1-84442-994-3 (în engleză)
  4. ^ BBC News (). „ABBA's Bjorn says no to reunion” (în engleză). Accesat în . 

Bibliografie

modificare
 
Commons


  Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lista_câștigătorilor_Concursului_Muzical_Eurovision&oldid=16709234