Lista suveranilor sârbi

Acest articol prezuntă monarhi care au condus Serbia din (1166-1456) și (1817-1945).

[Dinastia Nemanjić] (1166-1371)

• Ștefan Nemanja (Sfântul Simeon); (domnie:1166–1196)

• Prințul Vukan; (domnie:1202–1204)

• Ștefan I Prvovenčani, fiul lui Ștefan Nemanja;

(domnie:1196–1202 și 1204–1228)

• Ștefan Radoslav; fiul mai mare al lui Ștefan I Prvovenčani; (domnie: 1228–1233)

• Sfântul Sava, cel mai tânăr fiu al lui Ștefan Nemanja; (nu a domnit, doar prinț)

• Ștefan Vladislav, fiul mijlociu al lui Ștefan I Prvovenčani; (domnie:1233–1243)

• Ștefan Uroș I al Serbiei, fiul mai mic al lui Ștefan I Prvovenčani; (domnie:1243–1276)

• Ștefan Dragutin, fiul lui Ștefan Uroș I; (domnie: 1276–1282 și 1282–1316)

• Ștefan Uroș al II-lea Milutin, fiul lui Ștefan Uroș I; (domnie: 1282–1321)

• Ștefan Konstantin; (domnie: 1321–1322)

• Ștefan Uroš al III-lea Nemanjić, fiul lui Ștefan Uroș al II-lea; (domnie: 1322–1331)

• Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei, fiul lui Ștefan Uroš al III-lea; (domnie: 1331–1355)

• Ștefan Uroș al V-lea al Serbiei, fiul lui Ștefan Uroș al IV-lea; (domnie: 1355–1371)

[Casa de Lazarevici] (1371-1427)

• Lazăr Hrebeljanovici (domnie: 1371-1389)

• Ștefan Lazarevici, fiul lui Lazăr Hrebeljanovici (domnie: 1389-1402 cneaz și 1402-1427 despot)

[Casa Brancovici] (1427-1456)

• Gheorghe Brancovici (domnie: 1427 - 1456)

• Lazăr Brancovici fiul lui Gheorghe Brancovici

(domnie: pretendent la tronul Serbiei)

Din 1456 până în 1817 Serbia stă sub ocupație Imperului Otoman. După Prima Revoltă Sârbă(1804-1817) Serbia devine un principat semi autonom.

[Dinastia Obrenović] (1817-1842) și (1858-1889)

• Prințul Miloș Obrenovici I al Serbiei

(1817-1839) și (1858-1860)

• Mihailo Obrenović al III-lea, Prinț al Serbiei

(1839-1842) și (1860-1868)

• Milano I (Prinț 1868-1882) și

(Rege 1882-1889)

[Dinastia Karađorđević] (1842-1858) și

(1889-1945)

• Alexandru Karađorđević (1842-1858)

• Alexandru I al Serbiei(1889-1903)

• Petru I al Serbiei (1903-1918)

De la 1918 apare Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor și din 1929 se schimbă numele în Regatul Iugoslaviei.

• Petru I (1918-1921)

• Alexandru I (1921-1934)

• Petru II (1934-1941) și (în exil, 1941-1945)

• Prințul Paul al Iugoslaviei (regent 1934-1941)

Din 1945 Iugoslavia devine o republică federală democrată, iar Petru II e obligat să abdice. Astfel Tito preia puterea noului stat Iugoslav.