Mintiu Gherlii, Cluj

sat în comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, România
Mintiu Gherlii
—  sat și reședință de comună[*]  —
Mintiu GherliiCJ (5).JPG
Mintiu Gherlii se află în România
Mintiu Gherlii
Mintiu Gherlii
Mintiu Gherlii (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°03′18″N 23°56′35″E / 47.05500°N 23.94306°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
ComunăMintiu Gherlii

SIRUTA58561
Atestare1269 (Villa Nemty)

Altitudine255 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1.550 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407410
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mintiu Gherlii (Némethi vel Nijmtiju) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Mintiu Gherlii (Némethi vel Nijmtiju) pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Mintiu Gherlii (în maghiară Szamosújvárnémeti, în germană Deutschendorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

IstoricModificare

Mintiul a fost întemeiat în secolul al XI-lea de coloniști bavarezi, fapt care se reflectă în toponimia maghiară németi („sat cu nemți”). Germanii din Mintiu s-au asimilat cu maghiarii până în secolul al XVI-lea.[2]

În anul 1703 Mintiul a fost prădat de curuți.

Biserica goticăModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mintiu Gherlii

Biserica medievală din localitate, inițial catolică, în prezent reformată, este reprezentativă pentru stilul gotic din Transilvania.[3] În contraforții bisericii medievale se găsesc încorporate pietre tombale din epoca romană. În interiorul bisericii se găsesc urme de pictură din secolele XIV-XV.[4] Amvonul bisericii a fost realizat în anul 1805 de meșterul Mihai Kerekes.

PersonalitățiModificare

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 31.
  3. ^ Idem.
  4. ^ Repertoriul obiectivelor cu fresce medievale din Transilvania