Deschide meniul principal

Nicolae Drăganu

filolog, lingvist, lexicograf și istoric literar român
(Redirecționat de la Nicolae Drăgan)

Nicolae Drăganu (n. 18 februarie 1884, Zagra, comitatul Bistrița-Năsăud - d. 18 decembrie 1939, Cluj) a fost un filolog, lingvist, istoric literar român și deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]. A fost tatăl juristului Tudor Drăganu (1912-2010).

Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Nicolae Drăganu
Nicolae Draganu.jpeg
Date personale
Născut18 februarie 1884
Zagra, Bistrița-Năsăud, Austro-Ungaria
Decedat18 decembrie 1939
Cluj, Regatul României
NaționalitateRomân
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieRomân unit (greco-catolic)
Ocupațiefilolog[*]
istoric literar[*]
lingvist[*] Modificați la Wikidata
Primar al Municipiului Cluj
În funcție
din 1933 – 1938
Precedat deVictor Deleu
Succedat deLaurian Gabor

Alma materUniversitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta
ProfesieFilolog

BiografieModificare

A fost fiul Dochiei (născută Manu) și al lui Teodor Drăganu, învățător. După absolvirea școlii „triviale” din comună, urmează Gimnaziul Superior Fundațional din Năsăud (1902). Bursier din fondurile grănicerești, studiază filologia clasică și limba română la Universitatea din Budapesta. Doctor în filologie română cu teza Compunerea cuvintelor românești (1906). Obține atestatul în limba și literatura latină, greacă și română, fiind promovat profesor ordinar la liceul din Năsăud. Este abilitat ca docent la Universitatea din Cluj (1916), iar după Marea Unire participă la reorganizarea acesteia. Profesor de limba și literatura română veche la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj. Face parte din colectivul Muzeului Limbii Române, întemeiat de Sextil Pușcariu, la Cluj, în 1919, unde participă la elaborarea Dicționarului limbii române. Preocupări de filologie, lexicologie, onomastică, sintaxă și istorie literară. Decan al Facultății de Litere, apoi rector al Universității Regele Ferdinand din Cluj.

 
Nicolae Draganu p130

Activitate politicăModificare

A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 în calitate de delegat al Gimnaziului superior fundațional din Năsăud.[2]. Între 1933-1938 a fost primar al municipiului Cluj.

Lucrări publicateModificare

  • Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București, 1914.
  • Toponimie și istorie, Cluj, 1928.
  • Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, București, 1933.
  • Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIIIe siècle, București, 1938 (reeditată în 2003 de Eugen Pavel și Octavian Șchiau).
  • Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, 1943.
  • Istoria sintaxei, București, 1945.
  • Elemente de sintaxă a limbii române, București, 1945.

AfilieriModificare

NoteModificare

  1. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  2. ^ Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, 2003, p. 120

Legături externeModificare

BibliografieModificare

La Wikisursă există texte originale legate de Nicolae Drăganu
  • Bibliografia operelor lui Nicolae Drăganu (1906-1938), în „Dacoromania”, X, 1941, p. 169-183.
  • Bibliografia operelor lui Nicolae Drăganu (1939-1984), în „Cercetări de lingvistică”, XXIX, 1984, nr. 2, p. 116-121.
  • Eugen Pavel, Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012, p. 138-147.
  • Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. III, D–G, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, p. 317-320.
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, 2003

Vezi șiModificare