Deschide meniul principal

Nil

cel mai lung râu din lume, localizat în Africa
(Redirecționat de la Nilul)
Fluviul Nil
(în arabă: النيل)
Nilul în Egipt

Nilul în Egipt
Date geografice
Cotă la izvor1.134 m.d.m.
EmisarMarea Mediterană
Cotă la vărsarem.d.m.
Punct de vărsareAlexandria, Egipt
Date hidrologice
Bazin de recepție3.400.000 km²
Lungimea cursului de apă6.690 km  Modificați la Wikidata
Debit mediu2.830 m³/s
Date generale
Țări traversate Sudan
 Sudanul de Sud
 Burundi
 Rwanda
 Tanzania
Kenya Kenya
 Uganda
 Etiopia
 Egipt
 Eritreea
 Republica Democrată Congo
Afluenți de stângaBahr-al-Ghazal, Wadi-al-Malik
Afluenți de dreaptaAtbara (Nilul Negru), Nilul Albastru, Sobat
Principalele localități traversateRuanda: Kigali
Uganda: Kampala, Jinja
Sudan: Dșuba, Malakal, Kusti, Rabak, Khartum, Omdurman, Bahri, Atbara, Whadi Halfa
Egipt: Cairo,
BarajeBarajul Aswan
Nile.png
Hartă a bazinului fluviului Nil

Nilul (în arabă النيل, transliterat: an-nīl) este un mare fluviu din nord-estul Africii. Acesta izvorăște din munții Rwandei și Burundi și se varsă în Marea Mediterană traversând statele Sudan, Sudanul de Sud, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia și Egipt. Cu lungimea de 6.690 km, fluviul Nil este primul fluviu ca lungime din lume, urmat de Amazon cu 6.440 km. Unele măsurători ale Amazonului de la izvoare sugerează însă o mai mare lungime a acestuia.[1] La vǎrsarea în mare formeazǎ o deltǎ întinsǎ cu o suprafațǎ de 24.000 km², în care locuiește 85% din populația Egiptului.

IzvoareModificare

Localizarea izvoarelor Nilului reprezintă una dintre cele mai controversate probleme geografice, o parte din aceste izvoare găsindu-se în statele Burundi cu "Luvironza-Ruvuvu-Ruvusu-Akagera" și Rwanda cu "Rukarara-Nybarongo", alte izvoare fiind "Akagera-Nil", "Viktoria-Nil", "Albert-Nil","Bahr-al-Dșabal, "Nilul-Alb", "Nahr-an-Nil" și "Nilul".

Marele Fluviu izvorăște dintre stâncile munților vulcanici Viruna (4.507 metri), situați nu departe de Ecuator, în podișul Rwanda. De aici "se preling câteva șuvițe de apă atât de firave, încât abia ar ajunge să alimenteze rezervorul unui grădinar". Sunt, de fapt, izvoarele pârâului Kasumo, principalul afluent al râului Kagera, considerat de-abia din 1938 - după o pasionantă istorie milenară de cercetare geografică - ca izvor propriu-zis al Nilului, (citat din "Prin Africa", Editura Ion Creangă, București).

AfluențiModificare

Pe malul stâng:

Pe malul drept:

Cascade și cataracteModificare

Cascade:

Cataracte:

Sunt șase cataracte pe cursul mijlociu al Nilului, în aval de vărsarea Nilului Albastru în Nilul Alb între Omdurman și Assuan, acestea fiind periculoase nu numai prin creșterea vitezei de curgere a fluviului ci și prin prezența stâncilor. Cele șase cataracte sunt o mărturie a mișcărilor tectonice, formându-se ulterior în albia Nilului, din roci sedimentare, prin acțiunea de eroziune și transport a fluviului pe o perioadă ce a durat milioane de ani. Pentru transportul fluvial spre lacul de acumulare Assuan prezența unei cataracte creează probleme de navigație pe acest traseu.

IstoricModificare

Prezența Nilului a influențat istoria Egiptului care altfel ar fi fost un deșert, (asemănător deșertului libian, arab și nubian) însă datorită Nilului ia naștere o cultură antică dezvoltată. Câmpia roditoare din Valea Nilului a făcut posibilă dezvoltarea agriculturii prin inundațiile sale; prin nămolul transportat s-a îmbunătățit fertilitatea solului. Nivelul apei fluviului în zona Lacului Victoria variază foarte mult de la perioada secetoasă la cea ploioasă, ceea ce îngreunează în perioada secetoasă transportul pe apă. În regiunea lacului de acumulare de la Assuan transportul de nămol fertil și procesul de irigare s-a înrăutățit prin prezența barajului, compensată însă mai târziu prin construirea unor canale de irigație. Nilul, încă din perioada antică, a fost o cale de transport importantă, determinând înflorirea comerțului, înlesnind legăturile comerciale din sudul Egiptului cu Siria șiPalestina. Existența Nilului a favorizat construirea piramidelor din "Egiptul de nord" prin transportul pe apă a blocurilor imense de piatră care proveneau din "Egiptul de sud". Încă din perioada romană s-au întreprins încercări de a găsi izvorul Nilului; mai târziu, în 1613, misionarul iezuit portughez Pedro Paez (1564-1622) a descoperit izvorul Nilului Albastru. Cercetătorul Africii, scoțianul James Bruce (1730-1794), descoperă din nou acest izvor, descoperire care va fi atribuită însă misionarului portughez.

Pentru descoperirea izvorului adevărat al Nilului au suferit eșecuri o serie de cercetători ai Africii, ca de exemplu expediția franceză (Frederic Caillaud 1787-1822), olandeză (Alexandrine Tine 1861). În anul 1866 cercetătorul englez David Livingstone devine renumit prin expediția din Congo spre izvoarele Nilului. Cinstea descoperirii izvorului Nilului la "Luvironza" le revine cercetătorilor austrieci Oscar Baumann și Oscar Lenz. Însă mai târziu, cercetătorul german Richard Kant (1867-1918) reușește să stabilească poziția geografică precisă a izvorului ("Luvironza-Ruvuvu-Akagera-Nilul Alb) 1893. Aceast lucru a fost realizat și de englezul Samuel White Baker și italianul Romolo Gesi. Nilul era considerat sacru în Egipt.

Revărsările NiluluiModificare

Date despre Nil
Lungime 6.690 km
Izvoare


- Nilul Albastru


- Nilul Alb

Africa Centrală


Etiopia


Lacul Victoria, Sudul Sudanului

Țări traversate Sudan, Burundi, Ruanda, Tanzania, Kenya, Uganda, Etiopia, Egipt
Vărsare Printr-o deltă in Marea Mediterană, la Alexandria
Cataracte (cascade) 6

Fluviile din toată lumea, de obicei, când se revarsă, provoacă inundații și mari pagube. Dar nu toate. Un bun exemplu este Fluviul Galben din China, care, când se revarsă face multe pagube, dar lasă în urmă un sol rar, foarte fertil, numit loess, care ajută la agricultură. Dar un singur fluviu nu produce pagube când se revarsă: Nilul

Înghețul NiluluiModificare

În decursul istoriei consemnate în scris, Nilul a înghețat de 2 ori, până la nivelul actualului oraș Cairo: în 829 și în 1010/11.[2]

Ce era Nilul pentru vechii egipteni?Modificare

Egiptenii iubeau Nilul. Acesta era sursa lor de viață. Ei așteptau cu nerăbdare în fiecare an revărsarea lui, și mai mult, se rugau ca apele Nilului să ajungă și în gospodăria lor. De ce? Pentru că Nilul,după ce își retrăgea apele, lăsa în urma lui un sol mâlos, foarte fertil. Asta ajuta foarte mult pentru agricultură. Dar Nilul mai era folositor la ceva. Era un foarte bun "profesor" pentru egipteni. I-a "învățat" cum să canalizeze apa Nilului spre dealuri, și astfel au construit aparate ingenioase cum ar fi Șaduful sau Spirala lui Arhimede. Observând stelele ca să observe data începutului revărsării, ei au căpătat puternice cunoștințe astronomice, iar pentru că apa și câmpiile trebuiau măsurate exact pentru a calcula cum să canalizeze apa, ei au pus bazele geometriei.

Când se revarsă?Modificare

Vechii egipteni au monitorizat (urmărit) revărsările Nilului de mii de ani. Ei au observat că Nilul își umflă apele când cea mai strălucitoare stea de pe cer, Sirius, apare pe bolta cerească, la mijlocul lui iulie, în zori, după o lungă perioadă în care nu putea fi văzută. Revărsările atingeau intensitatea maximă abia in luna septembrie, după care începeau să scadă.

Ce știau egiptenii despre Nil?Modificare

Egiptenii știau încă din vremuri străvechi că apele trebuiau să rămână doar o anumită perioadă pe câmpuri. Restul era canalizat mai departe, și, dacă tot mai exista surplus de apă, se repeta procesul. Mai știau că Nilul era o foarte bună cale de comunicație. Timpuriu, ei au inceput să construiască nave cu care călătoreau de-a lungul Nilului.

Ce provoacă revărsarea Nilului?Modificare

Din păcate nu se știe motivul exact al revărsării Nilului. Tot ce se știe este că Nilul își adună apele din două mari teritorii: Podișul Etiopiei, de unde provine Nilul Albastru, iar Nilul Alb își are izvoarele din zona dintre munții din jurul Lacului Victoria până la mlaștinile din sudul Sudanului. Nilul Alb regularizează apele, dar se crede că inundațiile sunt produse de Nilul Albastru din cauza cantităților mari de apă adunate din ploile musonice etiopiene.

Fauna NiluluiModificare

Fauna Nilului este foarte bogată, de menționat ar fi crocodilul de Nil, gâsca de Nil, șobolanul Nilului, varanul și hipopotamul, ele fiind considerate animale sfinte de vechii egipteni.

OrașeModificare

  • Orașele de pe Nil:
    1. Cairo capitala Egiptului
    2. Kartum (Sudan)
    3. Kigali (Ruanda)
    4. Kampala (lângă lacul Victoria)
    5. Jinja (Uganda)
    6. Dșuba (Sudan)
    7. Malakal (Sudan)
    8. Kusti (Sudan)
    9. Rabak (Sudan)
    10. Khartum (Sudan)
    11. Omdurman (Sudan)
    12. Bahri (Sudan)
    13. Atbara (Sudan)
    14. Whadi Halfa (Sudan)
  • Orașele din Egipt situate pe Nil:
    1. Assuan
    2. Luxor
    3. Quena
    4. Sohag
    5. Asyut
    6. Minya
    7. Beni Suef
    8. Faium
    9. Faium
  • Orașe din delta Nilului:
    1. Cairo
    2. Ghizeh
    3. Heliopolis
    4. Imaba
    5. Banha
    6. Shibin al Qaum
    7. Ismailia
    8. Zagazig
    9. Tnta
    10. al-Mahalat al-Kubra
    11. Mansura
    12. Naukratis
    13. Damanhur
    14. Kafr aș-Șaih
    15. Alexandria
    16. Port Said
  • CanaleModificare

    Sunt canale artificiale care însoțesc Nilul mergând paralel cu acesta, sau sunt ramificații naturale ale fluviului:

    MitologieModificare

    În mitologie greacă, Nilul este fiul titanilor Ocean și Thetys, frate cu Alfeu, Eridan, Struma, Meandru și Istru.[3]

    Vezi șiModificare

    ReferințeModificare

    1. ^ Amazon Longer Than Nile River, Scientists Say
    2. ^ H. H. Lamb, The Changing Climate (Routledge Revivals): Selected Papers, Ed. Methuen, 1966
    3. ^ Hesiod, Teogonia v. 337-339 citat în Iliescu, V.; Popescu, Virgil C.; Ștefan Gheorghe (). Izvoare privind istoria României I „De la Hesiod la itinerariul lui Antoninus”. Editura Academiei Republicii Populare Române. p. Secțiunea I. 

    Legături externeModificare