Pădurea Cenaru
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Pădurea Cenaru
Harta locului unde se află Pădurea Cenaru
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România

Județul Vrancea
Cel mai apropiat orașFocșani
Coordonate45°41′13″N 26°46′52″E () / 45.68694°N 26.78111°E[1]
Suprafață383,20 ha
Înființare1973, declarat în 2000

Pădurea Cenaru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Andreiașu de Jos.

Localizare modificare

Aria naturală cu o suprafață de 383,20 hectare se află în sectorul intern al Carpaților de Curbură, în versantul drept al Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna) incluzânt vârfurile Cenaru (898 m.) și Gârbova (879 m.), în partea central-vestică a județului Vrancea, lângă drumul județean care leagă satul Nereju Mic de Andreiașu de Jos[2].

Descriere modificare

Pădurea Cenaru a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind apronarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și reprezintă o zonă montană (cu văi înguste, abrupturi, versanți cu pante înclinate, relief fragmentat de valea Milcovului și afluenții acestuia, păduri și pajiști) ce adăpostește exemplare de arbori seculari cu specii de tisă (Taxus baccata), brad (Abies) și fag (Fagus sylvatica); ierburi și o mare varietatate faunistică specifică lanțului carpatic al Orientalilor[4].

Biodiversitate modificare

 
Căpșunică (Cephalanthera rubra)

Rezervația naturală (suprapusă sitului de importanță comunitară Cenaru) prezintă un areal cu două tipuri de habitate (Păduriri de fag de tip Luzulo-Fagetum și Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum) ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre[5].

Floră modificare

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași Direactivă a CE 92/43 din 21 mai 1992[6]; astfel: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), smeoaia (Seseli gracile), brustur-negru (Symphytum cordatum), breabăn (Cardamine glanduligera), căpșunică (Cephalanthera rubra), poroinic (Dactylorhiza maculata), mlăștiniță (Epipactis helleborine), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), pecetea lui Solomon (Polygonatum verticillatum), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), lăptucul oii (Telekia speciosa), cujucărea de munte (Valeriana tripteris), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), papură din specia Typha shuttleworthii, Koeleria macrantha (o specie graminee endemică pentru această zonă) sau un rogoz din specia Carex sylvatica ssp. sylvatica)[7].

Faună modificare

Lumea animalelor este reprezentată de mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni și insecte), unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6], altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere: urs brun (Ursus arctos)[8], lup cenușiu (Canis lupus)[9], mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), râs eurasiatic (Lynx lynx)[10], vulpe roșie (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris)[11], viezure (Meles meles);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12], broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), salamandra de foc (Salamandra salamandra); Insecte din speciile: rădașcă (Lucanus cervus) și croitorul alpin (Rosalia alpina)[13].

Căi de acces modificare

Monumente și atracții turistice modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Reportaj

Note modificare

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Padurea Cenare (general information); accesat la 28 decembrie 2012
  2. ^ Protectedplanet.net - Padura Cenaru Nature Reserve (geolocalisation)[nefuncțională]; accesat la 28 decembrie 2012
  3. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 decembrie 2012
  4. ^ Apmvn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea; accesat la 28 decembrie 2012
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Cenaru - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 29 ianuarie 2014
  6. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 29 ianuarie 2014
  7. ^ Eunis.eea.europa.eu - Flora și fauna sitului de importanță comunitară - Cenaru Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 29 ianuarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 29 ianuarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 29 ianuarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 29 ianuarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 29 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 29 ianuarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rosalia alpina; accesat la 29 ianuarie 2014
  14. ^ Biserici.org - Biserica ortodoxă din satul Andreiașu de Jos, județul Vrancea; accesat la 29 ianuarie 2014
  15. ^ Ampvn.anpm.ro Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea; accesat la 29 ianuarie 2014