Parcul Natural Putna - Vrancea
Parcul Natural Putna - Vrancea | |
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat) | |
Parcul natural la Tulnici | |
Localizarea rezervației (punctul marchează aproximativ centrul rezervației) | |
Poziția | Județul Vrancea România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Târgu Secuiesc Tulnici (sat) |
Coordonate | 45°55′17″N 26°30′12″E / 45.92139°N 26.50333°E[1] |
Suprafață | 30.204 ha |
Înființare | 2004[2] |
Cod CDDA | 196474[3] |
Website | putnavrancea.ro |
Modifică date / text |
Parcul Natural Putna-Vrancea este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea[4].
Localizare
modificareAria naturală se află în extremitatea vestică a județului Vrancea (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Nistorești, Păulești, Soveja și Tulnici și este străbătută de drumul național DN2L, care leagă localitatea Panciu de Lepșa[5].
Descriere
modificareParcul Natural Putna - Vrancea a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[6] și se întinde pe o suprafață de 30.204 ha. Acesta acoperă bazinul hidrologic al râului Putna și masivele Mordanu și Goru și reprezintă o zonă complexă de protecție și conservare a faunei (urs, lup, râs) și a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei) întâlnite pe aria rezervației.
Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - Putna - Vrancea[7] și include rezervațiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepșa - Zboina, Strâmtura - Coza și Valea Tișiței.
Biodiversitate
modificareParcul prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea alpină aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.
Habitate
modificareParcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane[8].
Faună
modificareFauna parcului este una diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9].
Mamifere: urs brun (Ursus arctos)[10], lup cenușiu (Canis lupus)[11], mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), râs eurasiatic (Lynx lynx)[12], vulpe (Vulpes vulpes crucigera), vidră de râu (Lutra lutra)[13], liliacul comun (Myotis myotis)[14];
Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp (Lacerta agilis), viperă (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[15], tritonul cu creastă (Triturus cristatus), salamandra carpatică (Triturus montandoni);
Pești din speciile: zglăvoacă (Cottus gobio) și porcușorul de vad (Gobio uranoscopus);
Nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) și două specii de melci (Vertigo angustior și Vertigo genesii)[16].
Floră
modificareLa nivelul ierburilor au fost semnalată prezența a trei specii floristice rare (enumerate în aceeași anexă a Directivei Europene 92/43/CE): clopoțelul de munte (Campanula serrata), iarba-gâtului (Tozzia carpathica) și papucul doamnei (Cypripedium calceolus). În arealul parcului vegetează și două specii de papură: Typha minima (papura pitică) și Typha shuttleworthii[17].
Căi de acces
modificare- Drumul național DN2D pe ruta: Focșsani - Târgu Secuiesc
Monumente și atracții turistice
modificareÎn vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Lepșa, construcție 1930-1936, monument istoric.
- Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Nistorești, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Păulești, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Valea Neagră, construcție 1755, monument istoric.
- Biserica de lemn " Sf. Voievozi" din Vetrești-Herăstrău, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Ariile protejate: Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară), Lacul Negru - Cheile Nărujei I, Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II, Cascada Mișina, Râpa Roșie - Dealul Morii.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Putna - Vrancea (coordonate); accesat la 26 ianuarie 2014
- ^ Parcul a fost înființat în baza Hotărârii de Guvern nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
- ^ Nationally designated areas inventory, accesat în
- ^ ProtectedPlanet.net - Parcul Natural Putna - Vrancea - delimitarea ariei protejate, accesat 17 ianuarie 2012
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 ianuarie 2013
- ^ Muntiimaramuresului.ro - Hotărârea de Guvern Nr.2151, din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.38, din 12 ianuarie 2005; accesat la 26 ianuarie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro Putna - Vrancea - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 ianuarie 2014
- ^ Putna-Vrancea - Sit de importanță comunitară (habitate) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 ianuarie 2014
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 26 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 25 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; accesat la 27 ianuarie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Flora și fauna sitului de importanță comunitară - Putna-Vrancea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 27 ianuarie 2014
Legături externe
modificareReportaje
- "Un parc pentru tine!"- Parcul Natural Putna-Vrancea, pus in valoare cu bani europeni, ziaruldevrancea.ro (Autor: Aurelian Ivan, 25 august 2011).
- Instituțiile statului protejează mafia lemnului de la Tulnici, ziare.com