Parcul din satul Stolniceni

monument de arhitectură peisajeră din Moldova
Parcul din satul Stolniceni

Vedere de ansamblu, din depărtare
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Raionul Edineț
Republica Moldova
Coordonate48°01′49″N 27°20′21″E ({{PAGENAME}}) / 48.030212°N 27.339064°E
Suprafață3 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata

Parcul din satul Stolniceni, raionul Edineț, este amplasat la marginea de sud-est a satului sus-numit, la 18 km sud de orașul Edineț. Are o suprafață de 3 ha. Este o arie protejată din Republica Moldova, reprezentând un monument de arhitectură peisagistică. În 1998, se afla în administrarea unui spital de sector al Ministerului Sănătății.[1]

 
Clădirea spitalului, înconjurată de vegetație

Lângă satul Stolniceni, pe moșia moșierului basarabean V. E. Stroescu (1795-1875), a fost ridicat în anul 1882 un spital de boli infecțioase. Primăria comunei îl atestă pe V. E. Stroescu ca fondator al spitalului, deși acesta a decedat cu 7 ani înainte de deschidere. Cel mai probabil spitalul a fost inaugurat de moștenitorul moșiei — cel mai mare fiu al lui V. E. — Mihail Stroescu, care moștenise 1.000 ha de pământ în Stolniceni.[2] După moartea lui Mihail, spitalul a fost întreținut de soția sa, Eliza.

În 1910, V. V. Stroescu, fratele lui Mihail Stroescu, a amenajat lângă spital o livadă de pomi fructiferi și un parc dendrologic: livada cu spitalul ocupând 1,5 ha, iar parcul încă 1,5 ha.

Spitalul a funcționat până la sfârșitul secolului al XX-lea, fiind închis din motive financiare. În prezent, clădirea este un monument de arhitectură de însemnătate națională, cu denumirea „Spitalul cu parc dendrologic din Stolniceni”.[3]

Descriere

modificare
 
Peisaj în parc

Complexul este amplasat pe un deal cu expoziție nordică, la o distanță de 2-3 km sud-est de Stolniceni. Intrarea este situată în partea de sud-est. Livada se afla pe ambele părți ale drumului de acces; astăzi aceasta este pe cale de dispariție. Complexul este împărțit în două regiuni de suprafață egală: a spitalului și a parcului propriu-zis. Împrejurul spitalului sunt amplasate grupuri de arbori și arbuști decorativi, iar în spatele clădirii vegetația densă a parcului.

Parcul beneficiază de îngrijire și atenție din partea primăriei comunei și a locuitorilor satului.

Structura compozițională

modificare

Teritoriul este înconjurat de un gard viu, format din exemplare de glădiță și paltin de câmp. Parcul este separat de clădiri de un gard de Caragana arborescens (pe cale de dispariție), un rând de molizi și pini moi. În interiorul parcului este amplasată o alee de ulmi și paltini de câmp, plantată în forma literei „S”, de la denumirea satului și, probabil, de la numele de familie al fondatorului.

Dendroflora

modificare
 
Rând de conifere
 
Pin
 
Fosta capelă

Fondul dendrologic al parcului număra, în 2013, 26 de specii și forme de plante, majoritatea de proveniență străină. Plantele exotice, deși rezistă la geruri și arșițe, au o longevitate redusă din cauza condițiilor climaterice relativ nefavorabile.

Lista speciilor de plante lemnoase ale parcului din Stolniceni este prezentată în tabel.

Nomenclatura binară Denumirea populară Proveniență geografică
Conifere
Abies alba Mill. Brad alb Europa de sud și de mijloc
Biota orientalis Endl. Biota orientală China de nord-vest
Picea excelsa Link. Molid obișnuit Europa
Picea excelsa f. columnaris Carr. Molid obișnuit f. columnaris Europa
Pinus nigra Arn. Pin negru Europa de sud
Pinus silvestris L. Pin silvestru Europa, Siberia
Pinus strobus L. Pin moale America de Nord
Angiosperme
Acer campestre L. Jugastru Europa de sud și de mijloc
Acer tataricum L. Arțar tătăresc Europa de sud-est, Iran
Acer platanoiides L. Paltin de câmp Europa până la Ural
Aesculus hippocastanum L. Castan porcesc Peninsula Balcanică
Caragana arborescens L. Caragana Siberia, Manciuria
Celtis occidentalis L. Sâmbovină America de Nord
Cerasus avium (L.) Molnch. Cireș sălbatic Europa de sud și de mijloc
Fraxinus excelsior L. Frasin obișnuit Europa de sud-vest
Frazinus excelsior f. monofila Kutz. Frasin obișnuit f. monofila
Gleditschia triacanthos L. Glădiță America de Nord
Gleditschia triacanthos f. inermis Pursk. Glădiță fără spini America de Nord
Philadelphus pubescens Lois. Lămâița Europa de sud-vest
Populus simonii Carr. Plop chinezesc Asia centrală și orientală
Robinia pseudacacia L. Salcâm alb America de Nord
Rosa canina L. Măcieș Europa, Asia
Spiraea vanhouttei (Briot.) Zab. Spirea Vanhoutta hibrid
Syringa vulgaris L. Liliac obișnuit Europa de sud, Balcani
Tilia tomentosa Moench. Tei argintiu Europa de sud-est
Ulmus foliaceae Gilib. Ulm de câmp Europa de sud

Referințe

modificare
  1. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Anexa 11: Monumente de arhitectură peisagistică”. Parlamentul Republicii Moldova. Arhivat din original (doc) la . Accesat în . 
  2. ^ Stan, C. (). Minunata tăcere a unui boier basarabean, Vasile Stroiescu (1845-1926). București: Editura fundației culturale române. 
  3. ^ Ștefăniță, Ion (). Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate. Chișinău. ISBN 9789975424806. Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Tarhon, Petru (). Parcurile vechi boierești din Republica Moldova. Academia de științe a Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Chișinău: Pontos. pp. 185–190. ISBN 978-9975-51-487-3. 

Legături externe

modificare