Pasărea albă cu o pată neagră
| Pasărea albă cu o pată neagră | |
 | |
| Rating |  |
|---|---|
| Titlu original | Білий птах з чорною ознакою |
| Gen | dramă dramă[*]  |
| Regizor | Iuri Illienko[*] |
| Scenarist | Iuri Illienko Ivan Mîkolaiciuk |
| Producător | Petro Tarasov |
| Studio | Studioul A. Dovjenko |
| Director de imagine | Vilen Kaliuta |
| Montaj | Nataliia Pîșcîkova |
| Sunet | Leonid Vaci |
| Muzica | Ivan Mîkolaiciuk |
| Scenografie | Anatolii Mamontov |
| Costume | Lidia Baikova |
| Machiaj | Iakiv Grinberg |
| Distribuție | Larîsa Kadocinîkova Ivan Mîkolaiciuk Bohdan Stupka |
| Premiera | (MIFF) |
| Durata | 99 min. |
| Țara |  Uniunea Sovietică |
| Locul acțiunii | Ucraina |
| Limba originală | limba rusă limba ucraineană limba română |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Pasărea albă cu o pată neagră (în ucraineană Білий Птах З Чорною Ознакою, transliterat: Bilîi Ptah z Ciornoiu Oznakoiu, în rusă Белая птица с чёрной отметиной, transliterat: Belaia ptița s ciornoi otmetinoi) este un film dramatic de epocă sovietic din 1971 regizat de Iuri Illienko. A fost înscris la ediția a VII-a a Festivalului Internațional de Film de la Moscova și a câștigat Premiul de Aur.[1]
Rezumat
modificare
Acțiunea se desfășoară între anii 1937 și 1947 într-un sat huțul tradițional din Bucovina de Nord. Soții Dzvonar sunt o familie săracă de muzicanți, care își câștigă existența cântând la sărbătorile locale. Cei doi frați mai mari, Petro și Orest, sunt îndrăgostiți de Dana, fata frumoasă a preotului local. Fratele lor mai mic, Heorhii, este un adolescent visător, care este atras de vrăjitoarea satului, Vivdea.
În 1940, autoritățile române cedează acest teritoriu sovieticilor. Dana se îndrăgostește de un ofițer al Armatei Roșii pe nume Ostap și decide să se căsătorească cu el. În ziua nunții lor, germanii și românii invadează Uniunea Sovietică. Ostap este nevoit să se întoarcă la unitatea sa, iar Petro părăsește trupa de muzicieni și se înrolează în Armata Roșie. Orest o seduce pe Dana și o duce în munți, unde se alătură naționaliștilor ucraineni și, ulterior, Armatei Insurecționale Ucrainene.
După trei ani de administrație românească brutală, Ostap și Petro se întorc după ce sovieticii reiau în stăpânire această regiune. Ei încearcă să introducă progresul, aducând sătenilor un tractor modern. Dana îl părăsește pe Orest și se întoarce în sat. Orest îl leagă pe Ostap de tractor și îi dă foc; Petro încearcă să-l salveze, dar ambii mor. Atunci când merge la o nuntă pentru a dansa cu Dana, fratele mai mic Heorhii (acum matur) și sătenii decid în cele din urmă să se confrunte cu Orest, iar acesta din urmă se sinucide când este încolțit. Heorhii studiază medicina și devine medic sub noul regim sovietic.
Distribuție
modificare- Larîsa Kadocinîkova — Dana, fiica preotului Mîron
- Ivan Mîkolaiciuk — Petro Dzvonar, fiul cel mai mare, care se alătură Armatei Roșii și devine comunist
- Bohdan Stupka — Orest Dzvonar, al doilea fiu, care se alătură Armatei Insurecționale Ucrainene
- Iuri Mîkolaiciuk — Bohdan Dzvonar, al patrulea fiu
- Natalia Naum — Katerîna („Katrina”) Dzvonarîha, mama celor patru frați
- Djemma Firsova — Vivdea, vindecătoarea
- Aleksandr Plotnikov — Les Dzvonar, tatăl celor patru frați
- Vasîl Sîmcîci — preotul Mîron
- Oleh Polstvin — Heorhii în copilărie
- Mîhailo Illienko — Heorhii Dzvonar, al treilea fiu
- Leonid Bakștaiev — Ostap, militar al Armatei Roșii, tractorist
- Volodîmîr Șakalo — pan Levîțkîi (Levitsky)
- Kosteantîn Stepankov — „Zozulea”, nebunul întru Hristos
- Mîkola Oliinîk — Roman, membru al Armatei Insurecționale Ucrainene (voce dublată de actorul Pavlo Morozenko)
Producție
modificarePovestea care a stat la baza filmului Pasărea albă cu o pată neagră a fost imaginată de actorul și scenaristul ucrainean Ivan Mîkolaiciuk în 1969. Mîkolaiciuk s-a întâlnit la 6 mai 1969 cu regizorul Iuri Illienko și i-a propus să scrie un scenariu de film inspirat de ideea lui. Illienko a acceptat, iar cei doi au încheiat activitatea de scriere a scenariului în jurul datei de 15 iunie. Ei l-au prezentat ulterior conducerii Studioului de Film Dovjenko, iar Leonid Osîka, unul din membrii consiliului de conducere, care colaborase anterior cu Illienko, a lăudat scenariul și i-a convins pe ceilalți șefi ai studioului să-l introducă în planul de producție. Scenariul a fost transmis ulterior Comitetului de Stat al Cinematografiei din RSS Ucraineană, care a autorizat intrarea fără întârziere în producție a filmului, în ciuda subiectului sensibil din punct de vedere politic. Evhen Hrinîuk, directorul artistic al studioului, și-a folosit relațiile sale pentru a convinge autoritățile cinematografice de la Moscova să dea aprobarea finală. Studioul Dovjenko a semnat un contract cu scenariștii în ziua de 16 septembrie 1969 și a început producția filmului.[2] Pasărea albă a lui Illienko a fost menit să fie „filmul de prezentare al Ucrainei pentru cea de-a 25-a aniversare a Zilei Victoriei”.[3]
Mîkolaiciuk a intenționat să-l interpreteze pe personajul Orest, fratele care a devenit naționalist ucrainean și a servit ca antagonist, și a scris rolul acestui personaj pentru el însuși, transformându-l în cel mai dezvoltat și mai complex rol al filmului. În comparație, rolul comunistului Petro a fost conceput mai superficial. Acest aspect a fost observat de membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Ucrainean care au solicitat revizuirea scenariului: ulterior, Goskino a refuzat să-i permită actorului Mîkolaiciuk să joace acest rol, iar cel care l-a interpretat a fost tânărul Bohdan Stupka.[4]
Note
modificare- ^ „7th Moscow International Film Festival (1971)”. MIFF. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ uc Bryukhovetska, Larissa (). „Фільм як результат чаклунства” [A Film Made As If by Magic]. Den' Kiev.
- ^ First, p. 294.
- ^ First, p. 295
Bibliografie
modificare- First, Joshua J. Scenes of Belonging: Cinema and the Nationality Question in Soviet Ukraine During the Long 1960s. ProQuest (2008). ISBN: 9780549984924.
Legături externe
modificare