Wikipedia

Perseide

ploaie de meteori
Perseidele

Perseidele multicolore, străbătând cerul, chiar în stânga Căii Lactee, 2009
Corp părinte109P/Swift-Tuttle[1]
Radiant
ConstelațieConstelația Perseu
Ascensiune dreaptă03h 04m[1]
Declinație+58°[1]
Proprietăți
Are loc în timpul23 iulie – 20 august[1]
Data apogeului13 august[1]
Viteză58 km/s[2]
Numărul orelor de zenit80[1]

Perseide sunt o prolifică ploaie de meteori asociată cu cometa Swift-Tuttle. Originea numelui acestei „ploi” este datorită punctului de unde par să apară, numit radiant, aflat în constelația Perseu. Numele provine parțial și din cuvântul grecesc „Περσείδες” (Perseides), un termen care se găsește în mitologia greacă ce se referă la fiii eroului mitologic Perseu.

Hartă cerească în care este arătat radiantul ploii meteorice Perseide.
Perseidele din 2010 deasupra telescopului VLT a Observatorului European de Sud

Descriere

modificare

Fluxul de corpuri este numit Perseide și se întinde de-a lungul orbitei cometei Swift-Tuttle. Acest nor este constituit din particule lăsate în urmă de cometă în timpul călătoriei de-a lungul orbitei. Astăzi, majoritatea prafului din nor are mai mult de 1000 de ani. Chiar și așa există un filament relativ subțire de praf în flux care a fost eliminat de cometă în 1862.[3] Rata meteorilor ce originează din acest filament este mai mare decât părțile mai vechi ale fluxului.

Această ploaie de meteori a fost observată regulat pe o perioadă de mai bine de 2000 de ani, cu primele informații despre acest fenomen originare din Estul Îndepărtat.[4] Unii catolici fac referire la această ploaie de meteori ca „Lacrimile Sfântului Laurențiu”, această asociere având legătură cu mucenicia acestuia, comemorată pe 10 august.[5]

Cometa care a dat naștere acestui roi este Swift-Tuttle, al cărui nucleu are diametrul de circa 10 km. Cea mai recentă trecere a sa la periheliu a avut loc în 1992, iar următoarea va avea loc în 2126. Meteorii pe care-i vedem acum sunt particule eliberate în timpul trecerilor cometei la periheliu.

Ploaia este vizibilă din mijlocul lunii iulie, în fiecare an, atingându-și apogeul între 9 și 14 august, și depinde de localizarea în particular a fluxului. La apogeu, rata meteorilor atinge 60 și chiar mai mulți pe oră. Ei pot fi urmăriți pe tot cuprinsul cerului, dar din cauza căii orbitei Swift-Tuttle, Perseidele sunt mai ales vizibile în emisfera nordică. Ca și celelalte ploi de meteori, rata ploii este mai mare în orele dinaintea zorilor, în condițiile în care partea Pământului aproape de a se roti la soare scade mai mulți meteori în timp ce Pâmântul se mișcă prin spațiu.[6]

 
Perseidele în 2007.
An Perseidele active între Apogeu
2022 17 iulie - 24 august 12 - 13 august (Lună Plină pe 12 august)
2020 16 iulie – 23 august[7] 12 - 13 august (ZHRmax 100) (Lună Plină pe 3 august)[7]
2019 17 iulie–24 august 12 - 13 august[8] (ZHRmax 80) (Lună Plină Aug 15)
2018 17 iulie–24 august 11 – 13 august[9] (ZHRmax 60)
2017 17 iulie–24 august 12 august[10]
2016 17 iulie–24 august 11 - 12 august[11] (ZHRmax 150) (Primul pătrar, 10 august)
2015 17 iulie–24 august 12-13 august[12] (ZHRmax 95) (Lună nouă, 14 august)
2014 17 iulie - 24 august 12 - 13 august[12] (ZHRmax 68)[13] (Lună plină, 10 august)
2013 17 iulie - 24 august 12 august (ZHRmax 109)[14]
2012 23 iulie - 24 august 11 - 12 august (ZHRmax 100) [15][16]
2011 17 iulie - 24 august (ZHRmax 100) [17]
2010 23 iulie – 24 august (ZHRmax 142) [18]
2009 14 iulie – 24 august (ZHRmax 173)
2008 25 iulie – 24 august[19] (ZHRmax 116) [19]
2007 19 iulie – 25 august[20] (ZHRmax 93) [20]
1972 12 august: cea mai activă ploaie de meteori din istorie [21]

Cometa-mamă

modificare
Articol principal: 109P/Swift-Tuttle.
Cometa Swift-Tuttle lăsând praf pe orbita Pământului.

Giovanni Schiaparelli este primul astronom care a identificat cometa-mamă a Perseidelor, Swift-Tuttle. Numele acestei comete, descoperite la 15 iulie 1862, provine de la cei doi astronomi, Lewis Swift și Horace Parnell Tuttle, care au observat-o în același timp. Ea lasă o dâră de praf cometar pe orbita sa, care suferă atracția gravitațională terestră, și formează o „ploaie de stele căzătoare” care se consumă, cele mai multe, pătrunzând în atmosfera terestră. Majoritatea particulelor de praf întâlnite datează de vreo mie de ani, dar unele datează de la trecerea cometei în 1862.

Accidente cosmice

modificare

La 12 august 1993, Agenția Spațială Europeană a pierdut satelitul de comunicații Olympus, ca urmare a coliziunii acestuia cu un meteor din Perseide.[22][23] [24][25].

Note

modificare
  1. ^ a b c d e f Moore, Patrick; Rees, Robin (), Patrick Moore's Data Book of Astronomy (ed. 2nd), Cambridge University Press, p. 275, ISBN 0521899354 
  2. ^ Żołądek, P.; et al. (), „The 2004 Perseid meteor shower - Polish Fireball Network double station preliminary results”, Journal of the International Meteor Organization, 37 (5): 161–163, Bibcode:2009JIMO...37..161Z 
  3. ^ Dr. Tony Phillips (). „The 2004 Perseid Meteor Shower”. Science@NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Perseids”. Meteorshowersonline.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Monday, Aug. 23, 1926 (). „Science: Tears of St. Lawrence”. TIME. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Perseids 2009: visual data quicklook”. Imo.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b „Perseid meteor shower 2020: When and where to see it in the UK”. Royal Museums Greenwich (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „Perseid meteor shower 2019: When and where to see it in the UK”. Royal Museums Greenwich. Accesat în . 
  9. ^ Sarah Lewin (). „Perseid Meteor Shower 2018: When, Where & How to See It”. Space.com. Accesat în . 
  10. ^ Sarah Lewin (). „Perseid Meteor Shower 2017: When, Where & How to See It”. Space.com. Accesat în . 
  11. ^ „Perseid Meteor Shower 2016: When, Where & How to See It”. Accesat în . 
  12. ^ a b „How to See the Best Meteor Showers of the Year: Tools, Tips and 'Save the Dates'”. nasa.gov. Accesat în . 
  13. ^ „Perseids 2014: visual data quicklook”. Imo.net. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Perseids 2013: visual data quicklook”. Imo.net. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Perseids at Their Prime”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „How to See the Best Meteor Showers of the Year: Tools, Tips and 'Save the Dates'”. nasa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „How to See the Best Meteor Showers of the Year: Tools, Tips and 'Save the Dates'”. nasa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „How to See the Best Meteor Showers of the Year: Tools, Tips and 'Save the Dates'”. nasa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b „Perseids 2008: visual data quicklook”. Imo.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Stone, Steve (2006 11 08). „Bright sky could dim nighttime viewing of meteor shower”. AccessMyLibrary.com. Accesat în 2009 12 08.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  22. ^ en The meteoroid hazard for space navigation, p. 2
  23. ^ en Risk Management of a Large Fleet Arhivat în , la Wayback Machine.
  24. ^ en Orbital Debris: A Chronology Arhivat în , la Wayback Machine.
  25. ^ en The Upcoming Leonid Meteoroid Storm and its Effect on Satellites Arhivat în , la Wayback Machine.

Bibliografie

modificare
  • Philippe de la Cotardière, Dictionnaire de l'Astronomie, Paris, Larousse, 1988, p. 227
  • Pierre Kohler, « Traquez les Perséides et les satellites artificiels », Sciences et Avenir, août 1995, p. 100-101
  • John Charles Duncan, L'Astronomie, Parragon, 27 mars 2007 (1re éd. 2007), 25 5 cm × 32 cm, couverture couleur, relié, 256 p. (ISBN 978-1-4054-8914-0), p. 176-177
  • Yves Delaye, « Les Perséides », Science & Vie, Excelsior Publication S.A., no 851, août 1988, p. 131-132.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Perseidele

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Perseide&oldid=16506699