Pierre Ossian Bonnet

matematician francez
Pierre Ossian Bonnet
Pierre-Ossian-Bonnet.jpg
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Montpellier, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France (1794–1815, 1830–1958).svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumatematică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Paris  Modificați la Wikidata
Alma MaterÉcole polytechnique
École nationale des ponts et chaussées  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Franceză de Științe  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*][1]  Modificați la Wikidata

Pierre-Ossian Bonnet (n. ,[2][3] Montpellier, Franța – d. ,[2][3] Paris, Île-de-France, Franța) a fost un matematician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei diferențiale, printre care teorema Gauss-Bonnet.

BiografieModificare

A făcut studiile la École Polytechnique, unde apoi a funcționat ca repetitor și ulterior ca director, ca în final să devină profesor la Sorbona.

Pasiunea pentru matematică l-a făcut să renunțe la cariera de inginer.

În 1862 devine membru al Academiei de Științe din Paris.

Bonnet a fost prieten cu matematicianul român Emanoil Bacaloglu, cu care a întreținut o vastă corespondență.

ContribuțiiModificare

Activitatea sa științifică s-a înscris în domenii variate ca: geometrie diferențială, algebră, mecanică teoretică, calculul infinitezimal, fizică matematică și astronomie.

În 1848 a introdus noțiunea de curbură geodezică, noțiune cercetată, extinsă și introdusă sub această denumire în lucrările lui Joseph Liouville în 1850.

De asemenea, Bonnet s-a ocupat de curbele de curbură constantă și torsiune constantă. În 1844, a descoperit că lemniscata păstrează proprietatea de a fi parcursă sincron pe arc și pe coardă, nu numai de un punct material greu (supus câmpului gravitațional), ci și de mobil care s-ar afla sub acțiunea unei forțe centrale, proporțională cu distanța. Această interesantă proprietate l-a interesat și pe Bacaloglu, care de asemenea a stabilit în mod geometric sincroanele anumitor familii de lemniscate.

ScrieriModificare

Cea mai valoroasă scriere a sa este: Mémoire sur l'emploi d'un nouveaux système coordonnée dans l'étude des propriétés des surfaces courbes (1860).

De lucrările lui Bonnet s-au ocupat și matematicienii români: Tiberiu Mihăileanu (1958) și Radu Miron (1960).

Legături externeModificare

  1. ^ Baza de date Léonore 
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în